1,985 matches
-
a vieții faptul că ne arătăm mai interesați de aspectul intelectual al existenței decît de cel moral, că ne este mai plăcut să elaborăm strategii de obținere a succesului În afaceri, decît să apreciem felul În care, de exemplu, „bunătatea”, „bunul-simț” sau „adevărul” pot să facă dintr-o existență umană una demnă și frumoasă. * „Toate lucrurile pot fi Înnobilate prin iubire.” (J. Ruskin) Așa se Întîmplă, de exemplu, atunci cînd facem ca suferințele noastre să slujească fericirii altora; Într-o astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
valoarea, de aceea ajungem la un moment dat să nu-l prețuim În măsura În care ar merita. La fel se Întîmplă și cu Însușirile sufletești: dacă suprasoliciți o Însușire, ea Își pierde din importanță, sau chiar va produce ridicolul: „O brumă de bun-simț ar spulbera mult spirit”. (Vauvenargues). * „Din dorință se naște ideea mijloacelor.” (Th. Hobbes) Este cert că alături de „inteligență și de „voință”, „motivația” este principalul factor psihologic care a determinat obținerea progresului științific și tehnologic, de-a lungul istoriei civilizației omenești
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
contemporaneitatea? - o nouă etică: teama obsesivă de războiul nuclear, de impreviziunile Însămînțării artificiale și ale clonării necontrolate, de efectele drogurilor sau de insecuritatea „terorismului”!...Însă ordinea morală a societății și a vieții ar trebui să fie una naturală, izvorîtă din bunul-simț al conduitei morale, și nu una artificială, bazată pe coerciția legilor: „Moravurile fără legi pot fi totul, legea fără moravuri - aproape nimic” (M. Eminescu). * „Plăcerile sînt cuiele care țintuiesc sufletul de trup.” (Plutarh) Cu siguranță, nu este vorba de orice
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pentru cei care suprimă «al meuă și «al tăuă.” (P. Syrus) Pentru că un beneficiu pe care l-am obținut Într-un mod incorect, Înseamnă abuz de Încredere, și nu iscusință. * „Să vrei numai cînd poți.” (B. Gracian) Adică să ai bunul-simț de a ține cont nu numai de puterile sau interesele tale, ci și de Împrejurări. * „Cu siguranță, am trăit c-o zi mai mult decît ar fi trebuit.” (Laberius) SÎnt, Într-adevăr, situații cînd reputația Întregii vieți este dată de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și și atunci cînd este vorba de noi Înșine: mai mult ținem cont de părerea altora despre noi, decît de ceea ce credem despre noi Înșine; sau sîntem Înclinați să ne placă și nouă ceea ce place majorității. Conduita demnității sau a bunului-simț „Cea mai mare durere pentru dușmanul tău e să vadă că a fost Învins fără ca tu să te fi luptat cu dînsul.” (N. Iorga) Înseamnă că modul tău de viață a fost suficient prin el Însuși. * „Răsar azi În jurul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu le Înțeleg. * „Fiecare om Își are prețul lui.” (Walpole) Adică unul potrivit onoarei lui. Pentru unii oameni „onoarea” este Însăși rațiunea lor de a fi: „Singura cetate ce nu se poate lua cu sila e sufletul omului” (N. Iorga). * „Bunul-simț se compune din adevăruri care trebuie spuse și adevăruri ce nu se spun.” (A. Rivarol) Voltaire exemplifică: „Multe greșeli se nasc dintr-un adevăr de care se abuzează”. La rîndul său Aristotel precizează: „Omul să-și Îngăduie a spune numai
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic „Fiecăruia Îi place să găsească la altul propriul său caracter.” (Pliniu cel Bătrîn) Filonul egoist al firii noastre reiese și din următoarea observație a lui La Rochefoucauld: „Noi nu găsim oameni cu bun-simț decît pe aceia care sînt de părerea noastră”. * „A citi Înseamnă a gîndi cu un cap străin În locul celui propriu.” (A. Schopenhauer) Totuși, unii citesc doar cu intenția de a critica și de a-și impune punctul de vedere!... * „Certurile
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să posezi responsabilitatea, nu și discernămîntul care decurge din ea.” (Benvenuto Cellini) Se Întîmplă astfel atunci cînd cineva se simte obligat să acționeze Într-un anumit fel, sau atunci cînd cineva și-a format automatismul datoriei (există, atfel spus, un bun-simț al obișnuinței). * „O iscălitură nu trebuie să Însemne decît o răspundere.” (N. Iorga) CÎnd Însă „iscălitura” este expresia aroganței, va aduce cu ea și un abuz. * „Încearcă să-ți faci datoria, și vei afla Îndată cine ești.” (J.W. Goethe
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a-și reproșa ceva. Nu sînt capabili de acest lucru, deoarece pentru aceasta trebuie să ai reflexul conștiinței, trebuie să poți să te evaluezi nu atît printr-o cunoaștere rațională, cît printr-una a sufletului, adică printr-o morală a bunului-simț. * „Nimic nu-i mai greu ca a face fericit pe omul ce se simte vinovat.” (H. de Balzac) Faptul acesta se verifică mai ales În raport cu un anumit grad de asumare a vinovăției: cu cît cineva se condamnă mai mult, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
noastre, le sporește.” (Vauvenargues) Însă se impune observația: uneori putem, printr-o supramotivare, să trezim forțele noastre mai mult decît ar trebui! * „Tot atîtea vicii izvorăsc și cînd nu ne cinstim Îndeajuns și cînd ne cinstim din cale-afară.” (Ch. Montesquieu) „Bunul-simț”, ca expresie a măsurii, are calitatea de a ține În echilibru sub și supraestimarea. * „Beția nu e altceva decît o nebunie voluntară.” (L.A. Seneca) De necrezut cîtă inconștiență poate dovedi omul În raport cu el Însuși!... „O, Dumnezeule! Să pună oamenii un
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
exemplu, să fii mai ironic, cu atît ironia Își pierde din farmec și devine artificială. * „Simțul comun nu poate lua proporții geniale decît sub forma umorului.” (Lucian Blaga) Ne este dat totuși să vedem, uneori, performanțe deosebite și la nivelul „bunului-simț”. „Ironia este veselia reflecției și bucuria Înțelepciunii.” (A. France) Dar, culmea ironiei, ne place s-o folosim mai mult la adresa altora, decît a noastră Înșine!...: „Ironia este felul cel mai rafinat de a expune defectele altora” (John Locke). A căuta
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
abținem de la ispita de a-i da o lecție celui care ne-a jignit, pentru ca altă dată să nu-și mai permită acest lucru (într-o lume am zice a reacțiilor de moment și a lipsei tot mai acute a bunului-simț). Se întâmplă astfel deoarece suntem precum spun I. Oglev și Vl. Russev (2005) "niște ființe extrem de imperfecte" (p. 81), care reacționăm intransigent la insulte și jigniri. Desigur, morala ne îndeamnă la abținere sau mai mult învățăturile etice, religiile ne îndeamnă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de la existența unor probleme personale de natură financiară, prin îmbolnăvirea unor membri ai familiei, ca urmare a unor mofturi pe care nu-și permit să le satisfacă sau dorinței de a trăi pe picior mare. Totuși, pe ultima sută, operează bunul-simț. După ce „șterpelesc” o jumătate de milion de dolari, pentru o foarte lungă perioadă de timp, se opresc. Detractorul este un adevărat hoț informatizat și lucrează în domeniul prelucrării automate a datelor. În majoritatea cazurilor, detractorul este un bărbat în jurul vârstei
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
recurgând la metafora „fântânei nebuniei”, ce tinde să se sustragă realității, cuibărindu-se în adâncurile inconștientului, ca metanoia, astfel încât regulile glisează, sunt schimbate peste noapte în mod nefiresc din nebunie în normalitate, din firesc în nefiresc, contra oricărei logici a bunului-simț. Împăratul din povestea lui Borges rămâne ultimul nebun sănătos într-o lume a sănătoșilor nebuni, aceștia din urmă impunând violent voința lor asupra voinței propriului lor univers, sfârșitul fiind - din păcate previzibil - cel pe care istoria îl impune mereu, majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
al comunităților hippie au cunoscut o anumită perioadă de glorie, dar nu au reușit să se impună. Al doilea tip de răspuns se referă la principii meta-isto-rice. Se spune că o valoare este reținută deoarece este conformă cu: -rațiunea sau bunul-simț (se va spune, spre exemplu, că, independent de circumstanțe, dragostea este întotdeauna superioară urii, libertatea e mai apreciată decât dependența, bucuria este preferată nefericirii, sănătatea mai de dorit decât suferința...); -firea omului; -voința lui Dumnezeu, care a înscris acea valoare
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
s-au folosit de rațiune ca de un argument. Considerau că în rândurile acestora acționa o forță irațională, care transforma vălul islamic într-o obsesie și exagera pericolul. Criteriul "rezonabil" îndepărtează soluțiile despre care se poate spune că sunt împotriva bunului-simț. Este un instrument de control al cunoașterii. Umorul (care, spre deosebire de ironie și de sarcasm, nu este răutăcios) poate să îndeplinească în anumite circumstanțe aceeași funcție. Este acesta științific? Nu vom merge atât de departe încât să afirmăm așa ceva (nu vom
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cel puțin opinii care pot fi supuse unei dezbateri cinstite. Enumerăm nouă criterii care ne călăuzesc în demersul nostru. O judecată de valoare este acceptabilă și e posibil să fie corectă dacă: -este conformă cu legile înțelegerii; -nu este împotriva bunului-simț; -nu face rău cuiva; -respectă fundamentele societății; -este conformă cu natura; -este susținută de experiență; -rezistă în fața spiritului critic; -supraviețuiește batjocurii. Câteva dintre aceste criterii sunt și ele tot valori (ca natura sau spiritul critic), pe care le situăm la
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
astfel se explică multe lucruri. La fel, este rezonabil (acceptat de rațiune) să te abții de la a judeca în acest mod, deoarece, de fapt, nu este posibil să faci o demonstrație pe deplin convingătoare, care să nu lase loc obiecțiilor. Bunul-simț Alături de calități ca inteligența sau creativitatea, bunul-simț pare să fie o virtute modestă. Nu are o bună reputație în lumea științifică. Idealul cercetătorului nu este oare de a dezvălui ceea ce pot ascunde evidențele insinuate de bunul-simț? Nu se spunea, la
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
este rezonabil (acceptat de rațiune) să te abții de la a judeca în acest mod, deoarece, de fapt, nu este posibil să faci o demonstrație pe deplin convingătoare, care să nu lase loc obiecțiilor. Bunul-simț Alături de calități ca inteligența sau creativitatea, bunul-simț pare să fie o virtute modestă. Nu are o bună reputație în lumea științifică. Idealul cercetătorului nu este oare de a dezvălui ceea ce pot ascunde evidențele insinuate de bunul-simț? Nu se spunea, la o primă vedere, că Soarele se învârte
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
nu lase loc obiecțiilor. Bunul-simț Alături de calități ca inteligența sau creativitatea, bunul-simț pare să fie o virtute modestă. Nu are o bună reputație în lumea științifică. Idealul cercetătorului nu este oare de a dezvălui ceea ce pot ascunde evidențele insinuate de bunul-simț? Nu se spunea, la o primă vedere, că Soarele se învârte în jurul Pământului? Totuși, tot de bun-simț este să nu acceptăm toate mesajele care ne parvin, fără să le supunem criticii. Bunul-simț nu este observația naivă (simțurile ne pot înșela
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
modestă. Nu are o bună reputație în lumea științifică. Idealul cercetătorului nu este oare de a dezvălui ceea ce pot ascunde evidențele insinuate de bunul-simț? Nu se spunea, la o primă vedere, că Soarele se învârte în jurul Pământului? Totuși, tot de bun-simț este să nu acceptăm toate mesajele care ne parvin, fără să le supunem criticii. Bunul-simț nu este observația naivă (simțurile ne pot înșela), acesta implică corectări permanente ale experienței. El incită la formularea de ipoteze alternative și ne încurajează să
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a dezvălui ceea ce pot ascunde evidențele insinuate de bunul-simț? Nu se spunea, la o primă vedere, că Soarele se învârte în jurul Pământului? Totuși, tot de bun-simț este să nu acceptăm toate mesajele care ne parvin, fără să le supunem criticii. Bunul-simț nu este observația naivă (simțurile ne pot înșela), acesta implică corectări permanente ale experienței. El incită la formularea de ipoteze alternative și ne încurajează să mergem până la capăt pentru a ajunge la o poziție care poate fi apărată. Dicționarul Robert
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
este observația naivă (simțurile ne pot înșela), acesta implică corectări permanente ale experienței. El incită la formularea de ipoteze alternative și ne încurajează să mergem până la capăt pentru a ajunge la o poziție care poate fi apărată. Dicționarul Robert definește bunul-simț drept "capacitatea de a judeca bine". Acesta ne inspiră să gândim lucrurile rezonabil și să găsim ceea ce e bine să facem într-o situație. Ne conduce la soluția satisfăcătoare prin calea cea mai simplă. Soluția satisfăcătoare: cea care este conformă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ocolișuri, directă ("Dar este infantil, doctore Watson!"). Ne aflăm aici la opusul amuzantului dicton german: "Warum einfach wenn es auch kompliziert geht?" ("De ce să faci lucrurile simple atunci când le poți complica?") Descartes își începe Discursul asupra metodei cu bine-cunoscutul enunț: "Bunul-simț este cel mai răspândit lucru din lume". Și-a scris cartea pentru a ghida bunul simț, metodic, astfel încât să poată distinge ceea ce e adevărat de ceea ce e fals. Fără acest antrenament se produce un hiatus între a fi dotat cu
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a scris cartea pentru a ghida bunul simț, metodic, astfel încât să poată distinge ceea ce e adevărat de ceea ce e fals. Fără acest antrenament se produce un hiatus între a fi dotat cu rațiune și acțiunea de a gândi conform rațiunii. Bunul-simț și rațiunea se leagă. Totul s-a spus, de la Cervantes încoace: antinomia Don Quijote/Sancho Panza ilustrează cum nu se poate mai bine opoziția fantasmă/realism, a fi cu capul în nori/a fi cu picioarele pe pământ. Am văzut un
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]