1,865 matches
-
Neamțul a acceptat să treacă granița și ne-a dus până în Staumark, unde Ion (soțul) era deja într-un lagăr” (emigrantă, 45 ani); plătind pentru călăuză: „Am găsit o călăuză care să mă treacă ilegal. Viza era mai scumpă decât călăuza” (emigrant, 33); plătind pentru viza Schengen pe piața neagră (în Sibiu sau București): „Am cumpărat o viză cu 1.500 de mărci și am plecat. Am avut niște relații la București și așa am rezolvat viza. Am primit viză pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
autodizolvării. În 1994, „Pionier”8 era un tânăr român, în vârstă de 25 ani, șomer disponibilizat de la o întreprindere. În noiembrie 1994, Pionier, împreună cu alți trei băieți (țigani) trec ilegal granița în Ungaria (1, 2, 3). Sunt ajutați de o călăuză plătită. Pionier a fost „angajat de cei trei băieți să conducă o mașină până în Spania. Nu au avut viză, au trecut ilegal toate granițele până în Spania. Nici unul nu vorbea limba spaniolă. În decembrie 1994 au ajuns în Spania. Odată ajunși
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sens, expulzările care au avut loc în Italia sunt mai mult simbolice, ținând cont de numărul mare de migranți ilegali (nu numai români). Aceasta era în general costisitor pentru nivelul de venituri din România. O viză sau o trecere cu călăuze putea costa până la 2.500 de mărci germane sau între 1.500 și 2.000 de euro după aceea. Informații cantitative asupra migranților din Borșa nu există, dar din punct de vedere calitativ, mulți locuitori consideră că majoritatea tinerilor sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să treacă printr-un purgatoriu și să adere la noua putere. Discursurile oficiale, articolele de direcție invitau intelectualitatea să înțeleagă sensul istoriei (cuvintele de ordine erau „democrație” sau „lumina”), să aleagă calea cea dreaptă, să nu refuze adevărul. Farul și călăuza, direcția o dădeau știința și arta sovietică, iar Sadoveanu anunța profetic că „Lumina vine de la răsărit”. Intelectualii nu mai puteau rămâne în turnul lor de fildeș, ei trebuiau să se alinieze cadenței entuziaste a oamenilor muncii de la orașe și sate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
întemeietor nu se declară nici profet, nici trimisul lui Dumnezeu, și respinge ideea existenței unei substanțe universale, a unei ființe supreme. Totuși se ajunge ca Buddha să fie investit, chiar indirect, cu acest statut, deși el este considerat doar o călăuză, un maestru spiritual. Învățăturile ce-i sunt atribuite nu trebuie privite ca niște cunoștințe care ar putea fi demonstrate, însă ele nu sunt nici revelate. Buddha este un îndrumător în sensul că indică o cale, dar fiecare rămâne liber s-
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
relicvariu de cristal care conținea trei resturi de oseminte. Este posibil să fi fost ale lui Buddha. 4. Urmarea lui Buddha Iluminatul n-a numit nici un succesor al său în fruntea comunității pe care o întemeiase. El considera că singura călăuză credibilă pentru discipolii săi era doar învățătura pe care le-o lăsase moștenire. Astfel, datoria fundamentală a oricărui călugăr era aceea de a respecta cu sfințenie tot ceea ce predicase Maestrul pe parcursul vieții sale. Tradiția din Ceylon consemnează că, imediat după
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cu tot ceea ce este viu și mai ales cu toți cei care se apropie de el. Buddha nu este o divinitate distantă și intangibilă către care să-ți ridici privirile cu teamă și smerenie, ci un prieten înțelept și o călăuză iubitoare pentru care simți o afinitate lăuntrică spontană, căci el însuși și-a croit drum printre greșelile și capcanele naturii umane, peste toate culmile și sub toate genunile saṃsărei. Acest element omenesc al caracterului lui Buddha este cel care îi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tuturora. Așa s-au stins pentru lumea aceasta și așa și-au încheiat ei lupta și biruința: rugători înaintea lui Dumnezeu pentru toți, devenind pilde strălucite de statornicie în credință, modele de virtute, icoane ale curajului, bărbăției și abnegației și călăuze sigure și statornice pe calea către Înviere. Buni și biruitori prin jertfa lor, inegalabilii atleți ai lui Hristos, și-au împlinit lupta muceniciei înarmați doar cu armura lui Dumnezeu, platoșa dreptății, scutul credinței și sabia duhului. Hristos Se răstignește prin
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
2 lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările și completările ulterioare). **) Integritate: Caracter integru; sentiment al demnității, dreptății și constiinciozitatii, care servește drept călăuza în conduita omului; onestitate, cinste, probitate. ***) Valorile etice fac parte din cultura entității publice și constituie un cod nescris, pe baza căruia sunt evaluate comportamentele. Separat de acesta, entitatea publică trebuie să aibă un cod de conduita oficial, scris, care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
în mijlocul frământărilor și al nesiguranței generale stânca nezdruncinată a năzuințelor de astăzi și a înfăptuirilor de mâine [...] Pe potecile oportunismului mulți se pot strecura spre onoruri și demnități trecătoare, pe drumul greu, dar drept, pe care mergem, ne stau însă călăuză și țintă onoarea și demnitatea înaintașilor noștri. Organizarea generală a partidului Raportul d-lui Dimitrie Cioc fost prefect și deputat ( județul Teleorman) Comisiunea pentru organizarea generală a partidului întrunindu-se în casele d-lui Sturza, sub președenția d-lui C.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Am așteptat ca ecoul acelor cuvinte să se stingă în întuneric, apoi, într-un singur glas, am exclamat: - Dar Nicolae? Dar Țarul? El știa despre ce era vorba în cântec? Franța-Atlantida se înfățișa ca o gamă sonoră, colorată, înmiresmată. În funcție de călăuzele noastre, descopeream diferitele tonuri care alcătuiau acea misterioasă esență franțuzească. Palatul Élysée apărea în strălucirea lustrelor și a oglinzilor sale. Opera ne uluia cu goliciunea umerilor femeilor, ne îmbăta cu parfumul răspândit de splendidele coafuri. Notre-Dame a însemnat pentru noi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Abel Tasman (1642), James Cook (1770) au observat acest munte de la distanță 449. Au urmat exploratori, precum naturalistul german dr. Ernst Dieffenbach și vânătorul de balene englez James Heberley, (1839), organizatorii primei expediții pe munte fără a atinge vârful deoarece călăuzele maori au refuzat să se aventureze mai sus, datorită credinței În spiritele Înălțimilor. Astăzi Muntele Egmond este cel mai frecventat din țară. Vântul se stârnește din senin sau ceața coboară dintr-o dată. Vulcanul pare adormit, dar nici de cum stins, În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ambelor popoare,/ Atunci află: mai-nainte țara/ De-a prăbuși, piciorul tău călca-va/ Pe trupul mamei, care-ți dete viață.” Renumit mai ales ca autor al epopeei romane Eneida, poetul Vergilius este ales de Dante Alighieri să-i fie călăuză în Divina Comedia prin Infern șu Purgatoriu, Vergilius fiind un simbol al înțelepciunii. Acuzat de a fi corupt tineretul roman prin rețetele oferite în Arta iubirii și exilat de Augustus la marginea lumii, Ovidiu își petrece ultimii opt ani din
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
artistică a poeziilor este superficială, descriptivă. În ansamblul ei, revista oglindește în bună măsură nivelul la care se ridică creația studenților Școlii de literatură. Operele eficiente, cu înalt potențial educativ, trebuiau să ajungă și în biblioteci; în acest sens, revista Călăuza bibliotecarului - pornită vijelios pe demolarea „biblioteconomiei burgheze” - trebuia să aibă un rol însemnat în propaganda cărții: despre acest aspect și despre conținutul noii reforme în domeniu scrie Al. Oprea 8 . „Astfel găsim în paginile revistei articole care arată sarcina bibliotecilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
deplina libertate a cititorului în alegerea cărților. În fond, sub această ipocrită dezinteresare, sub acest obiectivism, se ascundea dorința meschină a slugilor exploatatorilor de a ascunde cărțile cu conținut științifico-materialist și de a manipula în primul rând excrescențele culturii burgheze(...). Călăuza bibliotecarului a demonstrat concret neeficiența acestei metode formaliste, publicând un vast material sovietic de biblioteconomie, care a arătat importanța așezării cărților după conținut, ca o condiție indispensabilă îmbunătățirii activității bibliotecilor. O aceeași poziție fermă este luată și împotriva altor rămășițe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rubrici, nu oglindeau real fondul de carte al bibliotecilor. De un real folos sunt și unele articole tehnice Cum se întocmesc fișele pentru evidența ziarelor, Ce este fișa cititorului și cum se folosește etc. (...). Ținând seama de acest obiectiv înalt, Călăuza bibliotecarului a trecut prin focul unei analize critice activitatea a numeroase biblioteci (...). Trebuie să spunem că revista nu a acordat destulă atenție muncii de educare a bibliotecarilor, de ridicare a nivelului lor, de mobilizare a lor. Aceasta se observă și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
atenție muncii de educare a bibliotecarilor, de ridicare a nivelului lor, de mobilizare a lor. Aceasta se observă și în faptul că în revistă există puține articole - și acestea traduse - care demască reacționara biblioteconomie americană (...). O altă problemă importantă a Călăuzei bibliotecarului era îndrumarea bibliotecarilor în ce privește cărțile (...). Este evident că bibliotecarii trebuiesc îndrumați în primul rând spre acele creații care constituesc succese ale literaturii noastre. Dar bibliografia revistei se mărginește să expună sec și șablonard conținutul lucrărilor apărute pe un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În nr.6 (279), 8 febr., vorbesc despre planurile lor de creație: Ion Istrati, Al. Jar, N. Jianu și Cicerone Theodorescu 7. V. Nicorovici. - Cresc noi talente literare. În: Contemporanul, nr. 2 (275), 11 ian. 8. Al. Oprea - Despre revista „Călăuza bibliotecarului”. În: Viața românească, nr. 3, mart. 9. Aurel Martin. - Viața noastră în imagini. În: Viața românească, nr. 11, nov. 10. Sorin Arghir - Despre emisiunile literare ale posturilor noastre de radio. Ibidem, nr. 4, apr. 11. Mihai Gafița. - Mai multă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este identificată cu Divinitatea, în Apocalipsă, cerul este locuința lui Dumnezeu și se crede că există nu număr finit de ceruri, fiecare tărâm fiind suprapus și, în imaginarul despre lume, există o legătură printr-o deschizătură, pe care o străbat Călăuzele. În Paradisul lui Dante sunt șapte ceruri planetare, cu stele fixe și în afară de cele șapte ceruri mai sunt două, puncte de un punct fix, circumferință, suprafață limitată de această figură. Mâna este un cerc magic, este un cerc de protecție
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
iar secretul ermetismului este o mână strânsă/pumn, secretul pentru orientali apare în poziția mâinilor. - în mână se ascund mesaje ale puterii: Pornind de la limbajul religios trebuie amintit și gestul politic. Limbajul gestual depinde de câteva repere, observabile la conducători/călăuze, în amplasarea conștient/inconștientă a mișcărilor mâinilor în mediul politic. Mâna dreaptă este simbol al fidelității; în francmasonerie, mâna dreaptă dusă în dreptul inimii este forma de salut între membrii Ordinului. Degetul arătător al mâinii stângi este o prelungire a inimii
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
înființeze o publicație: Foaia catolică, dar nu a reușit. A fost însă un devotat colaborator al celor două reviste locale care au apărut la Iași746. A conceput mai multe cărți religioase foarte importante: Catehismul mic (Iași, 1885); Catehism (Iași, 1885); Călăuza creștinului (Iași, 1885); Istoria sacră prescurtare după Schuster Mey (Iași, 1887); Catehismul catolic cu o prescurtare a istoriei bisericești pentru tineri și adulți, de J. Deharbe, Iași, 1908); Manualul dascălului catolic (Iași, 1908). A scris și alte materiale, pe care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
-și înghită nemulțumirea. Realismul secolului XX (ideal reprezentat de Galsworthy) încă mai nădăjduiește să-i fie pe plac cititorului. Forsyte Saga e o arhitectură perfectă de procedee convenționale, de la cronologia impecabilă la intrigă și personaje. Legea de căpătâi e logica. Călăuza lectorului e înțelegerea, care călătorește pasiv prin întâmplări, toate legate între ele și ridicate cu tâlc într-o piramidă încununată de un viitor la îndemână. Orizontul de așteptare al acestor romane e același de douăzeci de veacuri și mai bine
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de la Drobeta. O descriere a Dunării: izvoare, lungime, afluenți, găsim în "Getica" lui Iordanes (mijlocul sec. VI). În secolele XI-XII, Anna Comnena, în "Alexiada" închinată lui Alexios I Comnenul, vorbește despre valahii de pe ambele maluri ale Dunării, făcând oficiul de călăuză pentru trecerea acesteia. Într-o geografie în versuri din secolul XIII, Rudolf Ems numește fluviul Dunowe. Portulanul lui Marino Sanudo cel Bătrân, din secolul XIV, numește Dunărea amonte de deltă fiume d'Vicina ul'de Danubio și desemnează cu mare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
dura împărțirea Europei de data aceasta?"91. Acesta este un exemplu elocvent al încercării lui Iorga de a face astfel ca jurnalismul său să satisfacă "nevoile zilei" și de a asigura calmul în rîndul intelectualilor care vedeau în el o călăuză 92. Marele război peloponesian al civilizației europene era în curs de pregătire. Poziția oficială a României era practic neutralitatea, cu o nuanță prooccidentală. Dar Iorga nu a fost niciodată neutru. Și-a manifestat puternicul sprijin față de Anglia și Franța chiar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
concura pe cea a statului, ci i se subordona - motiv pentru care bisericile protestante din Europa Centrală nu au rezistat În acei ani presiunilor statului comunist. Dar când statul occidental a decis să-și asume un rol mai important, de călăuză materială și spirituală a cetățenilor, distincția dintre Biserică și stat ca arbitri ai moralei publice a pierdut din claritate. Sfârșitul anilor ’40 și Începutul anilor ’50 reprezintă așadar o perioadă de tranziție, În care se mențineau convențiile deferenței sociale și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]