5,546 matches
-
apărut astfel cel dintâi articol dedicat acestei probleme, tipărit în 1869, în „Convorbiri literare”, Românii din Macedonia și poezia lor populară, urmat, după mai bine de două decenii, de prima parte a voluminoasei lucrări Studii istorice asupra românilor din Peninsula Balcanică (1891), cea de a doua parte fiind tipărită postum (1941). Încercând să reconstituie istoria zbuciumată a acestei ramuri a românilor, pe care el îi numește „rumelioți”, după provincia în care locuiau cei mai mulți, C. recurge la numeroase izvoare. Nefiind însă un
CARAGIANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286093_a_287422]
-
care el îi numește „rumelioți”, după provincia în care locuiau cei mai mulți, C. recurge la numeroase izvoare. Nefiind însă un specialist, dă crezare, în egală măsură, atât documentului, cât și legendei. Urmărind prezența românilor la sud de Dunăre printre celelalte popoare balcanice, el caută să-i deosebească în permanență, servindu-se de toponimie și onomastică. În acest sens, studiile sale sunt un adevărat repertoriu onomastic al macedoromânilor. Marea bogăție a datelor puse în circulație nu este însă susținută și de o interpretare
CARAGIANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286093_a_287422]
-
transpunere plastică și vie, cu expresii împrumutate din limba populară și cu întorsături specifice basmului. De altfel, C. era el însuși un bun cunoscător al limbii populare și aprecia scriitorii care o foloseau. SCRIERI: Studii istorice asupra românilor din Peninsula Balcanică, București, 1891; ed. 2, îngr. și pref. Pericle Papahagi, București, 1929; partea II, îngr. și pref. Pericle Papahagi, București, 1941. Traduceri: Homer, Odyseea și Batrachomyomachia, pref. trad., Iași, 1876; Aristotel, Pasiunile, București, 1884. Repere bibliografice: N. Iorga, Opinions sincères, București
CARAGIANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286093_a_287422]
-
care, de altfel, era cât se poate de adevărat. Bithynios nu fusese niciodată un sat mare, dar În 1922 era mai mic ca niciodată. Oamenii Începuseră să plece În 1913, când filoxera nenorocise stafidele. Plecaseră În continuare pe durata războaielor balcanice. Verișoara lui Lefty și a Desdemonei, Sourmelina, plecase În America și trăia acum Într-un oraș care se numea Detroit. Așezat pe o pantă lină, Bithynios nu era genul de loc inaccesibil din vârf de munte. Era o adunare elegantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se Întinde spre celălalt centru de interes al scenei: un cazan gri imens, cu un blazon pe care scrie: CREUZETUL ȘCOLII DE ENGLEZĂ FORD. Începe o melodie din folclorul european. Deodată pe pasarelă apare o siluetă. Îmbrăcat cu un costum balcanic format din vestă, pantaloni bufanți și cizme Înalte de piele, emigrantul Își duce avutul Într-o bocceluță, la capătul unui toiag. Se uită În jur cu teamă, apoi coboară În creuzet. ― Ce propagandă, bombăne Zizmo În scaunul lui. Lina Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În original. Tigers - celebra echipă de baseball a orașului Detroit. Rioja - regiune din nordul Spaniei În care se produc cele mai bune vinuri din această țară. Klefții (din grecescul klephtes) erau un fel de haiduci din zonele muntoase ale Peninsulei Balcanice În perioada administrației otomane. Claret - vin roșu sec din regiunea Bordeaux. Madeira - vin roșu dulce, de culoarea chihlimbarului, care provine din Madeira. Leming - gen de mamifere rozătoare asemănătoare cu hîrciogul, care trăiesc În regiunile nordice, cunoscute mai ales pentru migrările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
administrativă a Dobrogei la sfârșitul secolului al XIX-lea (1878-1900) / 79 IV. Administrația în Dobrogea la începutul secolului XX (1900-1913) / 325 IV.1. Integrarea Dobrogei în sistemul administrativ românesc la începutul secolului XX / 325 IV.2. Dobrogea în contextul războaielor balcanice. Conferința și tratatul de pace de la București (iulie-august 1913) / 424 Concluzii / 435 Bibliografie / 449 Prefață Lucrarea de față completează un capitol esențial din istoria Dobrogei, evoluția administrativă a acestei provincii având ca puncte de referință anul dobândirii independenței României și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
provincii având ca puncte de referință anul dobândirii independenței României și revenirii Dobrogei la patria mamă și anul dobândirii Dobrogei de Sud (Cadrilaterul), ca urmare a tratatului de pace de la București, care a pus capăt celui de-al doilea război balcanic. Primul capitol al lucrării, intitulat Dobrogea în istoria românilor, cuprinde două subcapitole, reprezentând o imagine generală asupra istoriei Dobrogei, de la anexiunea otomană și până la revenirea acestei provincii în granițele României, în 1878, respectiv, o prezentare a Dobrogei în contextul chestiunii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
XX (1900-1913), aduce noi și valoroase contribuții la sistematizarea științifică a subiectului tratat. Pe fondul pierderii inevitabile a Basarabiei de Sud, în 1878, România a fost interesată de primirea unei compensații teritoriale în sudul Dunării, mai ales că în zona balcanică trăia o importantă comunitate de români, care se lupta pentru recunoașterea sa politică. Pe fondul crizei balcanice, în care Bulgaria a dorit să obțină controlul Macedoniei, atacându-și aliații din primul război balcanic, a izbucnit cel de-al doilea război
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a Basarabiei de Sud, în 1878, România a fost interesată de primirea unei compensații teritoriale în sudul Dunării, mai ales că în zona balcanică trăia o importantă comunitate de români, care se lupta pentru recunoașterea sa politică. Pe fondul crizei balcanice, în care Bulgaria a dorit să obțină controlul Macedoniei, atacându-și aliații din primul război balcanic, a izbucnit cel de-al doilea război balcanic, context în care România a intervenit militar și, urmare a prevederilor tratatului de pace semnat la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sudul Dunării, mai ales că în zona balcanică trăia o importantă comunitate de români, care se lupta pentru recunoașterea sa politică. Pe fondul crizei balcanice, în care Bulgaria a dorit să obțină controlul Macedoniei, atacându-și aliații din primul război balcanic, a izbucnit cel de-al doilea război balcanic, context în care România a intervenit militar și, urmare a prevederilor tratatului de pace semnat la București, a reușit să obțină Cadrilaterul (județele Durostor și Caliacra), inclusiv orașul Silistra, unde exista un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
trăia o importantă comunitate de români, care se lupta pentru recunoașterea sa politică. Pe fondul crizei balcanice, în care Bulgaria a dorit să obțină controlul Macedoniei, atacându-și aliații din primul război balcanic, a izbucnit cel de-al doilea război balcanic, context în care România a intervenit militar și, urmare a prevederilor tratatului de pace semnat la București, a reușit să obțină Cadrilaterul (județele Durostor și Caliacra), inclusiv orașul Silistra, unde exista un amplasament optim construirii unui pod peste Dunăre. Demersul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
înștiința pe domnitorul Carol I de "intenția guvernului țarist de a reanexa cele trei județe din sudul Basarabiei"162. Într-un raport datat 24 decembrie 1875 realizat de către reprezentantul Franței la București se afirma că România va interveni în conflictul balcanic în ultimul moment pentru înfrângerea Imperiului Otoman, domnitorul Carol I declarând că: "Interesul întregii Europe este de a crea la Dunăre un stat neutru (...) și de a-l transforma într-o Belgie a Orientului"163. O nouă încercare de stopare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
acestui guvern preciza că țara trebuie "să-și organizeze bine forțele armate" pentru a-și putea "apăra hotarele" și a-și face respectată neutralitatea 177. Politica de neutralitate dusă de România în anii 1875-1876 nu a fost contrară eliberării națiunilor balcanice. Ea a asigurat securitatea României în fața amenințărilor permanente ale celor trei imperii limitrofe. Guvernul român dorea obținerea independenței și simpatiza cu lupta pentru libertate a popoarelor din Balcani 178. În aprilie 1876 criza orientală se extinde cuprinzând și teritoriile bulgare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
câteva ciocniri cu otomanii, voluntarii bulgari au ajuns, la 20 mai/1 iunie 1876 în Balcani, aici fiind înfrânți, iar Hristo Botev ucis în luptă 181. În iunie 1876 Serbia și Muntenegru declară război Imperiului Otoman, criza orientală cuprinzând, astfel, întreaga peninsulă balcanică 182. În aceste condiții, la 26 iunie/8 iulie 1876 țarul Alexandru al II-lea al Rusiei și împăratul Frantz Iosef al Austro-Ungariei, însoțiți de miniștrii de Externe Al. Gorceakov și Gyula Andrassy, s-au întâlnit la Reichstadt, în Boemia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
armatei sârbe de către otomani, Rusia intervine și solicită Porții încheierea unui armistițiu pe două luni, cerere acceptată de către otomani 188. Ulterior, în decembrie 1876, s-a deschis la Constantinopol o conferință a Marilor Puteri cu scopul de a soluționa criza balcanică 189. Chiar în ziua în care se încheiau lucrările conferinței, Poarta le-a declarat inutile pe motiv că adoptase o constituție ce acorda supușilor toate reformele cerute 190. În cele din urmă reformele promise nu au fost puse în aplicare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Afacerilor Externe, și Saadulah Bei, ambasadorul otoman la Berlin 264. Tratatul de pace de la San Stefano, negociat direct de Rusia și Imperiul Otoman, fără participarea reprezentanților foștilor aliați ai Rusiei, deși recunoștea independența Serbiei, României și Muntenegrului, leza interesele statelor balcanice, în special, cele ale: Serbiei, Greciei și României 265. Acestea erau nemulțumite, în principal, de prevederile relative la crearea unui mare principat bulgar cu ieșire la Marea Neagră și Marea Egee. Conform tratatului, Imperiul Otoman trebuia să plătească Rusiei despăgubiri de război
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mangalia și ajungând pe malul Dunării, la est de orașul Silistra 393. II. 2. Unirea Dobrogei cu România (14 noiembrie 1878) Dobrogea, pământul dintre Dunăre și Marea Neagră, este singurul teritoriu al României situat, din punct de vedere geografic, în cadrul peninsulei Balcanice. Locuit în antichitate de către geți, a fost locul unde s-au întâlnit civilizațiile elenă și romană, precum și primul teritoriu locuit de către daco-romani unde a pătruns creștinismul propovăduit de către apostolul Andrei. La sfârșitul secolului al XIV-lea teritoriul a intrat pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
deosebit de important atât în plan intern cât și în plan extern. De acum înainte statul român, a cărui independență fusese recunoscută oficial de către toate marile puteri europene, se va afirma puternic în relațiile internaționale și, în mod special, în regiunea balcanică, unde deținea o poziție strategică datorită controlului asupra gurilor de vărsare ale Dunării și accesului la Marea Neagră ca urmare a unirii Dobrogei cu România. România a fost un factor de stabilitate în Balcani, acest fapt fiind dovedit din nou la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vizite la Viena și în Germania unde a avut întrevederi atât cu ministrul de Externe austro-ungar, Kalnoky, cât și cu cancelarul german Otto von Bismarck. În cadrul acestor întrevederi, Ion C. Brătianu a cerut recunoașterea neutralității României în cazul unui conflict balcanic 1579. În perioada septembrie-octombrie 1885 au avut loc o serie de incidente la granița sârbo-bulgară determinând o vigilență crescută din partea autorităților române. Astfel, în zilele de 1-2 octombrie 1885 a avut loc o vizită a regelui Carol I la Craiova
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
duce foarte greu traiul"3139. La 14 octombrie 1912 s-a constituit un guvern de coaliție între Partidul Conservator și Partidul Conservator Democrat din dorința regelui Carol I de a instala la conducerea țării un guvern puternic în contextul crizei balcanice ce avea să conducă, în cele din urmă, la declanșarea primului război balcanic la 17/30 octombrie 1912. Noul guvern era condus tot de către Titu Maiorescu, acesta primind și portofoliul de la Externe. Din componența noului guvern făceau parte: Take Ionescu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
guvern de coaliție între Partidul Conservator și Partidul Conservator Democrat din dorința regelui Carol I de a instala la conducerea țării un guvern puternic în contextul crizei balcanice ce avea să conducă, în cele din urmă, la declanșarea primului război balcanic la 17/30 octombrie 1912. Noul guvern era condus tot de către Titu Maiorescu, acesta primind și portofoliul de la Externe. Din componența noului guvern făceau parte: Take Ionescu, desemnat ministru de Interne, Alexandru Marghiloman, ministru de Finanțe, Mihail Cantacuzino, ministru de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
domnilor: P. Stanciof, Petre Murineanu și Vasile Popescu, membri în acea comisiune interimară compusă din domnii: Ioan Purec, președinte, Petre Manole, vicepreședinte, Ioan Răsciu, Ioan Puschilă și Petre Murineanu, membri"3196, era dizolvată. În consecință, în momentul declanșării primului război balcanic, locuitorii Dobrogei primiseră dreptul de vot pentru desemnarea deputaților și senatorilor în parlamentul României. Totodată, din punct de vedere administrativ, Dobrogea se afla încă sub un regim excepțional care, în ciuda tuturor neajunsurilor, a permis construirea unei rețele de comunicații moderne
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
acea dată, domnul Nicolae Bănescu. Printr-un proces de împroprietărire cu pământ a țăranilor s-au stabilit în Dobrogea atât români veniți din Regatul României, cât și români: transilvăneni, bucovineni, basarabeni, dar și elemente românești venite în Dobrogea din peninsula balcanică și nevoite să emigreze din locurile natale din cauza politicilor de asimilare promovate asiduu de către tinerele state naționale din Balcani. Toți aceștia au contribuit activ la dezvoltarea rapidă a provinciei, la popularea regiunilor centrale ale Dobrogei și creșterea densității populației în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cifra la circa 370 000 de locuitori. Astfel, în perioada 1878-1912, populația Dobrogei a crescut de mai mult de două ori, fapt ce denotă dezvoltarea accelerată a provinciei după unirea acesteia cu Regatul României. IV. 2. Dobrogea în contextul războaielor balcanice. Conferința și tratatul de pace de la București (iulie-august 1913) România și-a păstrat neutralitatea în momentul declanșării primului război balcanic, în octombrie 1912, susținând, astfel, cauza națiunilor balcanice ce vizau eliberarea teritoriilor locuite de către conaționali și care se aflau sub
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]