1,996 matches
-
că fusese un viteaz fără pereche, dar s-au schimbat timpurile. Nu mai era la modă să povestești cum l-ai urmărit și prins pe "banditul" Popovici care organizase după război o oarecare rezistență prin munții din jurul localității Cîmpulung Moldovenesc. Bandiții erau vînați fără cruțare și Popovici ăsta, fost căpitan și legionar, nu se lăsa prins și pace. Era deștept Popovici, dar nici Tincu nu era prost. Banditul era ajutat de alți bandiți de prin sate și aici Tincu a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
care organizase după război o oarecare rezistență prin munții din jurul localității Cîmpulung Moldovenesc. Bandiții erau vînați fără cruțare și Popovici ăsta, fost căpitan și legionar, nu se lăsa prins și pace. Era deștept Popovici, dar nici Tincu nu era prost. Banditul era ajutat de alți bandiți de prin sate și aici Tincu a dat dovadă de geniu militar. S-a informat și a aflat de Maria Pohoață, tîrfa banditului. Dar de ce-i ziceți tîrfă, tovarășe locotenent? întrebam noi, cei proști. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
oarecare rezistență prin munții din jurul localității Cîmpulung Moldovenesc. Bandiții erau vînați fără cruțare și Popovici ăsta, fost căpitan și legionar, nu se lăsa prins și pace. Era deștept Popovici, dar nici Tincu nu era prost. Banditul era ajutat de alți bandiți de prin sate și aici Tincu a dat dovadă de geniu militar. S-a informat și a aflat de Maria Pohoață, tîrfa banditului. Dar de ce-i ziceți tîrfă, tovarășe locotenent? întrebam noi, cei proști. Dar cum să-i spun unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
prins și pace. Era deștept Popovici, dar nici Tincu nu era prost. Banditul era ajutat de alți bandiți de prin sate și aici Tincu a dat dovadă de geniu militar. S-a informat și a aflat de Maria Pohoață, tîrfa banditului. Dar de ce-i ziceți tîrfă, tovarășe locotenent? întrebam noi, cei proști. Dar cum să-i spun unei curve care trăia cu banditul? Eram la o convocare în vacanța dintre anul trei și patru de facultate și Tincu ne era șef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
aici Tincu a dat dovadă de geniu militar. S-a informat și a aflat de Maria Pohoață, tîrfa banditului. Dar de ce-i ziceți tîrfă, tovarășe locotenent? întrebam noi, cei proști. Dar cum să-i spun unei curve care trăia cu banditul? Eram la o convocare în vacanța dintre anul trei și patru de facultate și Tincu ne era șef de pluton. Faptul că erai legionar era echivalent cu a fi bandit, chiar dacă luptai pentru colectivizare. Dar să umbli prin munți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Dar cum să-i spun unei curve care trăia cu banditul? Eram la o convocare în vacanța dintre anul trei și patru de facultate și Tincu ne era șef de pluton. Faptul că erai legionar era echivalent cu a fi bandit, chiar dacă luptai pentru colectivizare. Dar să umbli prin munți cu arme în spinare, asta depășea puterea noastră de înțelegere. Și ce ați făcut, tovarășe locotenent? Am pus pază în jurul casei, cu ordin să tragă fără somație. Și? întrebăm tremurînd. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
A scăpat? întrebăm pe un ton care spunea că nu ne-ar fi displăcut o astfel de variantă. Pe moment. Totuși, i-am luat urma și ne-a dus pînă aproape de bîrlogul lui Popovici. Cîți oameni erau, tovarășe locotenent? Oameni? Bandiți, nu oameni. Erau patru. Și dumneavoastră? Vreo treizeci. Atunci i-am scăpat și s-au dus spre munții Rodnei. Ați avut răniți? Un mort și doi răniți. Ce grad aveați? Sergent major. Numai? întrebăm amărîți. Dar ce credeți, băi tovarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
-i asta, Dinule? Cicatrice, abia răspunde studentul. De la ce? De la o schijă, răspunde acesta mecanic. Schijă, ai? De la bombe, nu? La gard adunarea! Pentru ziua aceea ne-a fost de ajuns. Au urmat și alte bucăți din povestea lui Popovici banditul. L-am secerat cu arma automată. Cînd am ajuns la el, avea ochii deschiși și era tot ciuruit. I-am mai ars un picior în burtă, cîinelui. Dumneavoastră personal? ne mirăm noi. Dar cine crezi, mă? Pe atunci noi vărsam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
au urmat exemplul Du-te în beci, îmi poruncește amicul mitocănește. Dar du-te tu, ești mai tînăr! Atunci aduc două... Adă cîte vrei, să ai una și pentru acasă. Degeaba, Eminescu sînt tot eu. Bine și așa. Cunosc un bandit, turnător la secu și-l cheamă Eminescu. Atunci du-te tu după vin! Nu vreau! Stăm bosumflați și muți. Nicușor mai ridică din cînd în cînd paharul și stoarce cîte o picătură imaginară. La fel face cu sticla. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Aici va fi fabrica, explică Datcu. Dar n-aveți nici un aviz. Ați pus cenușa în calea torenților și vîntul poluează satul. Pentru puțin timp. Fabrica va dezvolta satul, locuri de muncă... Inspectorul deschide plicul și observă 200 Euro în el. Banditul! Cu atît vrea el să... Mai dau 100, plusează Datcu. Încă 300, dacă nu..., nici vorbă. Bine, veniți mîine. Datcu v-am spus că este foarte deștept. A înregistrat totul ca la carte, și audio și video. Banii înapoi, băiatu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
casă. Omul păgubit, credincios cum altul nu-i pe lume, a fost zdruncinat puternic de coada Satanei. S-a apucat de meșterit la ușa beciului timp de două zile. O să-l prind ca pe șobolan. O să crape rînza în el, banditul naibii. Armează capcana, urcă în căruță și trece cu mare tam-tam prin fața casei lui Bîtcă. Hei, vecine, fă-te încoa! Dar unde te duci, omule? La mama. Poate arunci și pe la noi un ochi. Sigur, vecine. Mi-au golit beciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
o viteză apropiată de suta de kilometri pe oră. Normal ar fi fost să se oprească undeva, dar bătrîna lui Dacie era ticsită peste tot cu fel de fel de lucruri vechi și noi. Exista riscul să fie prădat de bandiții unguri, polonezi și chiar moldoveni. Imediat după revoluția din decembrie '89, Gabriel a plecat la amicii săi din Franța și, cum aceștia au fost avertizați că românul va primi doar donații în bani, o sumă frumușică burdușea buzunarele micului Marco
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vamă și priveau cu simpatie întoarcerea acasă a socialiștilor, înfometați de cioveele capitaliste. Gabriel, a cărui vigilență era fără cusur, a observat că vameșul șușotea cu un zdrahon și, din cînd în cînd, privea mașina românului. Ce pun la cale bandiții? se întreba Gabriel. Obosit pînă la limita suportabilului, era convins că se punea la cale o tîlhărie și frica îl făcea să-i tremure pantalonii pe el. Aștia te împușcă una, două. Se scutură puțin și-și dă seama ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
derutat. Constată că trece în Ucraina, că cei doi care șușoteau erau, de fapt, ucraineni. Dumnezeule, ăștia sînt și mai criminali! Abordează românii care așteptau la rînd în vamă. Ar trebui să mergem împreună pînă la frontiera română, sînt mulți bandiți de drumul mare. Ce să-mi fure? Caii de la bicicletă? răspundeau unii nepăsători. Cum, necum, Spînu a găsit încă doi români care au acceptat să meargă împreună. Dar liniștea a fost de scurtă durată. Tovarășii săi mergeau nebunește și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tușească, să pufnească. Evident că jiglorul era înfundat și trebuia curățat. Noi n-avem timp, au spus românii și au plecat ca din pușcă. Pădure, pădure, mașină staționată, cheag era cît încape și Gabriel era opărit rău. Aștepta să vină bandiții. Nu a trebuit să aștepte prea mult că au și apărut doi ucraineni cu o rablă de mașină, îmbrăcați în pantaloni și bluze din acelea pentru armată. Zdrastvite 4, spun ucrainenii. Pamaghite menea, pajalosta 5. Slavii vorbesc între ei ucrainește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
somează cel care apără legea. Trage în mă-ta! Cinci indivizi, înarmați cu topoare, se alătură motorizatului. Stați că trag! repetă speriat omul în uniformă. Banda de hoți se apropie, un foc răsună în aer și al doilea doboară un bandit. Văleu, ne omoară criminalul. Polițiștii scapă cu o fugă pe care n-o vor uita niciodată. Trebuia să executați focuri de avertisment, nu să trageți în plin în... oameni, concluzionează ancheta. Polițistul nu-i prost și joacă în următoarea scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
32 Sfaturi neinspirate 35 Un naiv prost 38 Ați lucrat la...? 41 Un turnător 44 Un om prudent 46 Singur pe lume 49 Unii sînt și mai proști 52 Un pui de fotbalist 55 Gînduri alandala 57 Colonelul Cataramă 60 Banditul de pădure 63 Glumă în Ajun 66 Au prins hoțul 68 Miracolul medicului austriac 71 Malpraxis? 74 O jertfă inutilă 77 Obsesia lui Gheorghe 79 Pagubă mare, dom'le! 82 O politiciană desăvîrșită 85 Vioara lui Norocel 88 Blestemații 90
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
CAPITOLUL III Conturi palide din grădina lui Adam 147 Un viol mai ciudat 149 Aneta 152 Cu Botsubțire este altceva 155 Descurcărețul 158 Divorțul cu scandal 161 Tirbușonul 163 Liana și iresponsabilii 166 Concurență aviatică 169 Neamuri proaste 172 Ucigașul... banditului 175 Și al ei are un pic de aură 178 Judecătorul lui Bostan 181 Fîntîna cu ghinion 184 Șmecherul 187 Între confrați 189 Un inginer nefericit 192 Adevărații creștini 195 Datini de Crăciun și de Anul Nou 198 Destinul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
a dracu! - Păi de ce crezi că, fură lumea? De bine? De ce a furat ăștia a lu’ Zane? încearcă să fenteze tanti Cucu. - Bă, Piratule, io nu-ș cum naiba îți veni ție în cap să ți-i bagi în casă pe bandiții ăia! Hai că te-a fraierit, recunoști? rânjește Fane cu toți trei dinții. Piratu se înroșește, își mută broboada înainte-înapoi pe cap: - Mi-a fost milă de ei, că venise cu căruța cu mobilă pe strada mare. Zicea că-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
depozit farmaceutic! Mă face de râs la toți vecinii dementa, la domnu’ Vulpe, la domnu’ Mustață... - De ce nu chemați un doctor să te vadă? E păcat de dumneata! Ești în putere, n-ai decât 80 de ani... - De unde bani, de unde? Bandiții ăștia de doctori te jumulesc pentru orice fleac de Arznei, ăăă, de doctorie. - Da’ dacă tot ești așa de supărat, nu vrei să vină un preot? Eu știu, mai schimbi o vorbă, te mai împaci... - Was? ceee? un popăă? Warum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
printre noi, unii sleiți de puteri, care se mișcau greu, eu singur în lanțuri între ei primeam cele mai multe ciomege căci nu numai că nu puteam fugi ca cei tineri, dar eram vizat că sunt în lanțuri și sunt un mare bandit; mă loveau de pe ambele părți ale podețului mai puternic, slobozind și înjurături. Acum eram în tranzit, în drum spre Pitești, tărâm apocaliptic unde mă așteptau corbii reeducării. Aici, la Jilava, am încropit și câteva versuri anticipând fenomenul Pitești: „Pitești, Pitești
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
avea o mică prăvălie. L-au luat apoi și l-au dus în pielea goală, legându-l de stâlpii de lemn de la podul de peste gârla ce se afla în apropiere. După ce l-au legat, l-au scrijelit cu cuțitul. În timp ce bandiții îl tâlhăreau pe Ion Burdun, Pleșu a reușit să se dezlege. Se bănuiește că unul dintre bandiți, pe nume Lazăr Ilie, i-ar fi dat drumul la o mână fără să-l vadă ceilalți bandiți. Așa a putut Pleșu să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de stâlpii de lemn de la podul de peste gârla ce se afla în apropiere. După ce l-au legat, l-au scrijelit cu cuțitul. În timp ce bandiții îl tâlhăreau pe Ion Burdun, Pleșu a reușit să se dezlege. Se bănuiește că unul dintre bandiți, pe nume Lazăr Ilie, i-ar fi dat drumul la o mână fără să-l vadă ceilalți bandiți. Așa a putut Pleșu să se dezlege și să fugă prin grădini, gol pușcă, până la marginea satului, adăpostindu-se la Iedul, care
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
au scrijelit cu cuțitul. În timp ce bandiții îl tâlhăreau pe Ion Burdun, Pleșu a reușit să se dezlege. Se bănuiește că unul dintre bandiți, pe nume Lazăr Ilie, i-ar fi dat drumul la o mână fără să-l vadă ceilalți bandiți. Așa a putut Pleșu să se dezlege și să fugă prin grădini, gol pușcă, până la marginea satului, adăpostindu-se la Iedul, care i-a dat o fașă de țol cu care s-a înfășurat să nu i se vadă păcatele
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
făcut și de această dată datoria, dar cu prețul vieții. Și cum tâlharii își aveau dinainte planul bine stabilit, au trecut la fapte, lichidându-l pe Sturza care se afla pe ulița mare a satului când a fost întâlnit de bandiți. Acesta a fost întrebat de hoți: Cine ești? Straja, a răspuns el ... Na, straja ... și au descărcat puștile automate în trupul lui, rămânând cinci copii orfani, doi băieți și trei fete. Cea de a doua strajă, Gheorghe Baer, s-a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]