3,984 matches
-
geomorfologic În podișul Sacovățului din cadrul subregiunii Podișului Central Moldovenesc și a regiunii Câmpiei Moldovei. Studiile geologice ale zonei unde este amplasată biserica nouă și cea veche reflectă prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. Sarmațianul este reprezentat de argila marnoasă, bazală, vânătă cenușie, prezentă la adâncimi de peste 14 metri pe versant și la baza acestuia, iar În zona superioară a versantului și pe platou la adâncimi de 18 și 20 metri. Pe platou și la partea superioară a versantului cuaternarul este
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În grosimi de 1-2 metri. Pe versant, pachetul argilos cât și cel granular se efilează până la dispariție, apărând În suprafață argile prăfoase deluviale, pachet În grosimi de 1-3 metri, sub care este prezent orizontul argilos și argilele stratificate până la stratul bazal. La baza versantului Întâlnim soluri și umpluturi de pământ În grosimi de 0,80-0,90 m., argilă vânătă cafenie, plastic vârtoasă, În grosime de 3-4 metri, un pachet granular saturat În grosimi de 0,50-1 metru și orizontul marnos degradat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
referă la un fel de eroziune a pielii ori epiteliului tubului digestiv, ambele cazuri implicând un contact cu mediul exterior. Pentru plantă, pierderea e legată doar de exfolierea scoarței. De aceea, animalul matur păstrează În stare de multiplicare un strat bazal al pielii și al tubului digestiv. Planta are și ea un corespondent: cambiul, un strat de celule În permanentă multiplicare, aflat aproximativ sub scoarță. De aici Încep diferențele. Prima e că ceea ce stratul bazal al animalului creează este dirijat spre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În stare de multiplicare un strat bazal al pielii și al tubului digestiv. Planta are și ea un corespondent: cambiul, un strat de celule În permanentă multiplicare, aflat aproximativ sub scoarță. De aici Încep diferențele. Prima e că ceea ce stratul bazal al animalului creează este dirijat spre exterior. Cambiul plantei o face spre interior; mai precis, cam 9 zecimi, care vor deveni, după o vreme, lemn, adică celule moarte eventual conservate cu rășini, ceruri etc., ce păstrează doar o funcție mecanică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o vreme, lemn, adică celule moarte eventual conservate cu rășini, ceruri etc., ce păstrează doar o funcție mecanică de susținere. Cele 9 zecimi interioare din producția cambiului fac ca planta să crească pe tot timpul vieții, iar “extrovertirea” producției stratului bazal al animalului să nu adauge nimic la mărimea lui. Un alt aspect al “extrovertirii” Îl vom discuta acum, amintind mai Întâi că ea este În stare și de a susține o homeostazie redox a corpului animal. Indiferent ce ar face
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
derm foarte subțire hipoderm foarte dezvoltat 144 Țesut conjunctiv subcutanat gros: zonă dintre locul de implantare a doi solzi succesivi. Fig. 19. Col. HEA, x 400, de la stânga hipoderm derm (bandă de țesut conjuntiv fasciculat relativ subțire, subepidermică) epiderm: strat bazal (generator) cu 2 - 3 rânduri celulare strat Malpighi foarte dezvoltat spinoase pe cale de cheratinizare, plasate în vacuole intramalpighiene (citoplaste) foarte largi Fig. 20. Col. HEA, x 400. Celule malpighiene, insuficient cheratinizate, care apar până la suprafața epidermului. Lipsesc straturile superficiale cheratinizate
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
N. nigricornis. 1 Nicrophorus humator Gleditsch Corpul negru-unicolor. Măciuca antenelor roșcată cu primul articol antenal negru. Partea ventrală a scapului, palpii labiali și tarsele anterioare roșcat maronii. Clipeul galben-maroniu. Pronotul aplatizat, ușor lățit în treimea sa anterioară, cu o bordură bazală mai lată decât bordura marginilor laterale. Elitrele alungite, acoperite cu o punctuație grosieră, ele prezintă câte o cută humerală alungită și câte un tubercul anteapical. Marginile laterale ale elitrelor sunt acoperite anterior și posterior cu peri lungi, maroniu-negricioși. Tibiile posterioare
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
iar cele posterioare lățite. Suprafața pronotului prezintă o punctuație fină și deasă. Scutelul îngustat posterior, prevăzut cu o punctuație rară. Elitrele au câte 3 carene longitudinale, dintre care cea externă este mai scurtă. Marginea anterioară a elitrei arcuită, cu unghiul bazal denticulat. Umerii elitrelor ascuțiți. Marginea laterală ale elitrelor prezintă o bordură ușor lățită posterior. Suprafața elitrelor cu o punctuație ștearsă. Treimea posterioară a elitrelor cu un tubercul lățit. Epipleurele elitrelor bine dezvoltate cu baza roșcată. Din Europa până în Japonia. l
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
laturi cu câte un șanț superficial, el are o punctuație ceva mai deasă și mai accentuată comparativ cu marginile sale. Baza scutelului cu o punctuație mai deasă decât cea dinspre vârf, suprafața scutelului fiind acoperită cu o pubescență fină. Unghiul bazal al elitrelor rotunjit, iar marginile laterale ale elitrelor sunt uniform arcuite. Suprafața elitrelor lucioasă, prevăzută cu o punctuație deasă și uniformă, cu 3 carene fine, cea externă fiind mai scurtă. Între carenele elitrelor sunt vizibile rânduri longitudinale de puncte. Corpul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
fină, iar marginile laterale prezintă o bordură accentuată, lățită posterior. Discul pronotului lucios, cu o punctuație fină, în partea lui posterioară se află 2 impresiuni longitudinale superficiale. Unghiurile anterioare ale pronotului cu peri ciliați. Scutelul mare, triunghiular, cu o pubescență bazală scurtă și cu o impresiune longitudinală posterioară. Elitrele ușor lățite posterior, prezintă câte 3 carene longitudinale care se prelungesc spre margini. Ultima treime posterioară a elitrelor are o tuberozitate circulară, iar vârful elitrelor este trunchiat lăsând descoperite ultimele 2-3 tergite
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
fiind uneori vizibile și pete pubescente negre. Elitrele prezintă 3 carene longitudinale fine, dar bine conturate,și o tuberozitate circulară situată în treimea posterioară. Coxele mediane depărtate între ele, rotunjite spre vârf. Tibiile mediane lățite spre exterior în treimea lor bazală. Metatarsul picioarelor mediane și posterioare mai scurt decât cele 3 articole care îl preced luate împreună. Primele 4 articole ale tarselor anterioare puternic lățite, tarsele mediane fiind ușor lățite. La noi sunt prezente 2 specii care trăiesc pe cadavre. 1
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
pubescență formată din pete negre, înconjurate de zone cu peri cenușiu-albicioși. Petele negre sunt situate în același plan cu pubescența de fond. Scutelul prezintă o punctuație extrem de deasă. Elitrele mate, rugoase, fin punctate, marginile lor laterale au carene accentuate. Unghiul bazal al elitrelor denticulat. Suprafața elitrelor cu rugozități accentuate și cu o pubescență scurtă, tuberculii humerali sunt acoperiți cu peri lungi, galben-aurii. Marginile laterale ale elitrelor prezintă o bordură accentuată. Specie răspândită în întreaga regiune Palearctică. l=9-12 mm. ♂ Unghiul sutural
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
prezintă o pubescență gălbuie, iar vertexul are peri erecți. Pronotul cu o pubescență de fond cenușie printre care se află pete pubescente negre, mai înălțate. Elitrele au carene ondulate ± aplatizate și lucioase, între care se află rugozități transversale mate. Unghiul bazal al elitrelor rotunjit. Din Europa până în Asia Mică și Caucaz. l=7-12 mm. ♂ Unghiul sutural al elitrelor scurt și rotunjit. Marginea posterioară a celui de-al 7 lea sternit abdominal este dreaptă. ♀ Unghiul sutural al elitrelor rotunjit, ușor sinuat. Al
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
alta a ei sunt vizibile granulații punctate, acoperite cu o pubescență fină. Tâmplele cu peri scurți. Clipeul adânc sinuat. Măciuca antenei slab diferențiată. Scutelul glabru, el are o punctuație foarte deasă, ceva mai rară spre vârf. Elitrele lățite, cu unghiul bazal și cu marginile laterale rotunjite. Suprafața elitrelor prezintă o carenă longitudinală externă mai accentuată și alte 2 carene interioare mai scurte, ± șterse. Intervalele dintre carene sunt prevăzute cu rugozități transversale și cu o punctuație accentuată. Treimea posterioară a elitrelor cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
între ochi este vizibilă o proeminență alungită, înconjurată de puncte accentuate. Marginea anterioară a clipeului dreaptă. Pronotul cu câteva zone netede, nepunctate, în rest el prezintă o punctuație deasă și accentuată. Scutelul uniform punctat. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Unghiul bazal al elitrelor este rotunjit, iar în treimea posterioară a elitrelor se află un tubercul bine conturat. Intervalele dintre carenele elitrelor au o punctuație deasă. Dăunătoare la sfecla de zahăr. l=9-12 mm. Specie răspândită în întreaga Regiune Holarctică. ♂ Marginea internă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
punctuație deasă și accentuată. Antenele au o măciucă slab diferențiată formată din 4 articole. Pronotul prezintă o punctuație deasă, ceva mai accentuată spre bază și spre marginile laterale, lipsesc zonele netede, nepunctate. Scutelul are o punctuație deasă. Elitrele cu unghiul bazal rotunjit, treimea posterioară a elitrelor fiind lipsită de un tubercul înălțat. Suprafața elitrelor cu o punctuație deasă și uniformă, jumătatea anterioară a elitrelor fără rugozități granulate. Carena exterioară a elitrelor mai dezvoltată decât cele 2 carene interioare, ea este mai
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Discul pronotului cu o punctuație fină, relativ deasă, spre baza pronotului și spre marginile laterale punctuația este mai deasă. Marginea anterioară a elitrelor cu granulații înălțate. Discul elitrelor și marginile laterale fiind prevăzute cu o punctuație fină și deasă. Unghiul bazal al elitrelor rotunjit, iar cele 2 carene discale pot fi uneori parțial șterse. De o parte și de alta a carenelor elitrelor se află câteva puncte mari. Carena exterioară prezintă adesea în partea postmediană o proeminență ușor înălțată. Aripile membranoase
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
accentuată, mai fină în partea discală. Articolele 2-3 antenale au lungimea aproximativ egală, iar articolul 8 este la fel de lung sau puțin mai lung comparativ cu articolul 9. Suprafața pronotului cu o punctuație deasă, mai accentuată în vecinătatea marginilor laterale. Unghiul bazal al elitrelor obtuz. Carenele elitrelor au câte un rând lateral de puncte mici, ele sunt fine și ajung de regulă până la vârful elitrei. Carena exterioară este mai bine conturată decât cele 2 carene interioare. Intervalele dintre carene prezintă o punctuație
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mm. ♂ Tarsele anterioare ± lățite cele mediane fiind ușor lățite. 5 Silpha alpestris Kraatz (oblonga Küst.) Asemănător cu obscura de care se diferențiază prin partea dorsală a corpului mată, prin conturul corpului care este mai scurt și mai lățit, prin unghiul bazal al elitrei care este rotunjit, prin carenele elitrelor scurtate posterior și prin punctuația ± egală a intervalelor delimitate de carene. Carena humerală mai accentuată decât la obscura, iar cele 2 carene discale de seduc postmedian sub forma unor linii șterse. Specie
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
baza elitrelor. Discul pronotului neted, nepunctat, în rest punctuația lui este mai accentuată, dar rară. Scutelul nepunctat. Elitrele luate împreună ceva mai lungi decât late, cu marginile laterale puternic rotunjite în jumătatea lor posterioară, prevăzute cu o bordură lată. Unghiul bazal al elitrei rotunjit. Vârful elitrelor ușor trunchiat, cu unghiul sutural denticulat. Metasternul scurt, iar coxele mediane și posterioare sunt ± cotangente. Tibiile puternic curbate distal, îngroșate, toate tibiile fiind denticulate la unghiul lor apical. Aripile membranoase sunt absente. Maroniu-negricios sau roșcat-maroniu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
articole luate împreună, iar articolul 2 este mai scurt decât articolul 3. Labrumul scurt și transvers, concav, partea lui anterioară este coriacee, prevăzută cu peri țepoși. Mandibulele proeminente, marginea lor internă nu este denticulată. Palpii maxilari relativ dezvoltați, cu articolul bazal mic, articolul 2 este mai lung decât lat, conic, ușor curbat, iar articolul 3 este mai scurt, aproximativ la fel de lung și de lat. Articolul terminal al palpilor maxilari oviform, cu vârful ascuțit. Mentumul transvers, trapeziform. Palpii labiali scurtați, cu articolul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
se hrănesc cu miceliul sau corpurile de fructificație ale ciupercilor. Mai rar pot fi întâlnite în iasca de pe copaci. În fauna României 12 genuri. 1 Genul Triarthron Märkel Antenele au o măciucă formată din 3 articole. Pronotul cu o bordură bazală bine conturată. Toate tarsele sunt pentamere. La noi o singură specie. Triarthron maerkelii Märkel Corpul oval-alungit, convex, roșcat și lucios, cu antenele unicolore. Capul de aproximativ 2 ori mai îngust decât pronotul, mai dezvoltat la ♂, prevăzut cu o punctuație fină
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
labiali de 2-3 ori mai lungi decât cei maxilari, cu articolul 2 scurtat, articolul 3 fiind aproximativ la fel de lung cât articolul 1. Pronotul transvers, la fel de lat sau puțin mai îngust decât elitrele, cu marginile laterale rotunjite, prevăzut cu o bordură bazală accentuată. Elitrele au câte 9 strii longitudinale punctate, interstriile prezintă granule sau rizuri transversale scurte, care uneori pot lipsi. Apofiza metasternului ușor lățită între coxele mediane având un vârf ascuțit, triunghiular. Mezosternul este slab conturat și necarenat. Picioarele relativ dezvoltate
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lung decât articolul 2, iar articolul terminal este ceva mai îngust decât articolul precedent. Pronotul puțin mai îngust decât elitrele el nu este îngustat spre bază. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze, cu vârful rotunjit. Suprafața pronotului uneori cu un rând bazal de puncte adâncite și cu altul postmedian alcătuit din 4 puncte adâncite, dispuse transversal. Elitrele de peste 2 ori mai lungi decât pronotul, puternic convexe, prevăzute cu strii punctate și accentuate. Interstriile elitrelor au o punctuație de fond rară și extrem de
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
articolul 2, iar articolul terminal aproximativ la fel de lung cât articolele 2-3 luate împreună. Mentumul transvers, trapeziform, de 2 ori mai lat decât lung, cu marginile laterale concave. Al 2-lea articol al palpilor labiali are peste jumătate din lungimea articolului bazal, fiind oblic-trunchiat și ușor măciucat spre vârf, iar articolul terminal este ascuțit, mai scurt și mai îngust decât articolul 2. Partea ventrală a capului are 2 șănțulețe pentru adăpostirea antenelor, puternic convergente. Pronotul transvers, marginea posterioară a pronotului fiind aproximativ
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]