1,910 matches
-
octogonal la bază și rotund spre vârf, spijinit pe pe patru stâlpi prinși de o cunună dublă suprapusă într-o cruce. Stâlpii de susținere sunt dublați pe laterale de contrafișe solide, modelate în trepte rotunjite, iar parapetul șindrilit are o balustradă frumos decorată cu torsada scoasă mult în relief. Ancadramentul ușii de la intrare, cu partea superioară în acoladă, are decorațiuni incizate și un relief cu dinți de ferăstrău, zig-zaguri, inimi, cruci și torsade, precum și o inscripție în grafie slavonă foarte bine
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
partea superioară a peretelui despărțitor fiind modelați sub forma unor coloane. Partea superioară a trecerii din pronaos în naos este modelată sub forma unei acolade. În naos se mai păstrează partea inferioară a corului, tot din lemn de brad, parapetul balustradei, decorat cu motive geometrice prin decupare în scândură. Întrările în absida altarului erau trei, vopsite în albastru, putându-se observa și aici decorațiuni asemănătoare cu cele de la intrare sau de la balustrada corului. În naos, biserica avea probabil boltă cilindrică, fapt
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
inferioară a corului, tot din lemn de brad, parapetul balustradei, decorat cu motive geometrice prin decupare în scândură. Întrările în absida altarului erau trei, vopsite în albastru, putându-se observa și aici decorațiuni asemănătoare cu cele de la intrare sau de la balustrada corului. În naos, biserica avea probabil boltă cilindrică, fapt ce se poate determina din forma marginilor balustradei corului ce urmează curba fostei bolți. Absida altarului este decroșată, poligonală cu cinci laturi, având două ferestre. De asemenea, pronaosul are pe latura
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
scândură. Întrările în absida altarului erau trei, vopsite în albastru, putându-se observa și aici decorațiuni asemănătoare cu cele de la intrare sau de la balustrada corului. În naos, biserica avea probabil boltă cilindrică, fapt ce se poate determina din forma marginilor balustradei corului ce urmează curba fostei bolți. Absida altarului este decroșată, poligonală cu cinci laturi, având două ferestre. De asemenea, pronaosul are pe latura de sud o ferestră, în timp ce naosul are câte două ferestre atât pe latura din stânga, cât și pe
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
un turn mic, proporționat față de restul construcției, având o galerie în rezalit, cu câte două arcade pe fiecare latură, sprijinind un coif piramidal pe un plan de asemenea pătrat. Consolele treptate ce susțin acoperișul și motivele geometrice tăiate în scândurile balustradei galeriei turnului, formează singurele elemente decorative vizibile. Ferestrele au fost lărgite la o intervenție ulterioară. Interiorul, în prezent simplu, tencuit, probabil a fost inițial pictat. Se mai găsește o singură icoană, Învierea, a cărei pictură este deteriorată, dar care prezintă
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
edificiului, alcătuiți din câte șase bârne de stejar, îmbinate la colțuri, aidoma celor din 1624, de la Almașul Mic, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșata, poligonala cu cinci laturi. Foișorul turnului de pe pronaos, cu galerie de arcade, atinge cu marginile balustradei, tăiate în formă bulbului de floare, coama învelitorii de sita, acoperișul său fiind întrerupt printr-un mini foișor, supraînălțat de coiful piramidal. Este structura de clopotnița, creația meșterilor români, regăsita adesea în mocănimea Apusenilor, în Țară Moților, ca și în
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru și două arcuri teșite, sprijinite pe șase stâlpi de cărămidă cu secțiune pătrată. Această galerie servea ca boltă de trăsuri. Deasupra galeriei se află o terasă, ce avea inițial o balustradă din fier forjat, surmontată de coloane adosate și un fronton triunghiular. Fațada de vest prezintă un corp în rezalit, având dispusă avansat o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru, deasupra căreia se află o terasă mai mică
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Conacul are trei nivele (demisol, parter și etaj), cele 15 camere fiind dispuse simetric în jurul unui hol central, din care se accede în toate camerele prin intermediul a trei culoare. În holul central se află o scară monumentală de lemn cu balustrada sculptată. Latura de est a fațadei are o boltă de trăsuri cu arcade la parter și o terasă neacoperită la etaj. Cele 15 camere și 3 coridoare aveau decorație interioară în stuc și sobe din teracotă de epocă.
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al XVIII-lea este susținută și de prezența câtorva cărți vechi românești în inventarul parohiei. În 1948 s-a amenajat în pronaos un cafas cu înălțimea de 2.50 metri și cu o balustradă de 0.90 metri înălțime. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În anul 1996 a fost construită în centrul satului, în apropierea bisericii de lemn, o biserică de zid cu hramul "Sfinții Împărați Constantin și
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
are o formă poligonală în partea de vest, în care se află o fereastră. Tavanul este susținut de două grinzi longitudinale și una transversală. În 1948 s-a amenajat un cafas cu înălțimea de 2.50 metri și cu o balustradă de 0.90 metri înălțime. Între pronaos și naos există un gol de trecere central (2.35x2.25 metri) și două goluri de trecere laterale dispuse simetric față de golul central. Naosul are o formă aproape pătrată (5.55x5.75 metri
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
de piatră, astfel încât nu mai rămâne nimic din ele, cu excepția contururilor adică unele dintre străzi. Cea mai mare parte a zonei este acum acoperită de păduri. Un drum pietruit de 350 m conectează gopura de vest la templele corespunzătoare, cu balustrade Naga și șase seturi de trepte ducând în jos în oraș pe fiecare parte. Fiecare parte are, de asemenea, o bibliotecă cu intrări la fiecare punct cardinal, în fața setului al treilea a treptelor de la intrare, si un iaz între bibliotecă
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
curtea bisericii Colțea, din anul 1715 fiind înconjurat cu ziduri. În timp ce baza robustă amintea stilul autohton al mănăstirilor fortificate, partea superioară era mai suplă și de inspirație germană și suedeză. Avea o decorație bogată, de tip brâncovenesc, cu o spectaculoasă balustradă sculptată și ieșită pe console ornamentate cu figuri de lei și o înălțime ce depășea orice alt turn-clopotniță din Muntenia. În micul lapidariu de lângă Biserica Stavropoleos, din București, pe lângă alte exponate se păstrează și două console ale balustradei ornamentale ale
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
o spectaculoasă balustradă sculptată și ieșită pe console ornamentate cu figuri de lei și o înălțime ce depășea orice alt turn-clopotniță din Muntenia. În micul lapidariu de lângă Biserica Stavropoleos, din București, pe lângă alte exponate se păstrează și două console ale balustradei ornamentale ale Turnului Colței. Balustrade și fleuroane de piatră, montate între coloanele bisericii Colței, în cursul restaurării din 1895-1900, realizate de arh. G. Mandrea, provin și ele, probabil, de la Turnul Colței. La 26 octombrie 1802 a avut loc un cutremur
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
ieșită pe console ornamentate cu figuri de lei și o înălțime ce depășea orice alt turn-clopotniță din Muntenia. În micul lapidariu de lângă Biserica Stavropoleos, din București, pe lângă alte exponate se păstrează și două console ale balustradei ornamentale ale Turnului Colței. Balustrade și fleuroane de piatră, montate între coloanele bisericii Colței, în cursul restaurării din 1895-1900, realizate de arh. G. Mandrea, provin și ele, probabil, de la Turnul Colței. La 26 octombrie 1802 a avut loc un cutremur, care se estimează că a
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
a etajului doi era dominată de un trafor și de pisania sprijinită pe două colonete adosate ce încadrau o fereastră. Pe latura de sud se aflau un trafor și o fereastră. Catul trei, mai scund, avea un balcon închis cu balustradă, alcătuită din parapete de piatră pe suprafețele cărora alternau trei motive: acvila cantacuzină, un ornament floral și altul cu un vas cu flori. Balustrada se susținea pe console, terminate cu capete de lei, sculptate în piatră. Pe fiecare latură existau
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
se aflau un trafor și o fereastră. Catul trei, mai scund, avea un balcon închis cu balustradă, alcătuită din parapete de piatră pe suprafețele cărora alternau trei motive: acvila cantacuzină, un ornament floral și altul cu un vas cu flori. Balustrada se susținea pe console, terminate cu capete de lei, sculptate în piatră. Pe fiecare latură existau grupuri de câte două ferestre prelungi. Pe o latură se afla ceasornicul. Acoperișul, executat în stil baroc cu foișor deschis, era flancat la colțuri
Turnul Colței () [Corola-website/Science/321241_a_322570]
-
edificiul este înconjurat de o friză în care se repetă trei însemne heraldice: stema județului Botoșani - coasa, a Moldovei - capul de bour, și a Regatului României. Mobilierul de lemn (catapeteasma, strana arhierească, 14 strane obișnuite, două iconostase, două analoghii și balustrada de la loja corului) a fost confecționat de sculptorul danez Peer Merloe la Mănăstirea Văratec. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați de Petre Remus Troteanu (1885-1957). Iconografia lăcașului de cult este considerată unicat în lume pentru că, în semn de doliu
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
fiicele în vizite la spitale și organizații de caritate. Familia a fost devastată în 1873 când fratele mai mic hemofil al Irenei, Prințul Friedrich numit în familie "Frittie" a căzut printr-o fereastră deschisă, s-a lovit cu capul de balustradă și a murit câteva ore mai târziu din cauza unei hemoragii cerebrale. În lunile care au urmat morții lui, Alice și-a dus frecvent copiii la mormântul lui să se roage și era multă melancolie la aniversările asociate cu el. În
Prințesa Irene de Hesse () [Corola-website/Science/315391_a_316720]
-
ulterior la tot mai multe castele: Plan simetric și fațade organizate în jurul unui ax central. Toate castelele de pe Loara au o trăsătură comună: ele sunt construite de persoane foarte îndrăgostite de arta antică. Această admirație se traduce prin terasele cu balustradă de la Saint Germain, logiile și placările cu faianță de la Neuilly Sur Seine sau prin ferestrele frontonului de la castelul Fontainebleau. Valea Loarei este una dintre cele mai romantice regiuni de pe glob și are arhitectura medievală cea mai interesantă. Deși castelele au
Valea Loarei () [Corola-website/Science/315470_a_316799]
-
Serrant se căsătorește cu Charles Bretagne Marie Joseph, ducele de Trémoïlle, familie în sânul căreia se găsește și astăzi castelul Serrant. Acesta se preocupă de restaurarea castelului, încredințându-i proiectul lui Lucien Magne: din această epocă datează anumite completări ca: balustrada ornată cu ""pots à feu"", capitelurile ce împodobesc ferestrele de la etajul al doilea și blazonul familiei La Trémoïlle ce se găsește deasupra intrării principale. Astăzi castelul este o reședință privată ce aparține prințului și prințesei de Merode, descendenți ai familiei
Castelul Serrant () [Corola-website/Science/315478_a_316807]
-
cu foarte numeroase ornamente sculptate, cu arcade semicirculare decorate cu motive maure pe plafonul central. Sala este luminată în mod natural prin numeroase ferestre la parter și la primul etaj. Arcadele în stil maur se repetă între colonadele multiple ale balustradei de la galeria femeilor. Tavanul clădirii este casetat, fiind decorat cu încrustații desenate și pictate de mână în stil neorenascentist. Chivotul Sfânt (Arca Legământului) se află în partea de jos a unei nișe semicirculare de pe peretele de est al sălii. Deasupra
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
ședințe mai mare de 200 mp, realizat în stil neorenascentist și baroc. Sala avea rolul de sală de ședințe încă de la început, dar, de-a lungul timpului, aici au avut loc baluri de caritate și concerte. Atunci au devenit funcționale balustradele aflate de-a lungul celor trei pereți decorați. Sala înaltă de 9m, are tavanul casetat, iar din plafon atârnă două candelabre realizate din fier forjat. În trecut, pe fiecare candelabru erau 130 de lumânări, care asigurau iluminarea sălii. În decorațiunea
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
trei pereți decorați. Sala înaltă de 9m, are tavanul casetat, iar din plafon atârnă două candelabre realizate din fier forjat. În trecut, pe fiecare candelabru erau 130 de lumânări, care asigurau iluminarea sălii. În decorațiunea sălii predomină motivele neo-renascentiste, iar balustradele și tocurile ușilor conțin sculpturi ale stemei cu corbul huniazilor. Foarte mult timp, în această sală a fost expusă pictura lui Pataki Lajos, înfățișându-l pe Iancu de Hunedoara, defilând cu armata spre Belgrad. Pictura a fost restaurată în anul
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
restaurat de marele arhitect italian Carlo Scarpa în 1936. În acest an el a creat intrarea și peretele de sticlă, băncuțele (cu motivele în formă de “T” prezente în multe alte opere ale lui Scarpa, ca o semnătură a sa), balustrada scării și lămpile de sticlă. Ca’ Foscari se găsește într-o poziție privilegiată pe Canal Grande, în curba sa cea mai largă (50 m). Această poziție a fost celebrată de marii pictori de peisaje venețiene, precum Canaletto. În timpul Regatei (care
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
pătrați realizați din piatră. Casa este construită după modelul „hol central și câte trei camere de fiecare parte”. Accesul spre etaj se face cu ajutorul unei scări din piatră, poziționată la capătul holului central și este executată în două rampe cu balustradă. Se respectă o simetrie când vine vorba despre dispoziția camerelor situate la nivelul doi al clădirii. Construcția este prevăzută cu un subsol care se întinde sub toată casa, fiind o excepție in Gherla, în ceea ce privește clădirea. În prezent Muzeul de istorie
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]