31,862 matches
-
domnitorului că el se duce sus pe munte ca să stea de veghe și să anunțe pe moldoveni din ce parte vine urgia păgână.Ștefan cel Mare se Învoi ca voinicul să stea de pază și chiar merse alături de el o bucată de drum vorbindu-i părintește. Brad știa toate cărările și potecile, toate văile și fundăturile, toate râpele și izvoarele. Merse două zile și două nopți fără Încetare, oprindu-se doar pentru a-și stâmpăra setea și foamea, merse și merse
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
trecea prin minte, deși nu-l auzea decât câinii care veneau credincioși În urma lui.Chiar și oile pășteau și-și vedeau de treaba lor, neluându-l În seamă. La amiază se lungea pe o pocladă, Își scotea din traistă o bucată de brânză și ceapă, mânca și le da și câinilor.Și se gândea! Cine a făcut lumea asta? Cine a făcut pădurea, stâncile, izvoarele, iarba? Cine l-a făcut pe om? De ce este omul - om? Cine a făcut cerul? De ce
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
lui.Căci Îl află pe Dumnezeu.I se Închină.Îi Încredință viața, sufletul.Slobozi oile, caprele și măgarii, le vorbi blând, lăsă stâna pustie.Vorbi cu fiecare dintre câini În parte, Îi Îmbrățișă, strângându-le grumazul, le Împărți și ultima bucată de pâine.Se despărțeau.Câinii au Înțeles ce se Întâmplă: se despărțeau.Câinii stau cu urechile și cozile plecate, urlau.Din ochii bărbatului curgeau lacrimi.Acum Înțelegea Sâmpetru ce mult Își iubea stâna, oile, câinii și abia acum Înțelegeau câinii
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
bine, dar un gospodar de prin munții Moldovei i-l aduse la stână, să-i fie de ajutor. De ajutor nu i-a fost, căci Lupu se ținea scai de belele, ori belele se țineau scai de el.Lupu vroia bucata cea mai mare de caș, smântăna cea mai grasă, lui Sâmpetru lăsădu-i ce se nimerea. Seara vroia locul cel mai aproape de foc, lui Sâmpetru dându-i o cergă să se Învelească cu ea sub cerul liber. Când era de muls
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
din pântece ori Își otrăveau bărbatul.Bărbații se omorau Între ei, Își omorau frații și chiar părinții. Femeile nu vroiau să mai crească copii, iar bărbații nu munceau nimic.Totul În țara aceea era ceva rușinos.Mesele erau ticsite de bucate peste fire de multe, bețivii dormeau cu capul pe mese, muzicanții ziceau cântece deochiate, iar dansatorii se prindeau Într-un amețitor dezmăț. Cineva trebuia să Îndrepte lucrurile și să oprescă răul din oameni. Foca, un trimis al Domnului nu mai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și-i aducea mereu din târg mătăsuri și rumenele. Într-o zi , fata de creștin Își spălă fața după obicei, Își Împleti părul și puse niște ouă Într-un coș, ca să meargă la târg să le vândă. Merse ea o bucată de drum, gândindu-se la ale ei, când Îi ieși În cale fata de păgân care o Întrebă unde se duce, ce vrea să facț acolo, când se Întoarce, pentru că Îi plăcea să știe tot, ca să aibă ce bârfi cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
din trupul Domnului Iisus. LEGENDA CUCULUI Mai mulți copii au mers Într-o duminică la pădure, să se joace Împreună diferite jocuri care de care mai năstrușnice.Au cules flori pe care fetele le-au Împletit cununițe, au mâncat din bucatele aduse de acasă,acolo pe iarbă, au cântat, s-au Învârtit, s-au rostogolit și s-au plimbat pe cărările pădurii. Unul a venit cu ideea să se joace de-a v-ați ascunselea.Zis și făcut. În timp ce unul stătea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
bună ca o pâine. Ce zarvă pe la conac când pețitorul cu mama și tatăl său se anunțară În vizită! Slugile măturau curțile, femeile scoaseră zestrea la soare, puseră mușcate În geam. Iar boieroaica Îi ceru Tușei să se ocupe de bucatele pentru musafiri. Nu se mai știa ce era la bucătărie de oale și lighene. Tușa pregăti rață pe varză, făcu garntura de castraveți și roșii. Fructierele erau pline cu mere roșii, pere zemoase, prune și struguri dulci. Din beci au
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
iarbă proaspăt cosită, au ascultat ciripitul păsărilor și au privit albastru cerului, Înțelegând ce frumoasă este viața. Spre seară obosiți și lihniți de foame, au intrat În bucătărie pe ușa din dos și au Început să mănânce cu poftă din bucatele pregătite pentru oaspeți. Boieroaica și Tușa erau sus, o ajutau pe viitoarea mireasă să-și Îmbrace rochia cea nouă și să-și potrivească cârlionții. Habar n-aveau ce fac feciorii la bucătărie. Când În sfârșit au sosit boierii așteptați, toată lumea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cea mare luminată de lumânări parfumate, așezate În sfeșnice de argint, au vorbit, au râs, au ascultat muzică.Doar că nau mâncat nimic. Boierul făcea semne să fie pusă masa, boieroaica stătea ca pe ace, Tușa privea În pământ: de unde bucate dacă nu mai erau? Doar Îndrăgostiții se priveau ca doi porumbei. Peste câteva zile boierul primi o scrisoare de la celălalt boier, În care Îi spunea că fiul său nu va lua de nevastă pe fata unui om zgârcit și hapsân
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
să-și primească musafirii și-i ține flămânzi după atâta cale lungă. Fata plânse, țipă și se Încuie În camera ei, boieroaica bătu din picior, iar boierul o chemă la el pe Tușa, o certă zdravăn că nu a făcut bucate petru oaspeți, stricând norocul dragei lor fiice. Ba, mai mult, după atâîia ani, o concedie, spunându-i să plece de la casa lui, ca o fire nerecunoscătoare ce era față de oamenii care au primit-o În familia lor. Sărmana Tușa, cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Înțelegerea. Când veni sultanul În țara Moldovei, Ștefan se lăudă cu munții, cu pădurile și cu apele limpezi, cu bourii, cu copii frumoși, cu jocurile și cântecele poporului și cu credința În Dumnezeu. Iar pe masa sultanului au fost aduse bucate care de care mai Îmbietoare: carne de mistreț și de căprior neînțărcat, sarmale cu foi de viță, plăcinte cu brânză, mere domnești. Din beci a fost scos vinul cel mai de soi. Mânca sultajul și Înfuleca, Înfuleca și mânca, parcă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
iarnă nevasta lui se Îmbolnăvi și muri. Așa că bărbatul rămase singur să crească băiețelul pe care Îl aveau. Pe patul de moarte el promise femeii că va avea mare grijă de copilul lor. Omul acela, pentru a câștiga cinstit o bucată de pâine, mergea la pădure, tăia lemne și le vindea gospodarilor de prin sate. De dimineață până seara, oriunde se ducea și orice făcea, lua copilul cu el, ca să-l aibă mereu În preajmă să-l păzească să nu i
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
loc. Părinții lui Îl iubeau ca pe lumina ochilor și nu știau cum să-i intre În voie, satisfăcându-i orice poftă. El purta hainele cele mai albe și mai frumoase brodate cu fir de aur și argint, el mânca bucatele cele mai bune, el avea cele mai frumoase jucării. Chiar și În camera lui era pe masă o vază cu cele mai frumoase și mai rare flori. Azi așa, mâine așa, an de an, Păun creștea Înconjurat numai de frumos
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
într-un târziu, se întinse cu ochii închiși. Dacă aș avea o țigară... Fumase în tinerețe, dar se lăsase demult. Acum simți că o țigară i-ar fi prins bine. Poate l-ar fi liniștit. Rămase în întuneric o bună bucată de timp, nici el nu știa cât. Apoi întinse mâna și aprinse veioza. I se păru puțin cam mare, aducea cu o Tiffany și răspândea o lumină caldă, plăcută... Își ridică perna mai sus și observă, în fața lui, un tablou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
o să-și facă un program împreună. Ce puteam să zic? Maeștri sunt maeștri, au programe de extratereștri. Să-i spun că am fi vrut să petrecem acasă la noi mai mult timp, că maică-sa îi pregătise tot felul de bucate după care se dădea el în vânt, că Ana și Alice... Și a venit ziua concertului... Am dormit prost toată noaptea, nu mi-am găsit somnul, iar m-a muncit Argatu... Pe la 18,00 am luat un taxi și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și umbrele trecutului nu-și mai găseau locul. Fetele și băieții fuseseră după-amiază la săniuș și bătut cu zăpadă, acum erau cu toții flămânzi și curioși dacă vine sau nu Moș Crăciun. Înainte de Moș, a venit o mașină de la Irbis cu bucatele și cu cei doi ospătari, care nu mai pridideau să descarce platouri după platouri. Au fost imediat preluați de Camelia, Ana, Alice și prietenele lor pentru aranjarea mesei. Bărbații așteptau, la un "aperitiv", discutând despre vrute și nevrute, ca să-și omoare timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
se gândea că i-ar fi prins bine niște murături, ceva moare de varză. Mâncară salam și brânză, Toni ar fi dorit altceva, dar, înțelegător la sfârșitul mesei, dădu din coadă, semn că apreciase gestul lui Petre de a împărți bucatele cu el. Mai liniștit, Petre o sună pe Camelia, să o anunțe că a ajuns cu bine și să mai afle ce mai e cu fetele. Totul e în ordine, eu cu bolnavii mei de la Policlinică, Alice cu facultatea, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu ce mă drege după țuica babei Floarea! Mai apărură pe masă câteva castroane de lut, frumos smălțuite și înflorate și două ulcele pentru vin. Domnule Petre, binevoiți a împărți cu noi masa asta. Nu ne așteptam la musafiri, îs bucatele pentru noi, un borș de cocoș, o tocăniță de purcel... Nu știu dacă v-o place, că orășenii nu mai știu mânca. Eu muncesc din greu de dimineață până seara și lelea Maria are grijă să mă hrănească bine. Petre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
dacă v-o place, că orășenii nu mai știu mânca. Eu muncesc din greu de dimineață până seara și lelea Maria are grijă să mă hrănească bine. Petre ceru și el strachina de lut și începu a mânca. Parcă în bucatele acelea i se adunase toată copilăria, cu mâncărurile pregătite într-o vreme de bunica, apoi de mama lui. Gustară din ulcele și vinul, o busuioacă sănătoasă, curată. Din via mea, domnu' Petre. N-o să vă doară capul! La sfârșit, lelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
saltelele, pe care le puse fiecare la locul ei, aranjă cearșafurile, pernele, plăpumile și păturile. În bucătărie orândui "inventarul" și apoi se apucă de meniu. Paștele era o sărbătoare deosebită, care se cerea cinstită cum se cuvine. Își amintea de bucatele mamei, dar cumpărase de la o librărie din București, fără știrea Cameliei și a fetelor, o carte de bucate de Sanda Marin și trecu la documentare. Cu vopsitul ouălor n-o să fie probleme, cozonacul și pasca o să le comande la mătușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
inventarul" și apoi se apucă de meniu. Paștele era o sărbătoare deosebită, care se cerea cinstită cum se cuvine. Își amintea de bucatele mamei, dar cumpărase de la o librărie din București, fără știrea Cameliei și a fetelor, o carte de bucate de Sanda Marin și trecu la documentare. Cu vopsitul ouălor n-o să fie probleme, cozonacul și pasca o să le comande la mătușa lui Carmen, o să facă rost de un miel bun și poate de un purceluș de lapte. Se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Ana mai are un an la Liceul Lazăr, o să mă mai sperie de două-trei ori cu Cireșica, ba cu amandine, ba cu înghețată și din vara cealaltă se mută cu facultatea și cofetăria în altă parte!" Se apucă de pregătit bucate pentru Ana. Nu era mofturoasă, de mică mânca orice. Dar avea și ea preferințe: supă cu găluște, copănel cu piure, orez cu lapte. Pregăti totul și pentru restul zilelor își propuse să stabilească meniul împreună și să gătească tot împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și buzunarele cumpărătorilor. Tată, vino să te sărut! E minunat ce-mi ceri și dacă mi-l împrumuți pe Toni o să trecem imediat la treabă. N-a fost nevoie să i-l împrumute pe Toni. Petre observase că, de-o bucată de vreme, Toni se strecura printr-o gaură din gardul din fundul grădinii și dispărea prin pădure. Își zicea că așa arătos cum era Toni și-o fi găsit o adoratoare. Într-o dimineață, când Petre stătea cu Ana pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
te duci? La o mătușă care-mi face cozonaci. Dar ce sărbătoriți? Nunta mea. Mă mărit! Și când e nunta? Săptămâna viitoare. Ești bucuroasă? Îmi trecea vremea. O să fiu și eu la casa mea. Nu zâmbea. Merseră așa, tăcuți, o bucată de drum. Trăgea cu coada ochiului, pe furiș, către ea. Era atât de tânără, cu pasul sprinten, zveltă. Parcă simțea și el un regret, dar nu vroia să știe de ce și cum. La despărțire, îi spuse: O să venim la biserică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]