7,134 matches
-
atîtea alte obiecte banale, o întreagă cosmogonie. Aceasta începe printr-o opoziție sexuală la care se referă cît se poate de explicit povestiri și ghicitori : Mama ridică poalele/ și tata-i bagă moalele („Mălaiul în țest”), găsim la români. Repertoriul bulgar este mai bogat : Unchiul o apasă pe mătușa,/ între ei geme ceva („Cuptorul mobil cu pîine”) ; Bunica desface picioarele,/ bunicul se ridică („Cuptorul mobil”) ; Arăboaica desface picioarele,/ Arabului îi place („Cuptorul mobil”) ; O bagi albă,/ o scoți roșie („Pîinea”) ; O
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
aer liber”). Între clopotul „bărbat” (partea de sus) și vatra „femeie” (partea de jos), pîinea (sau substitutul său, plăcinta de mălai) apare ca metaforă a rodului unirii sexuale ; coacerea este asimilată gestației, așa cum imaginea cuptorului este metafora matricei. Iar figurina bulgară care ocupă locul pîinii înainte de prima folosire a cuptorului joacă rolul fetusului. „Și-a găsit hîrbul capacul și lelea bărbatul” - conchide folclorul românesc. Seria opozițiilor continuă apoi cu polaritățile ars - nears, umed - uscat etc. Seria de ghicitori deocheate, centrate pe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
lui, mă rog...) ar pleca mușcat de un maidanez român ? Un cîine maidanez, vreau să spun, că «maidanezi» sîntem cu toții, noi, românii, așteptînd să fim adoptați de Europa. Sau castrați...”. Maidanezii și identitatea națională, o temă despre care un coleg bulgar a scris o cărticică. În Bulgaria, despre maidanezii lor. — Ăștia nu mușcă, vă spun eu ! Dacă știi să le vorbești, nu mușcă... Ascultați ce vă spun eu, 99% dintre cei care au fost mușcați de cîini au fost mușcați de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
numeroși vlasi, ne con sideram oarecum experți în problemă. Mi s-a părut așadar firesc cînd un demnitar de la Ministerul Afacerilor Externe s-a consultat cu o colegă de-a noastră în privința statutului și identității vlasilor : sînt ei români sau bulgari ? Nici, nici, e vorba de „identități situaționale”, de contexte și istorii etc. Pentru ei, între ei, sînt însă pur și simplu vlasi. „Exclus !”, a exclamat demnitarul. „Poftim ? !”, s-a revoltat colega mea. „Păi eu, mîine, primesc o delegație a lor
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu toții ochii în pămînt. Epistemologia vinovată „Nici unul dintre actori nu se gîndea că ceea ce facem este în vreun fel o sfidare a guvernului. Pur și simplu, ne făceam treaba, așa cum fuseserăm puși să o facem.” Este declarația-amintire a unui actor bulgar despre Improvizația, o piesă faimoasă la vremea sa, care făcuse multă vîlvă, care jucase acel rol de catharsis popular pe care ni-l putem aminti și noi și care sfîrșise prin a dispărea peste noapte de pe afiș, la indicațiile Partidului
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tocmai o citase : „Trebuie precizat însă faptul că memoriile din care tocmai am citat această frază au fost publicate în 2003, cînd martirii și eroii autoproclamați timp de un deceniu provocaseră nu numai ironii, ci și respingere în rîndul publicului bulgar”, menționează autoarea. Carevasăzică așa : pe la începutul anilor 2000, în Bulgaria era deja de bonton o astfel de „neutralitate axiologică” a amintirilor despre comunism, expresie, s-ar înțelege, și a unei saturații publice față de discursul puternic încărcat moral al anilor precedenți
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cetățean al unei societăți democratice (post comuniste) trebuie să aibă doar black memories despre comunism și orice relativism contextual în acest sens este aproape un păcat.” „S-ar zice că românii sînt mai moraliști decît noi !”, conchid mai mulți colegi bulgari, făcînd ochii mari a nedumerire. Așa s-ar zice, dar nimeni nu poate spune de ce... Mă gîndesc mai departe, de unul singur, la un aspect al acestei povești, care îmi e mai aproape de suflet : recursul la context. Este o obsesie
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vecină - așa cum se întîmplase cu cîteva luni înainte și în cealaltă țară vecină cu noi, Ungaria : TBD : Cine este de vină pentru declanșarea acestui conflict ? SK : Fără îndoială, dacă e să căutăm vinovații pentru declanșarea acestui conflict, aceștia sînt statul bulgar și instituțiile acestuia, cum sînt, de exemplu, sistemul judecătoresc și poliția, care, de zeci de ani, nu au fost capabile să facă dreptate în cazul așa-numitului Țar Kiro/ Kiril Rașkov. Este cunoscut faptul că acesta a fost atît un
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la 5 martie 1918. (Urmează semnăturile) Inteserele și drepturile României..., p. 513-514; Ion Agrigoroaiei, România în relațiile internaționale 1916-1918, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2008, p. 171-172. Telegrama trimisă de ministrul de Externe al Republicii Ucraina, Golubovici, guvernelor german, austro-ungar, turc, bulgar și român 1918, martie 16 (st.v.) Către guvernul german, austro-ungar, turc, bulgar și român. Prin aceasta cu onoare vă aduc la cunoștință că Consiliul Miniștrilor poporului Republicei Poporane Ucrainene găsește necesar să informeze guvernul imperial german asupra următoarelor: Guvernul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Agrigoroaiei, România în relațiile internaționale 1916-1918, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2008, p. 171-172. Telegrama trimisă de ministrul de Externe al Republicii Ucraina, Golubovici, guvernelor german, austro-ungar, turc, bulgar și român 1918, martie 16 (st.v.) Către guvernul german, austro-ungar, turc, bulgar și român. Prin aceasta cu onoare vă aduc la cunoștință că Consiliul Miniștrilor poporului Republicei Poporane Ucrainene găsește necesar să informeze guvernul imperial german asupra următoarelor: Guvernul ucrainean este adânc interesat de soarta unei regiuni limitrofe a Republicei Ucrainene, de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Ucrainene 61 localități cu o populați de 55 mii de oameni. Localitățile ce trec de partea R.S.S. Moldovenești în majoritatea lor au populație moldovenească, iar localitățile ce trec de partea R.S.S. Ucrainene, în majoritatea lor, au populație ucraineană, precum și populație bulgară și rusă. P. V. Tumanov Pactul Ribbentrop-Molotov..., p. 103-104. Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Cu privire la stabilirea graniței între Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească 4 noiembrie 1940, Moscova Se aprobă propunerea Prezidiului Sovietului Suprem al
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Limba și literatura română Filologie clasică 4 Limba și literatura franceză Limba și literatura italiană 4 Limba și literatura engleză O limbă și literatură străină (italiană, franceză, spaniolă) 4 Limba și literatura română O limbă și literatură străină (germană, sîrbă, bulgară) 4 Jurnalism 4 Facultatea de Teologie Teologie ortodoxă pastorală 4 Teologie ortodoxă didactică Limba și literatura română 4 Teologie ortodoxă didactică Pedagogie muzicală 4 Teologie ortodoxă didactică Istorie 4 Facultatea de Istorie Istorie 4 Facultatea de Drept Drept 4 Administrație
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
uniformele bulgărești, neștiind că se pregătesc să îmbrace adevărate cămăși ale lui Nessus. L-am auzit doar pe un medicinist tinerel, abia întors de la Heidelberg, perorând despre necesitatea de a se trece echipamentul capturat prin etuvă, pentru că la adversarii noștri bulgari era mare epidemie de holeră. Perorația lui a declanșat numai ironii : de unde etuvă ? Obișnuita lipsă de respect ce o pun oamenii de la noi atunci când combat o opinie diferită. Iar tinerețea medicinistului nu-i permitea nici ea să cedeze, astfel că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ani în urmă, marele domn al Moldovei, Ștefan, fusese rănit la picior, rană ce până la urmă i-a cauzat moartea. Din Chilia Nouă Iancu mai avea de mers încă 40 kilometri până în Enichioi, o comună foarte mare cu po pulație bulgară, iar eu în comuna Galilești, tot mare, mare ca și drojdia speranțelor noastre, cu ucrainieni harnici și gospodari . Nu înghețase, iar drumurile nepietruite făceau ca roțile căruțelor să intre în noroi până la butuc. Eu aș fi putut merge cu vaporul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
călătoreau cu mine făceau haz, însă eu mă culcam pe fundul caiacului, îmi înveleam capul și așteptam din clipă în clipă să văd Atlantida. Directorul școlii din Jibrieni, Markov Simion, era un învățător mult mai în vârstă ca mine. Era bulgar. El mi-a făcut cunoștință cu o învățătoare, tot necalificată ca și mine, pe care o chema Pășun Feodosia. M-am împrietenit repede cu ea și cea mai mare parte din timp mi-o petreceam la ea, în loc să stau cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Eugenia explicația era dată de sora bunilor mei prieteni din Nicorești, frații Jalbă, o fată bună și înzestrată cu foarte multe calități. Peste ani, cele două aveau să devină prietene. Domnișoara bască albă stătea la gazdă la familia Stepan Volcov, bulgar. Și încet, încet, că milităria-i lungă, vizitele la școala domnișoarei cu nume de stea s-au îndesit. Iar de aici până la deschiderea sufletului nu era mult. Orfană de tată de la vârsta de doi ani, cu o mamă văduvă și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
La Bulgărica, cu toate greutățile drumului pe care îl parcurgeam zilnic mă bucuram de prietenia lui Vladimir și a lui Ștefan Luca. Vladimir era din comuna Tudor Vladimirescu, Emilia, soția lui, din Belcești, județul Iași. Luca Ștefan era de naționalitate bulgară sau moldovean, dar ce contează, iar soția sa, Pașa, tot învățătoare, era fiica lui Cardașov, care avea restaurant la Bolgrad. Nu știu cum s-a întâmplat dar cineva căruia nu-i plăcea frățeasca prietenie dintre ei a umblat cu minciuni și nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
pentru care primarul i-a spus șefului de post Coșereanu să-mi facă acte de dare în judecată. Am fost cu "Hitler", porecla primarului, la judecătorie la Bolgrad și a trebuit să mă împac cu femeia Caramaci că altfel judecătorul, bulgar și el, mă condamna. Pe judecător îl chema Corini și nu ținea cont nici de martori nici de dreptate. În comună, în afara de cîrciuma lui Demirov mai era cârciuma lui Diacov, unde sâmbăta ne duceam la el la crama din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
revizorului școlar Costenco, un om supărat pe ceilalți în lipsă de motive de supărare. De la Traian Val până la Marineanca, printre lanuri de păpușoi, pe drum de care fără pic de sămânță de piatră ne-a dus tot Steopa Volcov, țăran bulgar ca naționalitate și ca om prieten devotat. În sat, în lipsa fanfarei, am arătat mulțimii de oameni cât de frumoasă poate fi Anastasia în rochiță nou-nouță. O merita. Se bucurau oamenii din sat de izbânda noastră cu atât mai mult cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
care a dat semnalul ridicării pavilionului național. A urmat serbarea școlară, o piesă de teatru, recitări și coruri pe două voci. Ne bucuram că nu era nici un repetent. După masă a început să curgă lumea cu căruțele, în special populația bulgară și găgăuză. Erau pline curțile oamenilor, curtea școlii, ulițele. Muzica adusă de cumătrul Vulpe s-a auzit până târziu, dincolo de miezul nopții. Muzică era și în sufletele noastre. În anul următor am intensificat acțiunea pentru îmbogățirea muzeului școlar. Steluța a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Dermendere erau mai săraci și mai cheflii. Cei din Dermendere ziceau că cișmelenii nu-s doar zgârciți, da-s și fuduli. Și totuși am spart obiceiurile. Fiica lui moș Filip, ucrainian, s-a măritat cu fiul prietenului lui, Sava Mataman, bulgar. Mai târziu, când eram învățători la Câșlița Dunăre, au venit părinții cu Ana, fiica lor și ne-a întrebat dacă s-o dea după Mitca Catană, moldovean. Ana ne fusese elevă la cursul complementar. Anei îi este drag Mitca? Da
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
întrebat dacă s-o dea după Mitca Catană, moldovean. Ana ne fusese elevă la cursul complementar. Anei îi este drag Mitca? Da! Dar Ana lui Mitca? Moare după ea. Ce cusur îi găsiți băiatului? Nici un cusur. Doar că...nu-i bulgar. Aha. Și așteptați deslegarea de la noi. Noi le dăm binecuvântarea și vă dorim nuntă mare și frumoasă ca de oameni aleși și care judecă cu inima, că și inima are mintea ei. Ei s-au căsătorit însă noi n-am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Elvețianul (dacă e elvețian; poate, are doar ciocolată elvețiană) nu și-a făcut nici aici apariția. După un plicticos concert de muzică populară bulgărească, renunțăm, Ion Pop, Gabriel Dimisianu și eu, să luăm parte la conferința de presă cu ziariștii bulgari și nr plimbăm prin Varna. Facem o tură pe o stradă rezervată pietonilor, după care ne îndreptăm spre plajă. Marea e foarte liniștită, așa cum arată uneori vara, foșnind pe nisip. Și noi care ne temeam de o Mare Neagră cu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
o moară comercială sistematică (1910). Evreii oltenițeni au participat nu doar la formarea capitalului social ci și la administrarea acesteia. Unul dintre aceștia era Isac M.Brinder. Pe 24 octombrie 1917 el reclamă Primarului orașului pagubele pricinuite societății de către trupele bulgare de ocupație care au scos din magaziile societății, situate în curtea fabricii de cherestea, 40 tone de grâu, din care 30 tone erau vândute biroului Britanic. În Oltenița avea să-și desfășoare activitatea și o stație de export a petrolului
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
curești, 2010; Zen. Jurnal 2004-2010, Humanitas, București, 2011, Ochiul căprui al dragostei noastre, publicistică și proză, Huma nitas, București, 2012. Tradu ceri în engleză, ger mană, italiană, fran ceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portu gheză, maghiară, ivrit, nor ve giană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă și greacă. Cărțile sale au fost premiate de Academia Română, Uniu nea Scrii torilor din România și din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociația Scriitorilor din București, Asociația Editorilor din România. Au fost nominalizate în Franța pentru premiile
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]