2,146 matches
-
să-mi explice misterele feminității. Am impresia că-n familia mea asta se numea „decență“. * Mama avea în frigider anticoncepționale pe bază de chinină și unt de cacao, pe care i le dădea o prietenă farmacistă. Pentru mine, erau ca bomboanele cu pudră de cacao, amandine, cred că un pic amărui. Și sufeream, cu suferința mea de copil singur la părinți, că nu mă lăsa să le mănânc. Am aflat acum câțiva ani că de fapt se băgau în vagin. Chinina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
sfârșitului de secol - pictor, gravor, desenator, tipograf, poet, prozator și militant socialist. Doamna e acolo? (fr.) Domnul e singur (fr.). Domnul nu-i politicos (fr.). Inima are rațiunile sale, pe care rațiunea nu le cunoaște (Blaise Pascal). Maestrul cutiei cu bomboane de ciocolată (fr.). Drăguța mea (fr.). Biata fată! (fr.) În plus, pe deasupra (fr.). Acest tablou, aflat anterior în posesia unui industriaș bogat din Lille, care a fugit din oraș la apropierea trupelor germane, este astăzi expus la Galeria Națională din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
bunicului tău a fost amânată. Nu trebuie să te învăț nimic și nici tu nu trebuie să înveți nimic, dar aici nu mai pot să am grijă de tine. Am mai văzut eu dintre astea. Avioanele de la Crucea Roșie aruncă bomboane otrăvite prin toate orfelinatele. Aici va fi revoluție. Te rog frumos să pleci. Vor fi crime, cum se cuvine în asemenea cazuri, apoi ai să te întorci. Atunci am rugat-o să vină cu mine în stațiunea aceea balneară. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
săptămâni întregi prin cameră. Un pui de brad pe care ni-l aducea pădurarul iarna, iar vara, pe fiica lui din Argintiș, unde locuiau, ca s-o fotografiem. Iar pe brad, numai luminițe sfârâitoare, nici un îngeraș agățat de crengi sau bomboane de anul trecut, doar o singură podoabă de sticlă în vârf și ace de brad de la Dumnezeu, pătate cu ceară. Nopțile cu băi călduțe în cada aceea bizară, cărțile nerușinate sau umile și casa cu cele șaizeci și nouă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
ce-ți spun nu e secret. Numai că ar fi indicat să nu vorbești despre asta cu băcanii, preoții și polițiștii. E enervant cum răstălmăcesc totul, căutând nereguli la tot pasul. Deci sunteți eretici, complotiști și pe deasupra mai furați și bomboane de la prăvălie. De unde ai scos asta? Păi de la cei cărora trebuie să nu le-o spun. Dar presupun că se referă și la cizmari, negustori, la tapițeri, la apicultori, de frizeri să nici nu mai vorbim. Așa că de ce nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Îmi pun întrebarea ca să încerc s-o înțeleg mai bine, și nu ca s-o critic neapărat sau s-o laud... Știu perfect că a avut mai puțin de la mine decât femeia cea mai nepretențioasă și nu primea decât câteva bomboane, câteodată; își plătea de obicei toate excursiile, petrecerile și chiar biletele de teatru. Voi fi eu așa de pornit împotriva ei încît, cu atâtea dovezi mari, totuși să ezit de a fi concludent? Și totuși, n-am încredere în absoluta
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
pare făcut numai din chibrituri. Apoi timbrul vocii îi este de "biserică". Numai timbrul. Cuvintele îi sunt lumești. Minte cuprinzătoare, imaginează cu ușurință spiritele celorlalți. Marți. Suport mai ușor pe Dascălul. Seara a venit la mine la pat cu o bomboană... Irina, lângă mine, citește ce scriu. O amuză. E bună, așa de bună cum nu se mai poate. O simt caldă. Dar sunt chinuit. Pe vapor mi-am găsit dezlegarea. Cu Irina alături, singuri în noapte, tremurând sub frig, am
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
îl mai ajuta memoria, și mărturisirile roze ieșind din gura fără dinți, pe limba groasă și nesigură în mișcări, erau tragicomice. Odată, de pildă, trebuia să se însoare. S-a dus la țară ca să serbeze nunta cu căruța plină de bomboane și găteli, și și-a găsit mireasa, însă la brațul altui mire (pe atunci nu erau atâtea formalități), care n-a mai crezut necesar să schimbe ziua anunțată, să contramandeze invitațiile, să mai complice socotelile, și chiar a făcut uz
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ca să se vorbească de dânsa. S-ar fi spus cu maliție și curiozitate: "Se mai gândește la celalt" și, în același timp, prin astfel de mici ezitări, își ușura conștiința. - Și la biserică. Irina! (Adică cu lămâiță, cu flori și bomboane.) - Dacă ei au vrut! În fine, era răspunsul ce o cuprindea întreagă! Așa cred că era. Incapabilă să reziste unei rugăminți din partea altora. În voia tuturor, întocmai cutiei de bomboane cu floricele albe pe care o arunc în mare. Și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Și la biserică. Irina! (Adică cu lămâiță, cu flori și bomboane.) - Dacă ei au vrut! În fine, era răspunsul ce o cuprindea întreagă! Așa cred că era. Incapabilă să reziste unei rugăminți din partea altora. În voia tuturor, întocmai cutiei de bomboane cu floricele albe pe care o arunc în mare. Și apoi adăugă, ca și cum ar fi simțit că e nevoie de o reparație față de mine. - Dar a fost foarte simplu totul! În credința că fraza asta m-ar fi putut consola
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
a desfăcut gura pungii și a întins-o spre noi, caramele adevărate, a spus, hai, toată lumea, băgați mâna și luați. Atunci ceilalți s-au apropiat, era o pungă foarte mare, de cel puțin trei kile, am văzut hârtia colorată a bomboanelor, erau într-adevăr caramele, muncitorul a întins iarăși punga spre noi, luați, a spus, nu trebuie să vă fie frică, și atunci Áronka a făcut un pas înainte, și-a băgat mâna în pungă și a scos un pumn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a venit la mine și mi-a vârât punga sub nas, să nu mă jignești, ia, mi-a spus, dar eu am dat din cap, spunându-i că nu pot, că n-am voie zahăr, deși tare-mi mai plăceau bomboanele, cu o zi în urmă mâncasem atâtea mentolate, că mi se făcuse scârbă de dulce, dar muncitorul a scuturat punga, ba poți, a spus, cum să nu poți, apoi a scos din pungă o caramea, mi-a întins-o ținând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ălălalt îi zicea Traian a spus că o s-o ia și taică-miu peste bot și să-mi țin gura că, de nu, mă-ndoapă cu caramele, apoi s-a uitat la ceilalți, e-n regulă, băieți, a spus, ați mâncat bomboanele, dar e mai bine să știți că nu le-ați primit pe degeaba, nimic pe lumea asta nu-i pe degeaba, pentru toate trebuie să muncești, la care și celălalt a încuviințat din cap, așa e, a spus, cine nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
lovească, pentru că ălălalt, de-i zicea Feri, s-a dus lângă el și l-a prins de braț, stai blând, i-a zis, ăsta-i băiat isteț, nu trebuie bruscat, apoi a întins punga spre Prodan, tu n-ai primit bomboane, a spus, bagă mâna și ia și tu. La început, Prodan n-a vrut să ia, dar până la urmă a băgat mâna în pungă, umplându-și pumnul de caramele, când și le-a pus în buzunar, una era să cadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
au venit după el și l-au ridicat, de atunci am stat adesea în fața dulapului ăluia, privindu-mă în ușa-i lăcuită ca într-o oglindă, evocând mirosul pe care-l simțeam când tata îl deschidea ca să scoată câte-o bomboană sau vreo gumă de mestecat, dosite pe după cămăși, și încercând să-mi imaginez că stă acolo, în spatele meu, dar nu-l văd din cauză că lucește prea tare ușa lăcuită, și cum stăteam acolo, pe pat, ascultând zgomotele pe care le făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ei muierească, în timp ce jos Mandy și Debby încercau pe rând să mă amuze. Mandy și Debby arătau ca-n revistele cu nuduri. Semănau cu Selina. Putorile astea moderne nu mai sunt creolele languroase care își pierdeau vremea prin budoare mâncând bomboane de ciocolată toată ziua, lingându-și buzele și torcând, cu mustățile împroșcate de spermă și frișca. Nu, ele au cap de afacerist pe umeri de afacerist, sunt istețe și cu sexappeal, bronzate și proaspete, chiar dacă nu mai arată nici ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
condimente cleioase. Suntem lăsați să ghicim care e dimensiunea reală a devierilor lui sexuale, deși într-o secvență reluată obsesiv, Spunk face o vizită „caritabilă“ la un orfelinat cu mama lui: într-o serie de prim-planuri îl vedem oferind bomboane în timp ce pipăie și mângâie orfanii care cască gura la el. Și acum, doamnele. Dacă erai în căutarea unui cuvânt care să surprindă personajul Cadutei Massi, sterilitate o să-ți vină pe buze. Cheia personajului Cadutei constă în fantastica ei sterilitate. Tăticule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Ce faci? Nimic, am răspuns eu, dar, de fapt, făceam o mulțime de lucruri. Eram deja călare pe scaunul de bucătărie a Selinei, butonându-i unul din sfârcuri cu mâna, în timp ce pe celălalt mi-l plimbam prin gură ca pe o bomboană de mentă. — Ce zici? am spus. — Dracu să te ia, am spus eu. — Ce? Au. Lasă-mă. vreau să văd nunta regală la televizor. — Și pe tine. — Cară-te! — Cară-te tu! Ah, fir-ar al dracului, am spus eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de cuviință!” „Nu ne trebuie!” „Ni s-a acrit!” „Jos ceasu’!” „Jos...” „Nici nu mă gândesc!” a țipat cel asediat, amuțind iar gloata. „E un dar făcut târgului: nu poate fi înapoiat și nici distrus! Chiar dacă e unul otrăvit! O bomboană în care vă rupeți dinții!” Își agăța funia de gât. Când fluierăturile și huiduielile s-au mai potolit, Starostele postăvarilor i-a strigat: „De-acum nu mai e loc!... Aleargă și dă-l jos! Mai multă înțelegere nici Dumnezeu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Merse el ce merse, până dădu de un pod foarte mare. Traversându-l, deodată auzi o bubuitură puternică și căzu într-un gol adânc. Se trezi. Era într-o lume fermecată unde totul era făcut din dulciuri. În copaci creșteau bomboane de tot felul, tufișurile erau din budincă, iar străzile erau din turtă dulce. Dar, totuși, ceva îl deranja. Se uită în jos și observă că era într-un lac din... ciocolată? Da, ciocolată. Și, asta era posibil. Oare visa? Ridică
ANTOLOGIE:poezie by Anca Gălăţanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_679]
-
auzise cuvinte în care i se comunica o hotărâre ce părea de nezdruncinat, mai spera că s-ar putea să-l întoarcă din drum. Uneori, bărbații sunt ca niște copii capricioși care, atunci când sunt furioși, refuză cu încăpăținare chiar și bomboanele lor preferate. Deveni pentru câteva clipe ca o stană de piatră, având vaga impresie că s-ar afla la marginea unei nopți de unde încep întrebările și, datorită întunericului care înainta vertiginos spre ea, nu mai putea obține răspunsurile căutate. Tăcerea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
de cărți ca mama de pruncii ei, ca agricultorul de pământul și plantele pe care le îngrijește cu sudoarea dragostei sale. Am văzut copii în brațele mamelor ce-i cuprindeau cu toată afecțiunea lor de sorginte divină, copii cărora, oricâte bomboane colorate, oricâte jucării le-aș fi arătat dăruitor, nu-și luau ochii de la mame, făcând cu mânuțele și ochișorii lor trup și suflet cu cele care i-au adus cu încredere pe lume: pui de români, frumoși, inteligenți, energici și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
-ntorc și să surprind un cârd de fete trecând pe role peste pod, am crezut că, în fine, am avut o imagine! Mi-am re-evocat-o-n memorie și am cre zut că voi fi sfâșiat de nostalgie: era o vitrină cu bomboane de ciocolată învelite-n foiță de staniol, foițe roșii sclipitoare, vernil și intens violete, cu mo dele de steluțe și mici dreptunghiuri, era o femeie în fața vitrinei (purta o haină de culoare roz) și mai era ceva, lucrul cel mai
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
râzând printre lacrimi, când am simțit aroma. Parfumul dulce, ușor men tolat, pe care n-aveam să-l mai uit niciodată. În mâna mamei era o pungă de hârtie cu margini zimțate. „Uite ce ți-am cumpărat!“ În pungă erau bomboane roze, discoidale, foarte ușoare, din zahăr expandat. „Le zice cerceluși“, mai zise mama. Ele miroseau așa, ele umpleau piața de parfum, încât statuia abia se mai zărea ca prin ceață. Și acolo, în vis, mintea mi-a explodat din nou
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
au obsesia pentru subți rime-a lui Giacometti. Pentru că se trag din fetițe. Pentru că-și ojează unghiile de la picioare. Pentru că joacă șah, whist sau ping-pong fără să le inte reseze cine câștigă. Pentru că șofează prudent în mașini lustruite ca niște bomboane, așteptând să le admiri când sunt oprite la stop și treci pe zebră prin fața lor. Pentru că au un fel de-a rezolva pro bleme care te scoate din minți. Pentru că au un fel de-a gândi care te scoate din
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]