1,960 matches
-
pe "Ultra-retrogradul", vrea să ridiculizeze atitudinea exagerată, condamnabilă, rea și nejustificată a lui Sandu, dar nu reușește. Îl poreclește "Napoilă", îl califică, peiorativ, "Ultra-retrogradul", dar la urma urmei ni-l înfățișează, fără să vrea, ca pe un om serios, de bun-simț. Mai mult: Alecsandri, după obiceiul său, vorbește el prin gura acestui "ultra-retrograd": "Cică-s patrioți, liberali, progresiști, naționali, demagogi... dracu-i mai știe!, că deodată au răsărit în țară pozderie" etc. Conștient, se pune să scrie o bucată contra reacționarismului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
facă o bucată antiliberală, o caricaturizare, nu a "ultra-retrogradismului", cum voia, ci a liberalismului 2. 1 Teatru, I, p. 35. 2 În altă piesă, Zgârcitul risipitor, Sandu Napoilă este un om simpatic și serios, personajul din piesă care reprezintă cumințenia, bunul-simț. Așadar, ar fi o contradicție în privința lui Sandu în două piese. În realitate, nu e. În Sandu Napoilă, e o ușoară exagerare a unor sentimente ale lui Sandu făcută cu umor și cu simpatie, și poate am avea dreptul să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Ea nu mai are de examinat spre a alege, ci de constatat rezultatele. Și dacă problemele lingvistice și literare, atât de importante pentru vechea critică, tot mai sunt la ordinea zilei, ele nu se mai pun cu atâta putere, căci bunul-simț aproape a învins. La ordinea zilei acum se pune tot mai mult problema socială - și, firește, din punctul de vedere al claselor care, având să sufere de pe urma stării celei noi de lucruri, au avut motivul să critice această stare. Această
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
au putut să aibă un rol însemnat în ferirea publicului de influența novatorilor. Este un personaj care ar putea fi citat aici, și anume Eliade Rădulescu. În Gramatica sa de la 1827, el are în privința limbii o atitudine justă și reprezintă bunul-simț. El declară, ca și Russo, ca și Odobescu mai târziu, că nu scriem pentru strămoși, ca să schimbăm limba latinizînd-o, ci pentru contemporani. Dar, totuși, nu putem pune pe Eliade în rândul spiritelor critice, pentru că atunci când presiunea sistemelor lingvistice a crescut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
prisma unui ideal, așa încît și opera sa e părtinitoare. Am văzut că pe Clevetici reușește să-l ridiculizeze cu cruzime, pe când pe Sandu Napoilă, deși vrea să-l ridiculizeze, îl face să apară aproape un om simpatic și de bun-simț. Dar Alecsandri, în orice caz, voind să ridiculizeze pe Sandu Napoilă, a căutat cu tot dinadinsul să se comporte cu societatea românească ca o conștiință-oglindă. Caragiale, însă, n-are un Sandu Napoilă. El n-a fost afectat de ridicolele atitudunii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aducând „lumina înțelepciunii” și risipind „îmbeznirea minții”. Tocmai absența unei gramatici ar fi cauza decăderii limbii române, „cea veche râmlenească”, limbă coruptă în decursul unei istorii frământate. T. e un latinist șovăielnic și un etimologist moderat. Îndoiala îi vine din bun-simț, căci - presupune el - dacă limba ar fi reconstituită „în curățenia și orighinalul” ei, atunci s-ar confunda cu latina sau italiana. În Gramatică românească este păstrată mai vechea terminologie, cu vocabule slavone („slovă”, „glasnică” ș.a.) sau grecești („sintaxis”, „ortographia” ș.a.
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
drept de apel (cazul Giorge Pascu) până la bătaia amabilă pe umăr (Șerban Cioculescu, a cărui erudiție, ajunsă în domeniul vinicol, e surprinsă derapând). Aceste „impresii” sunt, în fond, produsele unui sceptic care nu își face iluzii privind efectul lor pedagogic. Bunul-simț, bunul-gust și simțul umorului nu îi dau însă pace: „Eu știu că trag în aer, dar zgomotul acesta îmi place” sau „Omul care nu pricepe gluma nu e serios, e trist sau imbecil, când nu e și trist și imbecil
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
asudă și se rătăcește din ce în ce) și mă-nțelegi, mai în sfârșit, pentru care în orce ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau să zic într-o privință, poporul, națiunea, România... (cu tărie) țara în sfârșit... cu bun-simț, pentru ca Europa cu un moment mai nainte să vie și să recunoască, de la care putem zice depandă... (se încurcă și asudă mai tare) precum, dați-mi voie (se șterge) precum la 21, dați-mi voie (se șterge) la 48, la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
revenit În țară. Și Îmi pare rău că n-am rămas „neamț”. Pentru că ce se Întâmplă acu’, la ora asta... Îmi crapă obrazul de rușine că sunt român. Oameni care au funcții, atribuții, și sunt oameni fără cuvânt, fără elementar bun-simț, Îi vezi În Parlament, Îi vezi În funcțiilor lor mari și pur și simplu mi-e rușine că sunt român. Și justiția și totul a fost În mâna lor, și atunci repet, dom’le: cei care au fost securiști au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care-l va folosi mulți ani de-acum încolo - o traducere în mai multe foiletoane, la rubrica „Litere, arte, științe“, Pesimismul în fața socialismului (nr. din 2, 4 și 6 septembrie 1881), în care aflăm, printre altele și următoarea constatare de bun-simț, valabilă și astăzi: „Ar fi prea absurd să credem că chiar realizarea celei mai dorite forme sociale ar fi în stare să facă să dispară, ca prin farmec, toate mi zeriile sociale“. Tot lui îi aparțin, desigur, și alte tălmăciri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de prospătură. Le-o oferă profesorii și părinții dornici de publicitate, iar dacă trebuie, pun și ei condeiul pe ici-pe colo. În loc ca un asemenea act de corupere a minorilor să fie sancționat, cei ce-l fac sînt lăudați! Nici bunul-simț nu te mai ajută să deslușești care-i adevărul despre Cernobîl! Vinovate sînt aparatele de propagandă, care fie exagerează, fie minimizează, deformînd, și într-un caz și în altul, datele. Mediile occidentale numesc ceea ce s-a întîmplat acolo „catastrofă nucleară
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și „ceea ce nu se cuvine”. Se vede lipsa educației pentru astfel de momente. Nimic nu e în întregime grav, solemn, ci corupt de stări contrare. Noi, întrucît mai avem răbdare și ideea de datorie morală, am dori o restaurare a bunului-simț, dar nu cred că actualul curs mai poate fi oprit. * G. le explică lui „nea Moro” (Traian Moroșanu, corespondentul Televiziunii) și lui Cornel Cepariu cît de „bun și înțelegător” e „tovarășul Băluță”, cît de tare se pricepe la oameni: iată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și în vecii vecilor (fără amin) semnul egalității între socialism, minciună și demagogie? Sau să spunem: minciună este numele tău, socialismule! Oare nu este posibil de a se contrui o astfel de societate bazată pe atribute morale ca: onestitate, realism, bun-simț și adevăr? Oare cât o s-o mai ducem așa? Și, așa cum o nenorocire nu vine niciodată singură, mai avem parte și de un susținut și agasant cult al personalității dvs. și al familiei dvs., de manieră să revolte și pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ocupă de păstrarea valorilor culturale europene. Această publicație va aduce dovezi precise despre felul cum sunt tratate vestigiile trecutului istoric într-o țară care a avut o vreme reputația înșelătoare a unei politici independente și slujind interesele naționale. Sperăm ca bunul-simț să învingă în cele din urmă și că plănuita mutilare a unuia dintre cele mai frumoase monumente din capitală să nu se producă. Vă mulțumesc încă o dată pentru difuzarea scrisorii și vă urez spor la lucru. Scutierul roșu, București, 2
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nesfârșit nedreptățile care ne curg pe cap. Și nu trebuie confundați cu cei care strigă pe la cenaclul Flacăra Ceaușescu junior, viitor conducător, pentru că ăștia sunt puși de Păunescu s-o facă sau de alții din anturajul lui. Un soldat al bunului-simț, Brașov, 23 iulie 1983, difuzată la 7 august 1983 Domnule director, îmi permit să adresez aceste rânduri emisiunilor dumneavoastră, cu speranța că ar putea interesa atât postul pe care-l conduceți, cât și pe cei care vă ascultă. Nu sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu speranța că ar putea interesa atât postul pe care-l conduceți, cât și pe cei care vă ascultă. Nu sunt un om dedat în ale scrisului. Mă consider doar (dar cât de important mi se pare) un om de bun-simț, așa cum încă mai sunt mulți în țară, și cu un curaj aproximativ, în sensul că, deși îmi dau seama de condițiile în care suntem forțați să trăim, nu am tăria de a ieși în stradă ori pe aceea de a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să jignesc pe nimeni, dar nu mă pot reține să nu remarc că oamenii, pistonați zilnic pe toate canalele propagandei și de către toate canaliile care le servesc, au ajuns să-și tocească și simțul critic și de multe ori chiar bunul-simț strămoșesc. Astfel, ce credeți că S-a comentat cel mai mult în legătură cu catastrofa de la Teleajen? Faptul că Ceaușescu a plâns! Asta se pare s-a văzut chiar și la televizor și, desigur, în mod deliberat s-a lăsat secvența respectivă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
demagogie care-și asumă, cel dintâi după Adrian Păunescu, nefasta răspundere de a gâdila orgoliile celor doi conducători abia numiți, nu l-a sancționat nimeni în niciun fel. Crizele sale de antisemitism, care au produs consternare în rândul oamenilor de bun-simț din țară și de peste hotare, au fost asimilate cu multă bunăvoință de cercurile oficiale și oficioase, întrucât ele suferă de aceeași meteahnă a rasismului cu o singură direcție, consecință limpedeși irevocabilă a lipsei de cultură care domină, puternic, cele mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
CVT este și el inclus în generația tânără care respinge valoarea actuală a operei sale și nu o recomandă celorlalți. De fapt, războiul acesta nu a început acum, ci mai devreme, de când Gabriela Negreanu a îndrăznit să bată pe umărul bunului-simț pe Eugen Barbu, determinându-l ca, din pragul aniversării sale, să privească puțin înapoi și să înțeleagă că aureola sa nu este încă turnată în metal prețios, ci numai dur. Și încă nu m-aș fi simțit atras să vă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Gâgă (preferința lui E. Barbu, de pe vremea când era corector: probabil se amuza cu Gluma lui Al. Deveghi), cu citate din C. Sorescu, material în care se urmărește discreditarea criticului sub raport cultural și intelectual. Ambele avertismente, țintind sub centura bunului-simț, m-au lăsat perplex. Și nu numai pe mine. Se desprinde clar forța de care dispune E. Barbu, forță care, ca și în cazul lui Adrian Păunescu, izvorăște din deținerea conducerii a două publicații săptămânale în cadrul cărora ambii își fac
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai departe, 7.800 de mărci este prețul pe cap de om, plus șperțurile. în acest punct, în care este vorba de mii și mii de destine individuale, deci despre drepturi fundamentale ale omului, gândirea comunistă se abate de la făgașul bunului-simț și se aventurează pe meleagurile dialecticii marxiste, deci îmbrățișează logica absurdului. Recenta vizită în Germania Federală a președintelui român a avut o mare pondere politică. În contextul confruntării dintre cele două mari puteri și după ce, sub presiunea Moscovei, Erich Honecker
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru o eventuală garanție de export. Dar acestea sunt cazuri excepționale, domnule Bietul domn Peter, de atâția ani angajat în domeniul schimburilor româno-germane, nu a priceput încă și nu pricep și asemenea lui nici alții cu mintea sănătoasă și cu bunul-simț intact, nu pot pricepe că în România excepția a devenit regulă. Și nu numai în practica cotidiană a comerțului exterior, ci în general, structural, organic. Sub semnul unei personalități excepționale, starea excepțională s-a instaurat ca permanentă, a devenit cronică
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Pe cea mai înaltă cotă a Bucureștiului urma să se înalțe Casa Republicii, viitorul adăpost al Comitetului Central, al Consiliului de Stat și al Guvernului pentru a conferi demnitate și măreție capitalei țării, patriei noastre socialiste. Proiectul sfida nu numai bunul-simț, dar mai ales buzunarele, și așa secătuite grozav, ale țării. Împovărat de datorii externe, sărăcit de investițiile faraonice Canalul, combinatele siderurgice, ca și cele petrochimice, constant lipsite de materii prime , poporului i se cere acum un nou sacrificiu: finanțarea proiectului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din motive tehnice nu sunt în măsură să o facă, să permită lui Dumitru Bradu ca împreună cu sora mea Elena Mosora să administreze imobilul și interiorul, în condiții optime, până la rezolvarea definitivă a creării casei memoriale. Sper ca rațiunea și bunul-simț să triumfe în folosul unui adevărat act de cultură, în memoria celui care a fost unul din cei mai reprezentativi ziariști și pamfletari ai României. Un grup de oameni deznădăjduiți, [început de decembrie] 1985, difuzată la 22 decembrie 1985 Domnule
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mă feresc. Destul să-mi amintesc În ce fel distribuia admirația și sarcasmul chiar față de unii dintre colegii săi de redacție, pentru a Înțelege, fără greșeală, unde, de ce și cum s-ar fi situat, acum. Sorin dispunea de un inatacabil bun-simț, de un sănătos și alert instinct al evaluării oamenilor și cărților, cu dreaptă, genuină măsură. Ironiza instantaneu prețiozitatea, dubioasele jocuri de vodevil politic, demagogia de orice fel, xenofobia de orice fel, inclusiv, și mai ales, cea „subtil” ambalată În țopenie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]