2,562 matches
-
cupola catedralei Sf. Paul" (1:138). Poate fi regăsit atunci când tinichigiul își primește plata de gropar de la orășenii înfricoșați care se tem să-l atingă deoarece a venit în contact cu cadavrul. Astfel zece șilingi au fost puși într-o cârpă legată de capătul unui par și dați (în văzul întregii parohii, care stătea departe, cu nasurile acoperite) de către însuși primarul orașului tinichigiului, care a luat banii cu o mână și a tras de sfoară cu cealaltă, cerând o halbă de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a văzut. Aceștia au plecat repede În ajutorul lui Pintea. Acolo s-au tras focuri de armă și un jandarm, Hanțl, a fost Împușcat În umăr, avea și un cuțit Înfipt prin gât Înspre inimă. Mai ținea În mână o cârpă vânătă, smucită de pe fața celui ce-1 Înjunghiase. Biciul era al lui Lică, Pintea Îl cunoștea bine, dar jandarmul era mort si nu mai putea să spună cine era vinovatul de crimă. La Buză-Ruptă acasă, Pintea a găsit o parte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
crețe, viu colorate, în roșu, galben, verde, cu mersul lor suplu, grațios, iute, de sălbăticiuni, cu bănuții din cozi și vorba lor ascuțită, fiecare cu un fel de traistă prinsă de gât în care atârna un baloțel lunguieț, înfășurat în cârpe la fel de colorate. Lăsam joaca și ne luam după ele, cu un amestec de curiozitate, teamă și sete de aventură, toți cu mintea aprinsă de cunoscuta amenințare a adulților, într-una din variantele ei: "te fură țiganii", sau "te dau la
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
când ei îți dau prima oară să guști din rachiu. Dă-i și lui ăsta mic să pună limba, ce rău poa’ să-i facă. Asta dacă nu obișnuiau deja să te adoarmă, când erai bebeluș, dându-ți să sugi cârpe muiate în țuică. Dar asta o fac numai familiile de terminați. Celelalte te învață să bei gospodărește, ritualic. La sărbători, la botezuri, nunți, înmormântări, duminica, la simple întâlniri între rubedenii. Când se taie porcul, când se face rachiul, sau așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
faptele, exact cum s-au petrecut, cel puțin cum cred eu că s-au petrecut, după ce am stat de vorbă cu făptașii, cu martorii, am citit paginile lăsate de Vasiliu și înscrisurile labaniene, pe ciudatele lor suporturi, bucăți de moloz, cârpe, ruginituri. Dacă povestea mea e istorie sau fantasmagorie nu pot să spun, cu toate că, foarte adesea, pe anumite meridiane, cele două ajung să semene până la identitate“. Psihiatrul Vladimir Vasiliu și pacientul Laban sunt protagoniștii acestui roman. În jurul lor se rotesc toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
matură, era mai mare decât mine, nu știu cum altfel să spun, așa că nu se prea potrivea să ne jucăm. Și nu ne-am mai jucat. A doua păpușă de care îmi amintesc (și pe care o am și astăziă era din cârpă: tatăl meu mi-o adusese de la Milano, iar numele ei era/este Giuseppina. Avea părul tuns scurt (din ațeă, ochi din nasturi, gura brodată, și era umplută cu câlți. Mâinile și picioarele îi erau bufante, așa că se putea, la o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
mare decât filmul de pe ecran. În spatele fiecărui cadru sunt atâtea amănunte de care îmi place să îmi amintesc“. Cum ați reconstruit toată acea atmosferă - pornind de la decor (pătura albastră înfășată în cearșaful plic, cămașa de noapte mototolită, perna de pe pervaz, cârpa din tricoul chinezesc, lampa albastră pe care ați mai folosit-o într-un film, portofelul maramureșean cu mărgeluțe etc.) la îmbrăcămintea personajelor (ne întrebam, de exemplu, după film, unde ați mai găsi o cămașă de jeans prespălat ca aceea a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
în timpul revoluției din ’89. Petre Ispas, primul consilier guvernamental condamnat pentru mită. Până și un violator. În sfârșit, să ne amintim ce solemn i-a conferit Iliescu „Steaua României“ lui C.V. Tudor, în revista căruia șeful statului apărea ca o cârpă kaghebistă. Ce să însemne această năucitoare serie de lovituri sub centura democrației? Să fi intrat Iliescu în vrie, când totul îi scapă de sub control? Puțin probabil. În opinia mea, Iliescu a încercat să dea semnalul de adunare pentru tot ce
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
o zi pentru Năstase și Văcăroiu. Ai zice că însăși viața celor doi e în discuție. Între timp în Senat ploua din tavan, apa a răzbit prin cupolă, ca un semn de sus, dar senatorii nu s-au clintit; cu cârpe, cu umbrele în mâini, ei au rămas la post, neclintiți, doar era în joc soarta lui Năstase și a lui Văcăroiu, ultimele redute pesediste. Între timp, la Cameră mai rămăseseră 6 minute de la dezbaterea moțiunii „Salvați școala românească“. Președintele de
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
după ele, se cheamă, bineînțeles, scriere minusculă de musculă“. RINOCEROZ: „Rinocerozul e creat de copii. Înspăimântând mult mai puțin, firește, decât cel cenușiu sau alb, rinocerozul (zis și rinocerbul, de blând și temător ce este) e oferit ca gnu de cârpă sau tatu de jucărie - să se culce cu ei - lui Pupidulce“. OAC-OAC-OACHIȚ-CHIȚ: „Prințesa Kuskah nu spune «vai!», nici «ah!», căci nu se teme de nimic. E gata să înfrunte toate primejdiile din lume: niște dragoni, o hoardă de barbari saxoni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
-mea care freca maniacal cuptorul și mai ieșea pentru o replică din când în când. Când spunea că vrea un pahar cu apă și un antinevralgic, eu îi aduceam paharul și mă uitam prin cuptor - era un fund fals de cârpă neagră. Vedeam câțiva oameni care râdeau, dar care nu mă vedeau pe mine pentru că eram în beznă totală în cuptorul ăla. Apoi, o etapă următoare a fost momentul în care, la Teatrul Foarte Mic, s-a schimbat într-un fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
I-am încrețit pe picior și i-am înfășurat de vreo cinci-șase ori cu brâul (pe care, iar, n-aveam voie să-l scurtez). Cămașa am lăsat-o peste pantaloni, încât părea că purtam rochie. În opinci am îndesat niște cârpe și le-am legat strâns. Căciula n-am vrut s-o port nici în ruptul capului - afară erau peste 30 de grade căldură -, până la intrarea pe scenă. Vă închipuiți tensiunea la care ajunsesem. Trebuia să dansez pentru prima dată în fața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
o floare, ești un crin,/ Ești parfumul cel mai fin!“, nu se putu abține Nora. — ...parfumul cel mai fin, ziceam, suavitatea însăși, angelica mireasmă pot să te ducă în ispită. Nu știu dacă Sfântul Antonie chinovitul își înfunda nările cu cârpe, dar, potrivit, Sfântului Bernard, odoriferația ca atare pare a fi pecaminoasă, ca una care stânjenește gândul, „impedit cogitationem“. Ceea ce mi se pare excesiv; nu mai puțin definitoriu, însă, pentru relativa inapetență cogitațională a sexului așa-zis slab, atât de erudit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
vatră, pe laiță și uneori chiar pe jos. Papura obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut după asta lăicerele din cârpe vechi (sau din codițe) care se așterneau pe laiță, pe vatră, pe cuptor sau uneori pe jos, urzeala fiind din fire de cânepă. Mai toate gospodăriile din comună aveau oi care erau ținute nu numai pentru miel și brânză ci
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
anumitor semne de punctuație), respectiv din replica unui actor pe scenă (pentru a mări suspansul, pentru a accentua emoția transmisă, pentru a sublinia ideea comunicată etc.); * exerciții de respirație 31: respirație profundă, respirație având corpul încordat, respectiv relaxat, "Păpușa de cârpă"32, Suflăm în lumânare, fără a o stinge 33; Floarea, Mă umflu 34 etc.; * exerciții centrate pe adaptarea timbrului vocii la variabilele rolului se discută, de exemplu, despre timbrul corespunzător unui personaj în vârstă vs. unui personaj copil preșcolar în cadrul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
21. Pentru unii specialiști 22, simbolul semnifică multe lucruri; el este multivocal. Iar legătura dintre simbol și referent nu este arbitrară, întemeindu-se pe o asociere de atribute. De exemplu, steagul afișat la intrarea în penitenciar nu reprezintă doar o cîrpă colorată în trei culori atîrnată pe un băț, ci atașamentul la valorile naționale, faptul că instituția servește patria. Mai mult, steagul arată că instituția este una națională, etatizată, supusă unui regim militar. El semnifică și faptul că, în jurul lui, lumea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
practicată meseria în închisoare și modul în care e utilizată în afară. Absența materiilor prime și a pieselor de schimb presupune căutarea unor substitute care devin mai importante decît primele. Lipsa curelelor de transmisie la motoare duce la utilizarea unor cîrpe înnodate, iar căutarea cîrpelor devine mai importantă decît căutarea curelelor firești. Cutiile de conserve au roluri funcționale atît de neobișnuite (din ele se pot face bibelouri, cuțite, ascunzători, cărți de joc etc.), încît nasc meserii neobișnuite, care nu au nici o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și modul în care e utilizată în afară. Absența materiilor prime și a pieselor de schimb presupune căutarea unor substitute care devin mai importante decît primele. Lipsa curelelor de transmisie la motoare duce la utilizarea unor cîrpe înnodate, iar căutarea cîrpelor devine mai importantă decît căutarea curelelor firești. Cutiile de conserve au roluri funcționale atît de neobișnuite (din ele se pot face bibelouri, cuțite, ascunzători, cărți de joc etc.), încît nasc meserii neobișnuite, care nu au nici o căutare pe piața liberă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cimentul spălătorului nu se odihneau nici ziua, nici noaptea. Sarsanalele se dublau, se triplau, se înzeceau, altele făceau implozie pînă la a nu mai conține decît aer, ele însele fiind mizate pe o ultimă mînă, păguboasă și aceea. Pînă și cîrpa trasă de la mașină, cu șiret la capăt, avea preț. Țigările se transformau în pîine, conservele în tricouri și chiloți, pozele porno în salam, zahărul în irezistibile hîrtii de bancă, bune și ele cînd cumpărai de la gabor alt pion al jocului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ceruite cu un strat gros de grăsime, așternut de la aburii care rămîn în interior, în absența unui sistem de ventilație. Lipsa mijloacelor normale de curățenie (soluții de curățat, aspiratoare, detergenți etc.) face inutilă munca de întreținere. De atîta frecat cu cîrpa udă și cu peria de sîrmă, faianța s-a deteriorat, pierzîndu-și aspectul inițial, pictura sau modelul de pe ele estompîndu-se sau, uneori, refăcîndu-se cu ajutorul dîrelor de grăsime prelinse aleator. Atît bucătăriile, cît mai ales cămările de lîngă ele sînt pline de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
am ajuns pe plajă, soarele apunea. M-am uitat în sus și te-am văzut, în dreptul ferestrei. Te am strigat, dar nu m-ai auzit. Te uitai spre ocean. Erai foarte mică și aveai capul cât o gămălie de ac. Cârpe de lux Fată, fii drăguță și ține și tu microfonu mai departe de fața mea. Mai așa. Nu, măi, fată. Mai într-o parte, că m-acoperi. Așa, vezi. Ce mare lucru. Bun. Merge, da? Hai. Acuma pune ntrebarea. Hm
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Celletti, Giorgio Gualerzi, Sergio Segalini, s-au umflat toți pe acolo și, într-o zi, citesc în ziar "ce mare festival, ce important" și toți oamenii care, vezi Doamne, îi făcuseră istoria. Numele meu parcă ar fi fost șters cu cârpa și dat la gunoi. M-am enervat atât de tare, încât m-am apucat să scriu o scrisoare, până când miam dat seama că... nu știu cui s-o adresez. Atunci mi-a venit ideea să o dau presei, dar m-am luat
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
în ferăstrăul proptit, alături, cu lama în sus. Am fost transportat de urgență la clinica chirurgicală, la doctorul Iriminoiu, prieten și fost coleg de școală al tatei, care m-a cusut, sub anestezie totală: când mi-a astupat nasul cu cârpa îmbibată de anestezic, am văzut stele roșii care pâlpâiau ritmic. Sperietura, și a mea, și a părinților mei îndată alertați, a fost grozavă: mi se mai văd și azi, la gleznă, semnele intervenției chirurgicale - doctorul spunea că puțin a lipsit
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
bile, ne întâlneam undeva, la o râpă între „jos“ și „sus“. Celălalt, de asemeni excelent la învățătură, înalt și slab, extraordinar de bun camarad, săritor, mă invita să patinăm pe Brateșul înghețat (patinele lui erau ceva foarte improvizat, legate cu cârpe de ghetele nici ele prea zdravene), unde se strângeau mulți copii, într-o învălmășeală breugheliană. Odată m-a poftit la el acasă, în cartierul Bădălan, unde domnea mizeria mizeriilor, ceva cu totul inedit pentru mine, cum n-am mai văzut
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
eram chior sub ochii mici și negri, sclipind malițios, ai pictorului Capidan, mărunt la trup și la talent, dar plin de superioritate, care ne dăscălea cu insistență de ciocănitoare și îmi azvârlea cu scârbă: „Mai bagă în gură, măi băiete, cârpa aia de spălat vase“ (multă vreme, într-adevăr, scoteam fără să-mi dau seama limba din gură când mă concentram la scris, așa cum nu mi-au lipsit ticurile: să-mi rod unghiile, să-mi încârlionțez cu disperare câte o șuviță
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]