3,081 matches
-
se explică participarea politică a cetățenilor din alte țări, ne ajută să aprofundăm cunoașterea diversității sistemului politic italian. Știința politică este o disciplină consolidată, cu o istorie bogată și cu un viitor, pe cît se poate prevedea, tot atît de bogat. Cunoașterea modalităților prin care funcționează și se transformă sistemele politice ne ajută să devenim buni cetățeni, ceea ce nu înseamnă, desigur, cetățeni supuși puterii, ci cetățeni care să manifeste un interes pentru politică, cetățeni care au capacitatea de a dobîndi și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
comunicate". De exemplu, pentru cazul S.U.A., datele lui Verba și Nie [1972, 298] demonstrează că "participanții sînt mai puțin conștienți de gravitatea problemelor legate de asistența socială, decît restul populației în ansamblu, mai puțin preocupați de diferența de venit dintre bogați și săraci, mai puțin interesați de susținerea guvernamentală a programelor sociale, mai puțin preocupați de problema garantării unor oportunități egale pentru negrii americani". Participare și inegalitate O modalitate de a reduce aceste diferențe legate de orientarea către participarea politică poate
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ecourile propriilor gânduri, credințe și aspirații așternute pe hârtie! Spunem aceasta deoarece încă nu se uscaseră lacrimile țăranilor pricinuite de urgia bandelor sovietice înarmate care au furat tot ce le-a picat în mână atât de la sărac cât și de la bogat, cu numai trei ani și jumătate în urmă! Credem mai degrabă că Dumitru Cotruță a vrut să-și scoată în evidență „meritele” proprii în fața mahărilor pentru vreun os cu măduvă mai multă și mai dulce. Iată pasajul: „...tineretul a înțeles
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
c) ar subsidia națiunile bogate, prin prețuri sc)zute la m)rfuri? Dac) ț)rile bogate ar înceta s) le cumpere produsele, ț)rile s)race ar fi cu sigurant) mai s)race. Cu toate acestea, Galtung este convins c) bogații îi exploateaz) și împov)reaz) pe s)răci, c) le împiedic) dezvoltarea economic), ținându-i dezbinați și pe plan intern, cât și pe cel extern (1971, pp. 89-90). Concluzia să, mai întâi introdus) în teorie, și ulterior derivat) din ea
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
răci, c) le împiedic) dezvoltarea economic), ținându-i dezbinați și pe plan intern, cât și pe cel extern (1971, pp. 89-90). Concluzia să, mai întâi introdus) în teorie, și ulterior derivat) din ea, este c) relația de tip imperialist dintre bogați și s)răci r)mane principala explicație a bun)st)rii câtorva și a suferinței celor mulți. Trebuie atunci s) ne punem întrebarea dac) p)rțile nordice și vestice ale lumii le-au împov)rât, într-adev)r, pe cele sudice
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lor - în folosirea de c)tre ele a tehnologiei și în capacitatea lor de a-si organiza economiile la scal) național). Totuși, pentru mulți care explic) imperialismul din punct de vedere economic, ideea c) s)racii îi îmbog)țesc pe bogați a devenit o opinie atr)g)toare. Dar și convingerea c) bogații îi s)r)cesc pe cei s)răci, aducând numeroase rele asupra lor este una, probabil, la fel de profund apreciat). Aceste gânduri descurajatoare, temporare pentru marxiștii de mod) veche
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lor de a-si organiza economiile la scal) național). Totuși, pentru mulți care explic) imperialismul din punct de vedere economic, ideea c) s)racii îi îmbog)țesc pe bogați a devenit o opinie atr)g)toare. Dar și convingerea c) bogații îi s)r)cesc pe cei s)răci, aducând numeroase rele asupra lor este una, probabil, la fel de profund apreciat). Aceste gânduri descurajatoare, temporare pentru marxiștii de mod) veche, întrucat cauzele încorporate în sistem urmau s) duc) la distrugerea acestuia, devin
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
multinaționale - își genereaz) propriile efecte cu larg) r)spândire, datorit) vastelor capabilit)ți naționale care le susțin. Unică recomandare de a pune cap)ț acestui așa-zis imperialism e cea care le cere s)racilor s) devin) mai bogați, sau bogaților s) devin) mai s)răci. Și totuși, sistemul actual este înțeles că producând, perpetuând și l)rgind pr)pastia dintre națiunile bogate și cele s)race. Cei care subscriu la analiza neocolonialist) trebuie fie s) se lase cuprinși de disperare
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fie s) cad) prad) imaginației. Irealitatea propriilor prescripții pentru a nu se ajunge la imperialism e ușor de observat. Definind imperialismul că exploatare a celor slabi de c)tre cei puternici, sau a celor s)răci de c)tre cei bogați, Galtung, de exemplu, poate s) prevăd) un sfârșit al imperialismului doar prin unirea și cooperarea celor slabi și s)răci pentru a deveni puternici și bogați, desi complicarea afirmației sale îi pune în umbr), într-o oarecare m)sur), aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
un efectiv de poliție este puternic doar atunci când polițiștii trag cu armele. Pentru a varia tabloul, este comparabil cu a spune c) o persoan) cu largi posibilit)ți nu este bogat), dac) ea cheltuiește puțin, sau c) o persoan) este bogat) doar dac) cheltuiește o mare parte din bunurile sale. Ins) argumentul, pe care n-ar trebui s)-l pierdem din vedere, este acela c), exact în felul în care banii unui avar se pot deprecia enorm ca valoare de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
1971, p. 98). El las) de-o parte faptul c) o tar) export) tractoare contra petrol doar dac) și-a dezvoltat deja o industrie a meterialului rulant. Se pare c) el dovedește s) sugereze c) s)racii îi fac pe bogați s)-si poat) dezvolta industria. Cf. Emmanuel (1972, pp. 48-52). Cartea avanseaz) bizară tez) cum c) sporirea salariilor reprezint) cauza dezvolt)rii economice naționale. *Ambivalenta lui Mao Tse Tung asupra acestor chestiuni e interesant). Chină nu a fost o colonie
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
o instanță a configurației psihice a oricărui individ, ca pe Celălalt, celălalt sau altul în raport cu eu; sau ca pe un grup social concret de care noi nu aparținem. Acest grup poate fi, la rândul lui, interior societății; femeile față de bărbați, bogații față de săraci, nebunii față de 'normali'; sau exterior, deci o altă societate, apropiată, sau după caz, îndepărtată: ființe pe care totul le apropie în plan cultural, moral, istoric; sau niște necunoscuți, străini, a căror limbă sau obiceiuri nu le înțeleg, atât
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mare parte, țările în cu rs de dezvoltare cu venituri reduse. Cu referire la cel de al doilea as pect, sunt unii autori care au consi derat modelul fluxurilor globale de capital din zi lele noastre drept o afacere „între bogați“ și plasează evoluția acestora în opoziție cu epoca anterioară anului 1914, când capitalul circula, în principal, dinspre țările bogate spre cele sărace, atingând niveluri cu mult mai mari decât economiile și investițiile. Dacă, în ceea ce privește fluxurile oficiale, p rop orția acestora
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
al ingenuității adolescentine. În versurile din Apoteoz (1933) expresia tinde spre inefabilul muzical, erosul având inflexiuni epitalamice, cu ecouri din Cântarea Cântărilor. Aceeași tonalitate apare în Minois (1934): „Aș vrea să am asemenea poeților latini / puterea proslăvirii și geniul lor bogat / să cânt delicatețea picioarelor ce-au stat / întinse goale-n umbră sub brațe de smochini”. Începând cu poezia din Marathon (1936), poate sub influența grupării Iconar, al cărei program îl împărtășește, intimismul muzical e copleșit de vizualul iconografic, efuziunea sentimentală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
Amirou, 1995 : 245). România se apropie cu pași repezi de formele de sociabilitate occidentale, generate de evoluția sa socioeconomică din ultima perioadă. Indivizii se simt din ce în ce mai singuri, relațiile dintre oameni sunt percepute ca reci și impersonale, diferența dintre săraci și bogați se adâncește și la nivelul percepției mentale individuale. Iată de ce, mai ales la indivizii care au trăit o mare parte a vieții lor în regimul Ceaușescu, asistăm la o contestare puternică a societății în ansamblul ei și la o revalorizare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pomană pe lumea cealaltă. În condiții rituale, mâncarea celor vii consacrată și numită pomană ajunge pe căi enigmatice în gura celor de dincolo. Înghiți tu aici și se satură cei de dincolo” (Popescu, Anghelescu, 2008 : 8). Hrana îi leagă pe bogați și pe săraci, pe cei care dăruiesc și care primesc, parte integrantă a unui sistem reciproc de schimb (Douglas, 1984 : 10), fiind crucială în studiul comunităților umane, al interacțiunii cu divinitatea, comunicării dintre morți și cei vii (Counihan, 1999 : 13
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de partid, pe care o exploatează cu abilitate. Aceștia, vizavi de oamenii simpli ai cartierelor masa de muncitori care se zbate ca peștele pe uscat pentru un trai mai omenesc. Asta-i, dragi tovarăși, a crescut cam multișor diferența dintre bogați și săraci, deși propovăduiți echitatea socialistă. Presa însă nu vorbește nimic despre această realitate. Despre bugetul familiei se tace mâlc de zeci de ani. În schimb, se mâzgălesc zilnic articole care-i învață pe țărani cum să-și lucreze pământul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
al operei și o deschid spre literaritate. Abundența de informații din Arhipelagul GULAG este supusă ficționalizării. Ea nu poate fi transmisă ca atare, neprelucrată. Grija pentru documentar, specifică lui Soljenițîn, nici nu presupune, de altfel, transpunerea unui material atât de bogat fără a-l organiza. Aici intervine talentul scriitorului. El recurge la operațiile de a "decupa" și de a "monta" materialul preexistent. Informațiile primite sunt supuse unei prelucrări de gradul al doilea, deoarece au fost deja trecute prin filtrul conștiinței martorilor
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și-l văd pe învățător lungit pe asfalt și cuprins de convulsii. De sub cap sîngele curgea abundent, ajungînd la 1,5 m distanță. Lumea este revoltată. Eu fierb și am tentația să-l strîng de gît pe fiul demnitarului cel bogat. Acesta vorbește la telefon și se plimbă nervos. Nu se uită pe unde calcă și sîngele de pe tălpile pantofilor săi marchează amprente sinistre. Între timp, tînărul învățător părăsește lumea aceasta nenorocită. Ultimele sale imagini cuprindeau turnurile Mitropoliei. Sorin este și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o forță că ar fi bușit acoperișul, chiar și legat de autorizația de construcție... Un colindător fantastic Încă de pe la orele 17, colindătorii s-au rărit pe strada Văleni, prichindeii și-au spus emoționați colinda și acum socoteau cît sînt de bogați. Constatau cu bucurie că, indiferent de împotmolirile în cîntarea colindelor, gazdele erau constant generoase și darul era invers proporțional cu vîrsta colindătorului. Unii părinți așteptau în stradă viteazul urmaș, purtător de gene și punte sigură spre eternitate a familiei. Erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dar, Toadere, nu-i nume românesc, scîncea lehuza. Dar ce, eu îs român? Îs român cu sufletul, dar sîngele, ehe, este albastru, de viking! Nu te prosti, Toader, taică-tu era calicul satului, lucra pe la toți cu ziua... Toanto, și bogații, și regii mai sărăcesc în timp, dar le curge prin vene sînge albastru... Ha, ha, poate rachiu... Ce știu femeile?! Nu? Toader nu lua în seamă trăncăneala unei femei proaste, din popor, fără multă știință de carte. El a studiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de casă și explică: Nu era nimic de făcut. Zău, crede-mă! Criminalule, țipă cei doi, izbucnind în plîns. Să-ți stea în gît!! Povestea se încheie, dar prin sat n-a mers vestea că doctorul a avut vreo indigestie. Bogații maneliști Jumătate de secol de ideologie comunistă n-a reușit să zdruncine deloc simțul de proprietate. Ba, din contra, după '89 s-a constatat că o mulțime de "șmecheri" s-au dezlănțuit spre căpătuială. Băieți descurcăreți, fără frică de pușcărie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că vor construi o țară cît de cît normală. Luptă să-i dea jos pe hoții de la putere. Nu știu, săracele, ce va urma și mie mi-i milă să le spun. Am ochii umezi. Sacrificiul lor va folosi copiilor bogaților, care acum, cînd curge sînge pe maidan, sînt în Italia. Vor apare revoluționari după lupte, care vor primi drepturi viagere!!! Care revoluționari nici nu știu unde este Maidanul. Rușii au năvălit în Crimeea. Pe tătarii de acolo i-au strămutat în Tatarstan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Treci la injecție! 245 Filozofie la un pahar 248 Minunile primăverii 251 Despre cuvintele demn, demnitate și demnitar 254 Aventură și iz de braconaj 257 Hai la o bere... 261 La un pahar 264 Un regalist convingător 268 Malpraxis? 271 Bogații maneliști 274 Iubire de fiară 277 Dorințe neconturate 280 Un pensionar la pescuit 283 Capitolul IV Prin lumea largă 287 Cu avionul 289 Cui prodest? 292 Cerșetorul 295 Delegația de nivel înalt 299 Filozofia indianului 302 Good bye 305 Tamponări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
harappiene. Textele vedice evocă luptele împotriva acelor dăsa ori dasyu, m care se pot recunoaște continuatorii sau supraviețuitorii civilizației Indusului. Ei sunt descriși ca având pielea neagră, "fără nas", vorbind o limbă barbară și practicând cultul falusului (sisna deva). Sunt bogați în turme și locuiesc în orașe întărite (pur). Acestea sunt "fortărețele" pe care Indra - supranumit purandara, "distrugătorul de cetăți" - le asedia și le dărâma cu sutele. Luptele au avut loc înainte de compunerea imnurilor, căci amintirea lor e puternic mitologizată. Rig
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]