2,036 matches
-
XVII- XIX-lea în America de Nord prin amestecul diferitor graiuri germane vorbite în Europa Centrală, printre acestea numărându-se germana din Pennsylvania, germana texană și germana hutterită. În România, nemții vorbesc acasă de cele mai multe ori dialectul săsesc sau cel șvab. Germanii bucovineni vorbesc un dialect numit "germana bucovineană" (Bukowinadeutsch, Buchenlädisch sau Bukowinerisch) ce aparține germanei mijlocii de vest. Unserdeutsch sau Creola Rabaul Germană este o limbă creolă, bazată pe "limba germană", vorbită în Papua Noua Guinee și în nord-estul Australiei.
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
amestecul diferitor graiuri germane vorbite în Europa Centrală, printre acestea numărându-se germana din Pennsylvania, germana texană și germana hutterită. În România, nemții vorbesc acasă de cele mai multe ori dialectul săsesc sau cel șvab. Germanii bucovineni vorbesc un dialect numit "germana bucovineană" (Bukowinadeutsch, Buchenlädisch sau Bukowinerisch) ce aparține germanei mijlocii de vest. Unserdeutsch sau Creola Rabaul Germană este o limbă creolă, bazată pe "limba germană", vorbită în Papua Noua Guinee și în nord-estul Australiei.
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
Austriei Mari. Iorga a avut de suportat consecințele în mai 1909, atunci când nu i s-a permis să intre în Bucovina, fiind declarat "persona non grata", și exilat de pe sol austriac (în iunie, li s-a interzis prin lege profesorilor bucovineni să ia parte la discursurile lui Iorga). După o lună, Iorga l-a întâmpinat în București pe istoricul englez R.W. Seton-Watson. Critic al Austro-Ungariei, a devenit prietenul lui Iorga, și l-a ajutat să-și facă cunoscute ideile în
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
și câștiguri multiple”; trei ani mai târziu, în "Sămănătorul", a afirmat că Iașiul era ”poluat” de o comunitate de „afaceriști păgâni și ostili”. A mai exprimat păreri similare în jurnalele de călătorie, văzând ca de înțeles pogrom-urile împotriva evreilor bucovineni și basarabeni. Venind din aceeași familie ideologică ca și mișcarea „Democrației Naționale” din Polonia,; PND-ul, fiind de părere că evreii locali sufocau clasa mijlocie românească și trebuiau să fie expulzați, folosea lozinci precum "Evreii în Palestina". Programul PND-ului
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Alții spun c-ar fi urmași ai Sfanțului Ilie, des întâlnit în legendele populare, vrăjitorul care-i fulgera pe draci și oamenii păcătoși. Mai este o variantă: așa cum se spune într-un basm bucovinean, cules în 1932, puterea, solomonarii o au de la împăratul cel înțelept Solomon, care a stăpânit toate tainele de pe lumea asta. Solomon, faimosul rege iudeu biblic, putea să închidă și să deschidă cerurile, iar la porunca lui vânturile îl ridicau chiar
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
în Ucraina, oferindu-le în schimb terenuri în Siberia. În total în Siret s-au așezat 52 de familii, numărând 315 persoane. În acea perioadă prefectul districtului Siret era un etnic polonez ceea ce le-a ușurat emigranților stabilirea în orașul bucovinean. În 1896 este dată în folosință o mică rafinărie de petrol, proprietatea unui cetățean numit Kraft. Doi ani mai tarziu este deschisă Gară Siret. În 1905 este construit un edificiu în care a funcționat Judecătoria Siret. Clădirea există și în
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
din 1764 (așa-numitul Masacru de la Siculeni) pe teritoriul de astăzi al județului Suceava, în câteva sate (Țibeni, Măneuți, Dornești, Iacobești și Vornicenii Mari), la câțiva km nord și sud de Rădăuți. Autoritățile Ungariei au recolonizat după 1940 acești secui bucovineni în provincia Voivodina din Serbia, apoi în Ungaria propriu-zisă, în sate evacuate de șvabi, unde continuă să se autoconsidere secui. Secui trăiesc și în Cristur, Hunedoara. Așa numiții tarcani de pe Crișul Negru ar putea fi un rest de populație medievală
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
cult reprezentativ pentru oraș este Biserica romano-catolică din Solca sau Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail, Gabriel și Rafael”, ctitorie din anul 1868 a comunității germane din localitate. Prezența etnicilor nemți și a celor evrei și-a pus puternic amprenta asupra târgului bucovinean, în ceea ce privește cultura, economia, turismul și aspectul localității. În apropiere de Solca, la circa 7 km, se găsește Biserica Arbore din comuna cu același nume, monument istoric ce datează din 1502. Între principalele obiectivele turistice ale orașului se numără și Casa-muzeu
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
Arbore din comuna cu același nume, monument istoric ce datează din 1502. Între principalele obiectivele turistice ale orașului se numără și Casa-muzeu Solca sau Casa “Saveta Cotrubaș”, un muzeu etnografic înființat în anul 1971 și găzduit într-o locuință tradițională bucovineană ce datează din secolul al XVII-lea. Muzeul este poziționat în partea estică a localității, la ieșirea către Marginea. Tot la ieșirea către Marginea, însă în afara orașului, se găsește fostul popas turistic “Trei iazuri”, care oferea un camping cu 36
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin și Ion Neculce. În anul 1774, împreună cu restul Bucovinei, Solca trece sub stăpânirea monarhiei habsburgice și devine parte a Austro-Ungariei. Ca urmare, numeroase familii de germani, polonezi și evrei se stabilesc în mica așezare bucovineană, care devine loc pentru diferite schimburi comerciale. La 29 aprilie 1785 Mănăstirea Solca, care funcționase până în acel moment ca lăcaș de călugări, este închisă de autoritățile austro-ungare. Ulterior, biserica mănăstirii devine biserică parohială. Vechiul iconostas (1613) a fost mutat la
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
de chilii, beciuri, clopotnița, zidul de incintă cu fortificații și turnuri. Secolul al XIX-lea reprezintă perioada de maximă înflorire pentru Solca, prin apariția câtorva obiective care vor transforma radical din punct de vedere economic, cultural și turistic mica localitate bucovineană. În acest sens, în anul 1810 este inaugurată Fabrica de Bere Solca, una dintre cele mai vechi fabrici de bere din țară. Producerea berii în Solca este însă mult mai veche, datând probabil de la începutul secolului al XVII-lea, când
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
actualul regim... va rămâne la putere"". Politicieni și intelectuali români marcanți - înfruntând riscuri serioase - au protestat sau au intervenit pentru îndulcirea sau anularea unor ordine draconice. Spre exemplu, intervenția reginei mamă, Elena, împreună cu Patriarhul Nicodim Munteanu, pentru oprirea deportării evreilor bucovineni în Transnistria și repatrierea orfanilor (rabinul dr. David Safran, trimis de Rabinul Șef al Cultului Mozaic din România a cerut sprijinul Patriarhului I.P.S.S. Nicodim Munteanu și a rămas impresionat de înțelegerea și compasiunea prelatului: "„Știu tot, fiul meu drag, aseară
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
1898, IV+290 p. 20. "Sărbătorile la români". "Studiu etnografic", Vol. II, "Păresimile", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1899, III+310 p. 21. "Poesii poporale despre Avram Iancu"," adunate și publicate de...", Editura autorului, Societatea tipografică bucovineană în Cernăuți, Suceava, 1900, IV+103 p. 22. "Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina", "Partea I. Inscripțiunile de pe manuscriptele și cărțile din districtul Câmpulungului", Editura autorului, Societatea tipografică bucovineană în Cernăuți, Suceava, 1900, II+112 p. 23. "Portretul
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Iancu"," adunate și publicate de...", Editura autorului, Societatea tipografică bucovineană în Cernăuți, Suceava, 1900, IV+103 p. 22. "Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina", "Partea I. Inscripțiunile de pe manuscriptele și cărțile din districtul Câmpulungului", Editura autorului, Societatea tipografică bucovineană în Cernăuți, Suceava, 1900, II+112 p. 23. "Portretul lui Miron Costin, mare logofăt și cronicar al Moldovei", Academia Română, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1900, cu o stampă, 11 p. 24. "Vartolomei Mazerean", "Condica Mănăstirii Voronețul", "edată de
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
112 p. 23. "Portretul lui Miron Costin, mare logofăt și cronicar al Moldovei", Academia Română, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1900, cu o stampă, 11 p. 24. "Vartolomei Mazerean", "Condica Mănăstirii Voronețul", "edată de Sim. Fl. Marian", Tipografia societății bucovinene în Cernăuți, Suceava, 1900, II+115 p. 25. "Sărbătorile la români". "Studiu etnografic", Vol. III, "Cincizecimea", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1901, III+346 p. 26. "Vartolomei Mazerean, Condica Mănăstirii Solca"," edată de Sim. Fl. Marian
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Suceava, 1900, II+115 p. 25. "Sărbătorile la români". "Studiu etnografic", Vol. III, "Cincizecimea", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1901, III+346 p. 26. "Vartolomei Mazerean, Condica Mănăstirii Solca"," edată de Sim. Fl. Marian", Societatea tipografică bucovineană în Cernăuți, Suceava, 1902, IX+74 p. 27. "Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor". "Studiu" "folkloristic", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol" "Göbl", București, 1903, XIV+595 p. 28. "Legendele Maicii Domnului". "Studiu folkloristic", Edițiunea Academiei Române, Institutul de
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
28. "Legendele Maicii Domnului". "Studiu folkloristic", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1904, III+345 p. 29. "Vartolomei Mazerean, Domnia lui Ștefan cel Mare și cea a lui Ștefan Tomșa", "edată de Sim. Fl. Marian", Societatea tipografică bucovineană în Cernăuți, Suceava, 1904, IV+59 p. Ediții "princeps "postume 30. "Hore și chiuituri din Bucovina, adunate de... ", ediție îngrijită de Liviu Marian, Academia Română, Librăria "Socec" "et comp"., București, 1910, XIX+182 p. 31. "Istoria literaturii române din Bucovina", Fundația
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1783 în satul Vama din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios are hramul "Înălțarea Domnului". În anul 2001, biserica, împreună cu clopotnița acesteia, au fost strămutate în incinta Muzeului Satului Bucovinean din municipiul Suceava, unde se află în prezent. Ansamblul bisericii „Înălțarea Domnului” din Vama a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 440, având codul de clasificare . El este format din două obiective
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
de obiecte bisericești. În 1977 s-a amplasat pe acoperiș o învelitoare nouă din tablă. Astfel, înfățișarea monumentului a fost alterată. În anul 2001, Parohia Înălțarea Domnului din Vama de Jos a donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstruită. Cu ocazia reconstruirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
(n. 22 iunie 1897, Arbore, Bucovina, azi în județul Suceava - d. 1991, Arbore) a fost un țăran bucovinean autodidact, care a moștenit și a strâns o colecție cu caracter istoric și etnografic, înființând un Muzeu de istorie și artă populară în locuința sa din satul Arbore. S-a născut în 1897 în familia țăranilor arboreni Gheorghe și Maria
Toader Hrib () [Corola-website/Science/319528_a_320857]
-
devenit rivalul său personal. El a fost de asemenea și deputat în Dieta Bucovinei. El a fost susținător al politicii rutenilor, colaborând cu Nicolae Wassilko în "Uniunea Liberală". Straucher, care a sprijinit menținerea de legături strânse între evrei și germani bucovineni în timp ce a susținut o versiune personală a autonomismului evreiesc, a fost un loialist habsburgic în timpul primului război mondial. După Unirea Bucovinei cu România (1918), a fost lider al comunității evreiești din Cernăuți; el a început să coopereze cu Uniunea Evreilor
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
cunoscut pentru protestele la adresa politicilor de românizare promovate de guvernele din București, în special în domeniul învățământului. Pe la mijlocul anilor 1920, el s-a aflat în corespondența cu liderul național-liberal Ion I.C. Brătianu și cu Filderman, documentând cazuri în care școlile bucovinene au fost "epurate" de profesori și directori evrei care au fost demiși, pensionați sau retrogradați de către Ministerul Educației, precum și tolerarea unei subfinanțări a școlilor evreiești de stat. El a prezentat contradicția față de statutul tradițional al evreilor din Cernăuți, pe care
Benno Straucher () [Corola-website/Science/319519_a_320848]
-
26 iulie 1885, Cacica, Bucovina, Austro-Ungaria, astăzi în județul Suceava, România - d. 25 noiembrie 1972, Gura Humorului), a fost un istoric român, profesor la Universitatea din Cernăuți și director al Comisiei Arhivelor Statului din Cernăuți. Lucrarea sa principală este ""Documente bucovinene"", publicată în șase volume. Născut la Cacica în familia lui Grigorie și a Mariei Bălan, provenind pe linie paternă dintr-o familie de origine transilvăneană. A urmat școala primară și liceul la Cernăuți și apoi cursurile Facultății de Litere și
Teodor Bălan () [Corola-website/Science/319538_a_320867]
-
Cernăuți, catedra de istorie românească, mai întâi ca docent universitar, iar apoi pe post de conferențiar. A avut o activitate publicistică prestigioasă, publicând până în anul 1947 un număr de 126 de titluri, printre care se aflau șase volume de "Documente bucovinene", apărute între 1933 și 1942. Pasionat de studiul documentelor din arhive, el a fost membru (1924-1932) și apoi director (1933-1941) al Comisiei Arhivelor Statului din Cernăuți. În această calitate, a participat efectiv la organizarea Arhivelor Bucovinene din Cernăuți: a ordonat
Teodor Bălan () [Corola-website/Science/319538_a_320867]
-
șase volume de "Documente bucovinene", apărute între 1933 și 1942. Pasionat de studiul documentelor din arhive, el a fost membru (1924-1932) și apoi director (1933-1941) al Comisiei Arhivelor Statului din Cernăuți. În această calitate, a participat efectiv la organizarea Arhivelor Bucovinene din Cernăuți: a ordonat documentele, le-a catalogat, a dispus măsuri de salvare a documentelor oficiale (ale Comitetului Țării Bucovinei, Consiliului Școlar al Bucovinei, ale bisericilor și mănăstirilor din Bucovina etc.) în dorința de a demonstra atât caracterul românesc al
Teodor Bălan () [Corola-website/Science/319538_a_320867]