3,531 matches
-
când pe alt colț, Au ajuns să rupă gratii ruginite-a unei bolți” (M. Eminescu, I, 76) $circumstanțial spațial$$ Cel mai frecvent, relația de coordonare alternativă implică doi termeni: „Și-și ducea mâna gracilă și nervoasă ca să-și aranjeze când buclele care nu-i cădeau de altfel, când rochia care nu i se părea niciodată decentă.” (C. Petrescu, Procust, 332), dar poate antrena și mai mulți termeni, grupați sau nu prin coordonare copulativă: „... Privirea-i acum melancolică și visătoare, acum vie
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu chei de-aur și cu-a vorbelor lui vrajă...” Sintagma în aparență extrem de concretă, „păr de aur”, devine un simbol al forței solare, atribuit principiului feminin, în care Ricarda Huch vede esența romantismului german congener cu Eminescu. Ondina are „bucle ce-nvaluie-n aur/ Tezaur!”, Miradoniz trece și ea cu „păru-i de aur”, Dochia are „părul de-auree mătasă”. „Blind copil al mării”, o Freea, apare lângă Odin cu „Frumosu-i păr de aur, desfăcut”; somnul hermafrodit are aceeași podoabă solară, dar și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ca evoluând într-o "viziune ciclică mirifică"887 și concepția iudeo-creștină. "În Epopeea lui Ghilgameș istoria nu merge în nicio direcție. Totul este o reprezentare ciclică, cu variațiuni minore, așa cum vedem în natură, iar poveștile au loc într-o stranie buclă temporală: povestea lui Ghilgameș se termină acolo unde a început"888. Spre deosebire de această viziune, la evrei există noțiunea de progres. Pe această linie civilizația occidentală de azi moștenește un alt tip, diferit de cel oriental, de raportare la cosmos și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
înregistrată. Punctul D este punctul în care PIB întâlnește din nou punctul 0, dar pe varianta creșterii economice, a relansării, îl mai putem numi și punctul de creștere O. Punctul E este zona în care economia își închide din nou bucla ciclului economic, atingând un maximum de creștere economică. Aria AO1B este suprafața de recesiune economică sau descreștere a activității economice, chiar dacă PIB înregistrează încă valori pozitive. Acestea vor fi de exemplu de forma: Aria BCD este suprafața de depresiune economică
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a planurilor, polifonie a punctelor de interes etc. Atenția estetică nu avansează dinspre stimul spre percepție, ci e în permanență întoarsă din drum, obligată să refacă traseul aperceptiv fără a avea perspectiva finalizării lui. Ea funcționează ca o receptare în buclă reîncărcată mereu datorită insatisfacției produse de parcurgerea anterioară a obiectului. E de fapt un tip de atenție care eșuează în încercarea de a clasa obiectul, care, cu termenii cercetătorului francez, cade într-o capcană din care nu mai poate ieși
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
părinților noștri 101. În aceeași logică, Heliade Rădulescu presupune existența unor lanțuri de oglindiri. Faptele dintr-o ficțiune se răsfrâng în faptele unui erou care la rândul lor se reflectă în faptele dintr-o altă ficțiune. "Poezia încarnată" operează în buclă: fiecare nou corp îl articulează poetic pe cel precedent. Astfel Homer își creă Nestorii, Agamemnonii, Ulisii, Ajaxii săi, ce formară apoi Leonizi și Temistocli [...]. Acești tipi ideali serviră de modele regilor și eroilor reali ce se formară în urmă și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Cocheta bătrână la oglindă", scrisă cu două decenii mai devreme, se sprijină pe aceeași "gramatică" a imaginației. "Frumusețea" și caracterul ei perisabil sunt proiectate prin aceeași combinație de aparențe și tranzitoriu ca și figura fetei din mormântul de la Celei: Acea buclă aurie, Ce cu grații resfiram, O vezi tristă, argintie, N-o-ngrijesc cum o-ngrijam! Acea frunte îngerească, Care-atâți o adora, A-nceput să se-ncrețească; Nu mai este ce era. Acea pieliță ca crinul, Acei ochi ce schinteia, Cele buze
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
P 23 mg %), vitamina C 8 mg % etc. Partea necomestibilă este apreciată între 10-28 %, iar valoarea energetică medie 110 Kcal/Kg. Amăreala este datorată unor triterpene tetraciclice numite curcubitacine, localizate mai ales la baza fructului, spre peduncul într-o mică buclă (porțiune finală cu diametru mai mic) sau în peduncul, dar în prezent s-au creat soiuri fără acest caracter. Perioada de consum în stare proaspătă este comparabilă cu cea a tomatelor, având două cicluri în seră, culturi de primăvară sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
este caracterizată printr-o creștere în continuare a presiunii intraventriculare prin contracția pereților ventriculari, dar cu o scădere a volumului ventricular care revine la valoarea telesistolică; diferența dintre volumul telediastolic și cel telesistolic reprezintă volumul bătaie. La sfârșitul acestei faze bucla volum-presiune se intersectează cu curba presiune-volum sistolică care pe acest domeniu este aproximativ liniară. Relaxarea izovolumetrică este caracterizată prin relaxarea activă a pereților ventriculari ducând la scăderea presiunii intraventriculare până aproape de zero, volumul ventricular menținându-se constant. Interrelația volum-presiune se
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
este rezistența care se opune ejecției sângelui din ventricul, fiind reprezentată în mod uzual de presiunea arterială din arterele mari (aortă sau pulmonară). Contractilitatea reprezintă capacitatea intrinsecă a miocardului de a se scurta independent de modificările presarcinii și postsarcinii. Pe bucla volum-presiune, contractili¬tatea este exprimată prin panta relației presiune-volum sistolic; creșterea contractilității deplasează la stânga această relație, în timp ce scăderea contractilității deplasează la dreapta această relație (fig. 5.40). În realitate interrelația dintre cei trei parametri este mult mai complexă, modificarea oricăruia
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Farr (1990) propun o definiție mai cuprinzătoare a inovării, considerând-o „introducerea și aplicarea intenționată... a ideilor, proceselor, produselor, menită să aducă beneficii semnificative grupului, organizației sau societății în ansamblu”. Alți autori consideră că inovarea poate fi văzută ca o „buclă” ciclică, repetitivă (West și Farr, 1990), constând în patru faze distincte. Aceste faze sunt: recunoașterea, inițierea, implementarea și stabilizarea. Prima fază este cea în care organizația recunoaște șansa potențială care există pentru o inovare. A doua fază din ciclu (inițierea
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
inovarea este stabilită și fixată ca parte a sistemelor organizației, și deci previne alunecarea înapoi la norme preexistente. După această fază, procesul revine la faza de recunoaștere, dovedind că acesta este un proces continuu, care se mișcă mereu pe aceste „bucle”, parcurgând circular aceleași faze. Unul dintre inovatorii cei mai de succes ai Americii, Thomas Alva Edison <footnote Tidd, J., Bessant, J., Pavitt, K., Managing innovation. Integrating technological, market and organizational change, Third edition, John Wiley & Sons, Ltd., 2005, p. 65
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
o explorare largă către rezolvarea problemei prin concentrare îngustă, și de aici la inovația finală (și de succes). În această etapă sunt suportate cea mai mare parte din timp, costuri și angajamente și ea este caracterizată de o serie de bucle de rezolvare a problemelor legate de dificultățile prevăzute și neprevăzute din zonele tehnice și legate de piață. Deși îl putem reprezenta ca un proces paralel, în practică managementul eficient al acestei etape necesită o relație strânsă între activitățile de marketing
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
6(1), 2002, pp. 53-83. footnote> Tabelul 2.3 Tipuri de modele de inovare, după Rothwell Generație Trăsături-cheie Prima și a doua Modele simple, liniare - technology push, market pull A treia Model de cuplare, recunoașterea interacțiunii dintre diferite elemente și buclele de feedback dintre ele A patra Model paralel, integrarea în cadrul firmei, în amonte cu furnizorii-cheie și în aval cu consumatorii exigenți și activi; accentul se pune pe legături și alianțe A cincea Integrarea sistemelor și networking extensiv, răspuns flexibil și
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
două abordări. Modelul liniar de abordare a procesului de inovare, fie că are ca stimulator „presiunea tehnologică”, fie „cerințele pieței”, prezintă următoarele limite majore: consideră procesul de inovare ca fiind un proces ordonat, cu o singură direcție de evoluție, fără bucle de reglare, ceea ce înseamnă că odată ce inovarea a avut loc nu se permit acțiuni de adaptare sau modificare a produsului; omit invenția și proiectarea (analitică și detaliată) ca surse de inovare, înlocuindu-le cu cercetarea, ceea ce determină înțelegerea greșită a
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
producție și marketingul implică un proces continuu de adaptare a posibilităților tehnologice în raport cu cerințele pieței. Acesta a fost momentul și cadrul apariției modelului interactiv (de cuplare) al procesului de inovare, fiind în esență tot un proces secvențial, dar îmbunătățit prin intermediul buclelor de feedback (figura 2.7). Modelul „de cuplare”, care integrează atât abordarea bazată pe „presiunea tehnologică”, precum și pe cea referitoare la „cerințele pieței”, este centrat în jurul unui proces de interacțiune, în cadrul căruia se accentuează efectele de feedback dintre fazele ascendente
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
principalii furnizori și în aval cu clienții importanți sunt sintetizate de cea de-a patra generație a modelului de inovare, în cadrul modelului lanțurilor de legături, de S.J. Kline și N. Rosenberg în 1986. Modelul „lanțurilor de legături” evidențiază iterațiile complexe, buclele de feedback și interdependența dintre marketing, cercetare-dezvoltare, producție și distribuție în cadrul procesului de inovare, așa cum este prezentat în figura 2.9. Se observă că modelul „lanțurilor de legături” începe și se sfârșește cu „piața”. Inovarea începe, în cadrul acestui model, cu
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
relații: relații de feedback între procesele care au loc în cadrul unei întreprinderi sau al unui grup de întreprinderi cuplate într-o rețea. Aceste relații de feedback pot avea loc între fiecare etapă din avalul procesului de inovare și etapa precedentă (bucle scurte de feedback), între piață și invenție sau între piață și dezvoltare (bucle lungi de feedback); relații între întreprindere și sistemul științific și tehnologic în cadrul căruia aceasta operează (relații cu sursele de cunoaștere și cu cercetarea). Modelul lanțurilor de legături
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
al unui grup de întreprinderi cuplate într-o rețea. Aceste relații de feedback pot avea loc între fiecare etapă din avalul procesului de inovare și etapa precedentă (bucle scurte de feedback), între piață și invenție sau între piață și dezvoltare (bucle lungi de feedback); relații între întreprindere și sistemul științific și tehnologic în cadrul căruia aceasta operează (relații cu sursele de cunoaștere și cu cercetarea). Modelul lanțurilor de legături prezintă procesul de inovare ca fiind o combinație de procese care se desfășoară
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
noduri pentru reprezentarea grafică decât abordarea orientată pe activități. În cazul metodei CPM se va ține cont de faptul că grafurile nu pot avea decât un singur moment inițial și un singur moment final, fără a se admite parcurgerea unor bucle sau circuite. Estimarea termenelor de realizare a activităților După reprezentarea grafică a activităților și a relațiilor de precedență dintre acestea, managerul de proiect trebuie să estimeze durata fiecărei activități, precum și durata totală a proiectului. Dacă proiectul prezintă un grad redus
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
face un al doilea nod și se va scoate pensa; - nodul încrucișat - la care primul nod se va face în mod obișnuit, iar cel de al doilea după încrucișarea firelor; - nodul chirurgical - la care se va folosi, mai întâi, o buclă dublă, pentru a nu se desface, după care se va executa un al doilea nod simplu; - nodul mărinăresc - în care primul nod este obișnuit, iar al doilea se face prin trecerea unuia din fire prin bucla celuilalt; - nodul cu două
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
folosi, mai întâi, o buclă dublă, pentru a nu se desface, după care se va executa un al doilea nod simplu; - nodul mărinăresc - în care primul nod este obișnuit, iar al doilea se face prin trecerea unuia din fire prin bucla celuilalt; - nodul cu două bucle suprapuse - se execută prin înnodarea primei bucle, urmată de înnodarea celei de a doua, în sens invers față de prima, prin folosirea unui laț. Tensiunea țesuturilor prinse în nod nu va fi prea puternică, pentru a
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
dublă, pentru a nu se desface, după care se va executa un al doilea nod simplu; - nodul mărinăresc - în care primul nod este obișnuit, iar al doilea se face prin trecerea unuia din fire prin bucla celuilalt; - nodul cu două bucle suprapuse - se execută prin înnodarea primei bucle, urmată de înnodarea celei de a doua, în sens invers față de prima, prin folosirea unui laț. Tensiunea țesuturilor prinse în nod nu va fi prea puternică, pentru a nu le secționa cu firul
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
care se va executa un al doilea nod simplu; - nodul mărinăresc - în care primul nod este obișnuit, iar al doilea se face prin trecerea unuia din fire prin bucla celuilalt; - nodul cu două bucle suprapuse - se execută prin înnodarea primei bucle, urmată de înnodarea celei de a doua, în sens invers față de prima, prin folosirea unui laț. Tensiunea țesuturilor prinse în nod nu va fi prea puternică, pentru a nu le secționa cu firul și pentru a nu produce ischemia la
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
plăgii, la fel ca sutura prin fire separate, și capătul liber este secționat chiar lângă nod. Următoarea împunsătură se face în marginea periferică a inciziei, lângă prima. Blocarea extremității terminale a firului se poate face prin trecerea acestuia pe sub ultima buclă, printr-o sutură suplimentară în înnodarea cu extremitatea de plecare a firului sau, încă mai bine, prin legarea capătului terminal cu buclă finală. Deși este format din trei fire, acest nod nu este mai mare decât cel simplu. Folosindu-se
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]