3,183 matches
-
cu conținut ridicat de taninuri care acționează cu efecte antiseptice și hemostatice, În ulcere cu melene hemoragice și cu scaune sanguinolente. *Teiul - infuzie din flori (2-3 căni pe zi) cu efecte de diminuare a spasmelor musculaturii netede din pereții stomacului. *Busuiocul - infuzie din herba Înflorită (3 ceaiuri neîndulcite pe zi) cu rol În reglarea digestiei, eliminarea fermentațiilor și a focarelor putrede. *Arahidele- 30 grame zdrobite și amestecate cu 10 ml lapte și 5 ml smântână, se consumă de 2-3 ori pe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
câte 2-3 linguri, cu 30 minute Înainte de mese; *infuzie de anghinare (2 lingurițe frunze uscate la 300 ml apă În clocot) și se bea o cană de ceai pe zi, fracționată În 3 reprize, Înainte de mesele principale; *ceaiuri aromate de busuioc, lavandă, cimbrișor, mentă, cuișoare, scorțișoară și cardamon. Extern se aplică comprese umede alcoolizate sau pungă de gheață pe regiunea epigastrică. Pentru calmarea durerilor se indică pernă electrică și medicație antialgică și antispastică. Regimul alimentar Se recomandă o alimentație ușoară cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
zi, fracționate În 4-5 reprize, luate prin Înghițituri rare. *Infuzie din frunze de mentă, roiniță, dafin sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba de pelin alb (se bea câte o lingură Înainte de fiecare masă), busuioc, cimbrișor, măghiran sau tarhon (se beau câte 2 ceaiuri călduțe pe zi). *Decoct din rădăcini uscate și măcinate de angelică, coada racului, obligeană sau valeriană din care se bea câte o cană pe zi, prin Înghițituri rare. *Vin aromat de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de plante cu acțiuni excitante asupra secrețiilor gastro-intestinale, stimulând digestia devenită insuficientă. Prin acțiuni de calmare a durerilor abdominale se reduc spasmele digestive și se favorizează evacuarea gazelor intestinale. Din experiența multor generații au fost utilizate numeroase specii medicinale: angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
linguriță amestec uscat și măcinat la 250 ml apă clocotită, se infuzează 10 minute În vas acoperit, se strecoară și se bea câte ½ cană cu ceai cald, cu 30 minute Înainte de mesele principale. *Infuzie din amestec de anason, mușețel, păpădie, busuiocul cerbilor (Mentha pulegium) și boldo (Peumus boldus) (În părți egale) din care se iau 2 lingurițe amestec la 200 ml apă clocotită, se infuzează 2 minute, se Îndulcește cu miere și se beau 1-2 căni pe zi. *Decoct din amestec
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ceaiuri pe zi, cu efecte antiseptice, dezinfectante și anestezice. *Infuzie din frunze de uscate și mărunțite de roiniță, mentă sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi, având efecte antiseptice, carminative, bacteriostatice și antidiareice. *Infuzie din herba de busuioc, coada șoricelului, mătăciune, sunătoare, țintaură sau lichen de piatră din care se beau câte 2 ceaiuri călduțe pe zi, după mesele de prânz și seară, cu efecte antiseptice, În favorizarea secrețiilor digestive și calmarea durerilor. Rețeta autorilor *Calendula officinalis + Cetraria
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pe zi. *Infuzie din herba de coada șoricelului (2 linguri la 500 ml apă În clocot), se infuzează 10 minute și se bea Întreaga cantitate În cursul unei zile, având efecte favorabile datorită prezenței chamazulenelor. *Infuzie din herba de cimbrișor, busuioc, măghiran, răchitan, sulfină, sunătoare sau urzică moartă din care se beau 2 ceaiuri pe zi, Înainte de mesele principale. *Infuzie din frunze de anghinare, mentă, mur sau roiniță din care se beau 2 ceaiuri Îndulcite pe zi, Înainte de mesele principale. *Infuzie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se bea, de 2 ori pe zi, cu 20 minute Înainte de mesele principale, timp de 10 zile pe lună. La copii se dă numai 1 linguriță de pulbere. Amestecuri de plante sunt recomandate În diferite combinații. *Infuzie din herba de busuioc, cimbrișor și sunătoare (1 linguriță amestec la 200 ml apă clocotită cu infuzare În vas acoperit timp de 5 minute) din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu 1-2 lingurițe floră polifloră, la o oră după mesele principale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Într-o sticlă cu ulei de măsline sau floarea soarelui; după 30 zile se pot lua câte 2 linguri Înainte de mese, având efecte În calmarea durerilor provocate de colite. *Tinctură din amestec de uleiuri eterice (chimion, fenicul, lavandă, salvie, sovârv, busuioc și scorțișoară) (6 g amestec de uleiuri În 100 ml alcool 40 0); după omogenizare timp de 3 zile se consumă câte 30 picături În 100 ml apă călduță, de 3 ori pe zi, Înainte de mesele principale, având efecte imediate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cultură (1-2 lingurițe pulbere la 200 ml apă clocotită cu infuzare 10-15 minute) din care se beau 2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare, având o puternică acțiune antiseptică În vindecarea enterocolitelor de origine microbiană. *Infuzie din herba uscată de busuioc, crețușcă, răchitan, sunătoare, sclipeți sau turiță mare din care se beau câte 2 ceaiuri pe zi. *Decoct din frunze și fructe uscate de afin din care se beau 2 ceaiuri pe zi, fracționate În 3-4 reprize, având proprietăți astringente și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
250 ml apă, se fierbe 2 minute, se infuzează 15-20 minute și se beau 3-4 căni pe zi, cu efecte bune În enterocolitele Însoțite de diaree severă. *Amestec de uleiuri eterice din chimion, fenicul, lavandă, salvie, șovârv (câte 1 g), busuioc și cuișoare (câte 0,5 g), din care se iau câte 25 picături În 100 ml apă călduță, de 3 ori pe zi, Înainte de mesele principale. Pentru uz extern se prepară un macerat din amestec de urzică vie (frunze), coada
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
g frunze uscate care se macerează timp de 12 ore Într-un sirop fierbinte; se beau câte 50-100 ml de 3 ori pe zi. Sunt recomandate și câteva rețete complexe cu amestecuri de plante. *Infuzie din ceaiuri aromate de melisa, busuioc, chimen, gălbenele și mentă (1 lingură la 500 ml apă clocotită) care se consumă după fiecare masă câte o cană de ceai neîndulcit. *Infuzie din amestec cu coada șoricelului (25 g), sunătoare (20 g), mușețel (20 g), roiniță (10 g
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
efect laxativ, provocând purgația prin stimularea peristaltismului, cu debarasarea rapidă a toxinelor. Se poate aplica și extern, sub formă de cataplasme calde, aplicate pe zona abdomenului, având rol de dinamizare a activității de schimb la suprafața pielii. *uleiuri eterice de busuioc, coriandru, salvie și mușețel (amestecte În părți egale) din care se iau câte 20-30 picături În puțină apă, de 2-3 ori pe zi, cu 20-30 minute Înainte de mesele principale, În cure de 2-3 săptămâni pe lună. Amestecurile de specii sunt
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
laxative excelente: *miere polifloră (1 lingură) și 4 prune uscate se macerează peste noapte Într-un pahar cu apă rece iar În dimineața următoare se bea zeama și se mănâncă prunele; *miere polifloră (1-2 lingurițe) se diluează cu ceai de busuioc, cimbru și sunătoare (În părți egale) din care se ia o linguriță la o cană de apă și se consumă la 60 minute după mesele principale; *miere polifloră (100 g pe zi) care se toarnă În suc de mere sau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
roiniță, salvie, dud sau zmeur, luate separat sau În amestec (1 linguriță la 200 ml apă clocotită); se infuzează acoperit 15 minute și se beau 2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare. *Infuzie din herba de sunătoare, traista ciobanului, răchitan, busuioc, turiță mare și urzică vie, luate separat sau În amestec (1 lingură la 50 ml apă clocotită); se infuzează În vas acoperit timp de 10 minute și se beau 2-3 ceaiuri pe zi, având efecte foarte bune În stoparea diareei
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ghimbir la 250 ml suc de mure; se fierbe 10 minute, se infuzează 10 minute, se strecoară și se beau câte 100 ml la o oră după fiecare scaun. *Decoct din amestec cu scoarță de stejar, frunze de gutui, vișin, busuioc, flori de coada șoricelului și gălbenele, herba de mentă și vetrice (În părți egale); se ia o linguriță amestec la 200 ml apă, se fierbe 5 minute și se beau 2-3 căni pe zi, Între mese. Rețeta autorilor Potentilla anserina
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ghințură (10 g) ; se prepară decoct din 1 lingură amestec la 250 ml apă rece, se fierbe 5 minute, se infuzează 10 minute, se strecoară și se bea câte 150 ml ceai cald, dimineața și seara. Amestecul de uleiuri eterice (busuioc, chimion, cuișoare, fenicul, lavandă, salvie, șovârv) câte un gram din fiecare la 100 ml alcool 700 ; se iau câte 25 picături de 3 ori pe zi, În 100 ml apă călduță, Înainte de mesele principale. În uz extern sunt indicate băi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
consumă ulei de măsline și ulei de floarea soarelui presat la rece, lapte de capră și oaie, brânzeturi, albuș de ou bătut spumă, oțet de mere, zeamă de lămâie, condimente din plante aromate (chimion, anason, dafin, fenicul, ienupăr, leuștean, mărar, busuioc, țelină). Prin alimente se va asigura necesarul de fibre vegetale care protejează mucoasa intestinală. Ca desert se pot mânca fructe uscate (nuci nesărate și neprăjite). Un regim de cruțare digestivă, ținut la intervale de 2 luni, prevede: -ziua 1 - repaus
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
20 g rădăcini uscate, macerate timp de 10-14 zile În 100 ml alcool 70 0 ); se iau câte 20 picături, de 3 ori pe zi. *Tinctură 10% din amestec cu flori de arnică și gălbenele, stigmate de șofran, frunze de busuioc, coada șoricelului, rostopască, saschiu, tuia și urzică vie și scoarța rădăcinii de dud alb (În părți egale) din care se iau câte 5-10 picături, de 3 ori pe zi, după mesele principale, În cure de 1-2 luni pe trimestru. *Suc
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pe zi, Înainte de mese. Pe lângă Echinaceea se pot adăuga și alte plante cu proprietăți imunostimulatoare ca: Phytolacca americana (cârmâz), Matricaria chamomilla (mușețel), Eupatorium perforatum și Acanthopanax senticosus (ginseng). În consum intern, se folosesc diferite ceaiuri și tincturi: *infuzii din gălbenele, busuioc de câmp, cimbru de cultură, trifoi roșu, menta broaștei și ceai verde, din care se beau câte 2-3 căni pe zi; *macerat din rădăcini de obligeană din care se iau câte 30 picături de 3-4 ori pe zi, cu 30
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și alte proceduri, Cluj-Napoca, 1999; Lungul poem haiku de o mie de strofe, postfață Valentin Tașcu, București, 2000; Blestemul bărbăției și alte imagini sociale, București, 2002. Repere bibliografice: Ioan Holban, Ușorul respir al luminii în om, „Bucovina literară”, 1997, 9-10; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 400-401. A.Ml.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
fără frontiere, VR, 1995, 3-4; Cornel Moraru, Lucianograme, VTRA, 1995, 7; Dumitru Mureșan, Gâlceava trupului cu spiritul, VTRA, 1995, 7; Ștefan Ion Ghilimescu, Pince-nez-ul poesco-teatral al lui Lucian Vasiliu, LCF, 1995, 36; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1995, 187-189; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, III, Iași-Chișinău, 1996, 187-198; Perian, Scriitori, 148-152; Sergiu Adam, „Fără scriitori lumea de mâine nu va exista” (interviu cu Lucian Vasiliu), ATN, 1997, 3; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 219-224; Adrian Popescu, Portretul artistului matur, ST
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
nerăsuflate, ATN, 2000, 12; Cistelecan, Top ten, 189-192; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 94-98; Grigurcu, Poezie, II, 531-536; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 380-385; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 269-271; Popa, Ist. lit., II, 626; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 432-433; Dicț. scriit. rom., IV, 705-707; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 69-77. A. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
găsesc liber în natură ceea ce înseamnă că pot fi la îndemâna oricui. Bucătăria românească folosește întotdeauna aceste plante aromatice, nu numai pentru aroma lor, ci și pentru gustul bun ce-l dau preparatelor culinare. Toate plantele aromatice precum: pătrunjelul, mărarul, țelina, busuiocul, salvia, cimbrul, rozmarinul, se folosesc în bucătăria românească și încărcate cu energie solară ce exercita o influență extrem de benefică, cu efecte ulterioare asupra sănătății. moldoveneasca la diferite sortimente de preparate din carne de pui, de pește, de porc, de curcan
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
Sezonul este luna mai-septembrie se consumă în stare proaspătă și uscat păstrându-și calitățile sale aromatice. diferite sortimente de preparate deoarece are gustul foarte puternic și are tendințe de a acoperi gustul legumelor fierte,a cărnii și a peștelui alb. Busuiocul este folosit în bucătăria tradițională moldovenescă potrivit pentru o serie întreagă de preparate din carne de porc, pasăre, brânzeturi și sosuri. Busuiocul este ingredientul principal folosit la sosuri, el este o plantă aromatica folosită în combinație cu diferite legume proaspete
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]