3,051 matches
-
măsură de grav, ei doresc anularea actului Marii Uniri din 1918, act istoric asupra căruia nu are îndreptățire să se pronunțe parlamentul celor șase județe, ci numai întreg poporul român. Revizuirea victoriilor obținute în lupta de eliberare națională a românilor basarabeni a debutat cu abolirea imnului de stat „Deșteaptă-te, Române” și adoptarea „Hotărârii cu privire la celebrarea în ziua de 24 august 1994 a celei de a 50-a aniversări de la eliberarea Chișinăului și a Moldovei de sub ocupația fascistă”. În realitate, această
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Limba noastră-i o comoară”, spectacol folcloric, vizitarea unor așezăminte culturale și istorice. Și-au dat concursul elevii de la două școli din Iași. - 3. XI. Participarea la ședința Filialei Iași a Academiei române - Secția de ecologie umană. Prezentarea albumului pictorului basarabean Victor Zâmbrea. - 15. XI. A avut loc ședința de înființare a „Bibliotecii pentru Copii” din Chișinău, la care am trimis doi delegați. - 27-29. XI. La Timișoara s-au desfășurat lucrările Simpozionului internațional intitulat „Astra Română pentru Banat și Porțile de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
-lea Simpozion de Ecologie Umană având ca temă „Din viața Comunităților românești de peste hotare”. - 1 decembrie - participarea la festivitățile consacrate Marii Uniri. - La data de 22. XII. - am organizat „Pomul de Iarnă” - cu care ocazie s-au împărțit daruri copiilor basarabeni care studiază la școlile din Iași. CAPITOLUL V 1993 Minoritățile naționale din România Proliferarea minorităților etnice, religioase, lingvistice, culturale în societatea modernă are cauze economice, religioase, politice specifice unor zone, țări, continente. Grupuri minoritare au apărut dealungul timpului ca urmare
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
avut loc lansarea volumului „Educația noastră cea de toate zilele” autori: Dorina Mărgineanțu, Ion Drăgan, Pavel Petroman (Timișoara). - 1.III Spectacol la Căminul de bătrâni din Str. Codrescu, PANGRAN și Fabrica de bere Iași, susținute de un grup de elevi basarabeni care studiază la Iași. Acțiunile au fost coordonate de Prof. Oțel Ecaterina. Despre semnificația zilei Mărțișorului a vorbit doamna Cecilia Oiescu. - 5.III Aceleași spectacole la Tehnoton. - 27.III Parastas în memoria luptătorilor unioniști la Biserica Mitocul Maicilor. - 28.IV
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a decernat Diploma de membru de onoare „Ginta Latină” Prof. Valentin Harega. Vitrine cu cărți și documente referitoare la unirea Basarabiei (Muz. Maria Voicu), program de cântece și poezii susținut de ansamblul Plaiuri Moldave, vernisarea expoziției de pictură a plasticianului basarabean Tudor Macarie, pelerinaj la Casa Inculeț și casa Stere. S-a inaugurat casa memorială de la Bârnova Ion Inculț, s-a oficiat Te Deum în memoria marelui luptător, a fost dezvelit un bust și o placă comemorativă. Au vorbit: Prof. Șt.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
între d-l. Platari Tzâma, aromân din Grecia și colectivul societății noastre. Cu acest prilej, oaspetelui i s-a înmânat Diploma de Membru de Onoare. 28-VI În aula Filialei Iași a Academiei a fost sărbătorită prima promoție de studenți basarabeni care au absolvit studiile universitare la Iași. S-au oferit premii, s-au distribuit cărți și insigne. Revedere în anul 2004. 1-3 -VII Pelerinaj la Mănăstirea Putna a unui colectiv de 44 persoane din orașiul Edineț (Hotin). Ceremonial de bun
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
aflat in Iași la cursuri de perfecționare . 9 - 11 noiembrie - D-na C. Oiescu și Veta Brădeanu au participat la manifestările organizate de Secția de Cultura a orașului Edineț și Filiala Societății "Ginta Latină" din aceeași localitate, pentru omagierea cărturarului basarabean V. Stroiescu . Serviciu religios și parastas în comuna Trinca, vizitarea spitalului din localitate , simpozionul , "V. Stroiescu Mecena a românilor" . Cu această ocazie s-au adus manualele și cărți pentru copiii din Edineț . 14 noiembrie - La biblioteca "Gh. Asachi" Iași , societatea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în vetrele părăsite din Sudul Basarabiei au fost aduși ucraineni și ruși. La mijlocul secolului al XIX-lea se fac colonizări masive în Caucaz cu consecințe demografice ilustrate prin scăderea populației autohtone și creșterea alogenilor. Se citează că din 4480 moșii basarabene cel puțin jumătate erau în proprietatea moșierilor veniți din Rusia. În 1856 numărul moldovenilor în Basarabia era de 74% iar în 1871 - 67,4 în timp ce rușii și ucrainenii în același interval de timp de la 12% ajung la 16,8%. Sub
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Vodă, despre Movilești, despre turci sau polonezi. Sudul Basarabiei astăzi regiunea Odesa. Cetățile Izmail, Chilia, Tighina, Cetatea Albă - verigi din lanțul apărării răsăritene a vechii Moldove (N. Iorga) evocă un trecut glorios la marginea continentului european. Parcurgerea traseului turistic sud basarabean durează două zile. Aici expunerea ghidului este mai nuanțată. Pentru vizitatorii din România și Republica Moldova se amintesc coloniile grecești, dominația romană, turcească, bizantică, contribuția însemnată a turcilor și tătarilor. Ca o concesie pentru grupuri de români ghidul menționează că la
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
zilnice, a unui loc de muncă au devenit probleme adesea greu de rezolvat. Pentru statul român au apărut noi dificultăți: să se îngrijească de refugiați, dar și să încerce, în limita posibilului, ameliorarea situației celor aflați sub dominație străină. Problema basarabenilor și bucovinenilor nu a putut fi abordată decât în mică măsură, datorită atitudinii brutale a guvernului de la Moscova. Situația românilor transilvăneni a format obiectul tuturor întâlnirilor dintre oamenii politici români cu conducătorii Germaniei și Italiei, care impuseseră dictatul de la Viena
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
accent, virtuțile rimei interioare, paradoxurile rimei rare etc.). Cea mai consistentă contribuție teoretico-analitică este Deschiderea cercului (I-II, 2002-2003), unde autorul se concentrează asupra „redescoperirii poeziei”, trece prin „anotimpurile lirice”, pentru a ajunge la „recuperări”, un capitol fiind dedicat poeților basarabeni. Și aici V. este interesat în primul rând de analiza schemelor ritmice și de rimă, urmărind cum se poate ajunge de la un element de acest fel la o lectură de tip comparativ. Poeții cercetați sunt dintre cei mai diverși, de la
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
, Nestor (1.X.1927, Lozova, j. Orhei - 17.V.2000, Craiova), istoric literar. Nicolae, pe numele de botez, este cel mai mare din cei cinci fii ai Verei (n. Roșu) și ai lui Vasile Vornicescu, răzeș basarabean. După ce termină șapte clase în satul natal, intră novice, în 1944, la schitul Nechit din Munții Neamțului, apoi la mănăstirea Neamț, unde urmează Seminarul de Muzică Bisericească și cursurile Seminarului Monahal Superior (1946-1951). Depune voturile monahale în 1951, primind numele
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
studenție, când frecventa cenaclul universitar, iar mai târziu ca un talent literar de excepție și un spirit civic angajat, ca promotor consecvent al idealurilor naționale ale românilor din stânga Prutului în cele mai importante manifestări culturale, sociale și politice ale intelectualilor basarabeni, luptând pentru oficializarea limbii române și revenirea la alfabetul latin, pentru independența și suveranitatea Basarabiei (1987-1991), pentru reunirea ei cu Patria-mamă. În publicistică a abordat probleme spinoase ale actualității și a meditat asupra destinelor neamului, ale artei, limbii și literaturii
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
Întoarcerea la izvoare, Chișinău, 1985; Gheorghe Mazilu, Splendoarea poeziei și vraja melodiilor, LA, 1986, 17 aprilie; Ion Coja, Ut pictura poesis, LCF, 1986, 30; Gheorghe Grigurcu, Rădăcina de foc a poeziei lui Grigore Vieru, VR, 1989, 4; Dumitru Micu, Poezia basarabeană, CC, 1990, 1; Marin Sorescu, Grigore Vieru și lirica esențelor, „Moldova socialistă”, 1990, 9 februarie; I. Oprișan, „Clasicii ne-au fost pur și simplu furați” (interviu cu Grigore Vieru), JL, 1990, 6; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 295-301
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
Țării Moldo - Vlahiei, sau Transilvania amintită ca Țara Ungro-Vlahiei. Slavii din nord, rușii, ucrainenii le spuneau volohi pentru că sunetul l urmat de vocala o are ca punct de articulare în zona bolții palatului; este vorba de acel sunet caracteristic și basarabenilor vorbitori de limbă rusă, care se deosebește de sunetul l din română, care urmat de vocala o sau chiar de a se articulează mai aproape, în zona dentală anterioară, ceea ce are ca rezultat pronunțarea consoanei l mai deschis decât cel
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
mult lung decât lat, ce semăna cu un sicriu de cristal. Îl lăsaseră aprins, în timp ce alaiul de nuntași chiuia. Totul era placat cu marmură, dar și gresie, ceea ce pe ansamblu lăsa impresia unei imense toalete (tualetă’, cum ziceau sărmanii studenți basarabeni din căminele studențești de pe vremea mea). Dar cea mai bună probă a țărăniei mi s-a părut atunci când am văzut un câine (setter?) legat cu un lanț ordinar de gard, să nu-i muște pe invitați. Fără a mai vorbi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mitologii, care-i dă vigoare și distincție în planul universal; de altă parte, poetul cernăuțean Arcadie Opaiț este apreciat la Kiev pentru caracterul transnațional al creației sale, punîndu-se în opoziție absolută naționalul cu universalul. În același fel, un reputat compozitor basarabean cerea, într-un interviu, să nu fie băgat în chiloți naționali, că asta nu i se potrivește, el aspirînd, prin tot ce face, spre universal. Ca și cînd la conturarea valorii universale a lui George Enescu nu participă și Rapsodia
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
viața administrativă, judecătorească și economică [...] au fost părăsite îndată; în locul rusismelor au apărut sinonimele nouă ale școlii și administrației românești. [...] acum doisprezece ani, fiind la o vînătoare la Rezina, am fost izbit de acest fapt. Ispitind în jurul meu pe mazilii basarabeni cu care eram tovarăș și pe țăranii care dădeau ajutor la hăituiala pădurilor și rediurilor, m-am încredințat pe de o parte că întrebuințarea vorbelor nouă se făcea în chip perfect și pe de altă parte că această întrebuințare se
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
75%), ceea ce pune în evidență statutul social, economic și cultural al acestora. Deși isoricul basarabean A. C. Naco considera că în perioada 1870 - 1880 Basarabia se rusificase definitiv, P. N. Batiușcov își mărturisea surprinderea că „nu în niște sate oarecare basarabene retrase, locuite de moldoveni, ci chiar în Chișinău am putut întîlni țărani moldoveni ce nu cunoșteau nici un cuvînt în rusește“ <footnote P. N. Batiușcov, loc. cit. footnote>. Soluția propusă era rusificarea acestora: „E necesar ca, prin intermediul școlii, a-i familiariza
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
să fie „uitate“. Cum trebuia să arate această limbă? Cartea Moldovenii în istorie a lui Petre P. Moldovan ar putea fi o mostră a unei astfel de limbi, definită de autorul însuși după o afirmație făcută de D. Caracostea: „graiul basarabean este graiul moldovean de acum un secol netrecut prin prefacerile datorită limbii comune“ <footnote Vezi Petre P. Moldovan, op. cit., p. 127. footnote> (sic!). Se aduceau, așa cum face și Petre P. Moldovan, argumente că moldovenii sînt altceva decît românii și că
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
înlocuiți cu preoți ruși. Pe lîngă toate mănăstirile s-au întemeiat școli în limba rusă, unde erau primiți numai copii care știau rusește. Înstrăinarea, rusificarea școlii și a bisericii au avut un impact cu totul nefavorabil dezvoltării culturale a românilor basarabeni: la recensămîntul din 1897 procentul moldovenilor care știau carte era extrem de scăzut (10,5% la bărbați și 1,7% la femei); numai țiganii aveau un procent mai mic ((0,9%). Pentru alte etnii, situația, chiar dacă era departe de cele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
3% la ucraineni, iar la femei între 62,9% la germani și 2,4% la turci. Nu erau însă rare cazurile cînd știutorii de carte nu aveau vreun folos din știința lor, căci, consemna un raport din 1906, în satele basarabene există „moldoveni care citesc rusește destul de repede, dar care nimic nu înțeleg din cele citite“ <footnote Vezi „Cuvînt moldovenesc“, loc. cit. footnote> . Constatînd că cea mai mare parte dintre moldoveni nu înțeleg decît limba moldovenească, arhiepiscopul Vladimir cerea în 1905
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
români. Așa trebuie să facem și noi“ <footnote „Analele Universității «Ștefan cel Mare» Suceava“, seria Filologie, A. Lingvistică, T. VIII (2000-2002), p. 136. footnote> . Această stare de lucruri poate explica afirmația pe care o făcea D. Caracostea în 1941: „graiul basarabean este graiul moldav de acum un secol netrecut prin prefacerile datorite limbii comune“ <footnote Ibidem, p. 140. footnote> . Procesul de armonizare a vorbirii moldovenilor din Basarabia cu limba română literară a cunoscut, după revenirea Basarabiei în interiorul granițelor statale românești, un
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
din Basarabia. E suficient să-l cităm aici pe Nicolae Costenco, fost redactor la ziarul „Viața Basarabiei“ și la revista „Viața Basarabiei“ în perioada interbelică, de două ori condamnat de puterea sovietică pentru că „făcea agitație antisovietică afirmînd că limba burgheză basarabeană [a se citi limba română, n.n.] este superioară limbii sovietice moldovenești“ <footnote După Enciclopedia Etnopolitică a Românilor în secolul XX. Basarabia, realizată de Institutul de Studii Sociocomportamentale - ISOGEP, București, 1998. footnote> . Verdictul a fost formulat pe baza unor afirmații făcute
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
popoare [...] e destulă dovadă că așa voim noi să fim, nu altfel“ <footnote Mihai Eminescu, în „Curierul de Iași“, 17 nov. 1876. footnote> . M-am născut într-un sat de pe malul Milcovului, în Muntenia, dar învățătorii mei din sat erau basarabeni, stabiliți în timpul refugiului: Domnul și Doamna Păuș. Strașnici români! Vorbeau impecabil românește, dar copilul lor, cu care mă împrietenisem, vorbea îndulcind ușor pronunțarea cuvintelor, așa cum o face orice moldovean cînd scapă de presiunea normelor literare. Apoi, datorită împrejurărilor, m-am
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]