1,884 matches
-
e lovită de răul veacului și în loc de a medita lamartinian pe marginea lacului, contemplă ulița: O după-amiază de duminică și soare, Cu lucrători ce iesă la plimbare, Cu-o slugă tristă care stă în poartă Privind pe ulița pustie, moartă. Călugărițele beghine din poezia flamandă, care prin mergerea lor în șiruri sugerează monotonia și recluziunea, lipsind în Iași, sunt înlocuite cu copii de școală, sau chiar cu studenți: Copii de școală ce se țin de mână Poartă și-n această duminică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al miraculosului și în hieratism creștin. În târg servitoarele, ca și săvârșind o taină, se spală pe picioare. Măgarul cu cruce pe spate, pătruns de calitatea sa de simbolizator al inocenței, paște cu umilitate. Apare și cîte-un detaliu ortodox. O călugăriță trece în barcă pe o baltă foarte stilizată cu miraculoși crapi vizibili: Prin dimineața brumată de-argint, Luntrea, vâslită de-o călugăriță, Chemată lunecă, la clopot, pierdut peste zări. Trec crapii negri prin adâncul verde, Rațele țipă undeva în ceruri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spate, pătruns de calitatea sa de simbolizator al inocenței, paște cu umilitate. Apare și cîte-un detaliu ortodox. O călugăriță trece în barcă pe o baltă foarte stilizată cu miraculoși crapi vizibili: Prin dimineața brumată de-argint, Luntrea, vâslită de-o călugăriță, Chemată lunecă, la clopot, pierdut peste zări. Trec crapii negri prin adâncul verde, Rațele țipă undeva în ceruri nevăzute... Adrian Maniu a refăcut, cu o tehnică mai pronunțat picturală și cu luciri de icoană, tabloul vesperal din Zburătorul lui Eliade
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fată de pension, îmbrăcată în negru, guler alb, Te iubesc pentru că ești simplă și visezi Și ești bună, plângi și rupi scrisori ce nu au înțeles Și îți pare rău că ești departe de ai tăi și că înveți La Călugărițe unde noaptea nu e cald. * Sufletul meu e un zidar care se întoarce de la lucru Amintire cu miros de farmacie curată Spune-mi servitoare bătrână ce era odată ca niciodată, Și tu verișoară cheamă-mi atenția când o să cânte cucul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
viață de la început. Fragment din RICHERIUS SENONENSIS, Gesta Senonensis Ecclesiae, în MGH, Scriptores, XXV, pp. 306-307. Lipsește în TM, 32-33. 1. Cu aproximativ 30 de ani înainte ca acestea să se întâmple, trăia în partea de sud a Germaniei o călugăriță cu numele de Hildegard, care ducea o viață deosebit de sfântă. Printre harurile revărsate asupra ei de Dumnezeu, era și cel al profeției.... Ea a scris și a profețit despre ordinele ce urma să ia ființă în viitor, adică cel al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Sfântul Francisc le întemeiase: unul, al doamnelor sărace consacrate, și celălalt, al penitenților. Acesta din urmă este un ordin din care fac parte persoane de ambele sexe, adică clerici, oameni căsătoriți, fecioare și persoane cumpătate. Același papă a aprobat Ordinul Călugărițelor Penitente, adică al Sfintei Maria Magdalena (p. 198). 2. Cronica din Lanercost Venirea și primul impact al fraților minori în Anglia sunt prezentate în această cronică cu detalii ce emană bucuria evanghelică, ce pot fi comparate cu unele fragmente din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
2731). Frații minori erau obligați să respecte doar preceptele evanghelice, nu și sfaturile (Ibidem: FF 2732). În unele cazuri, prin intermediul altor persoane, puteau să se folosească de bani (Ibidem, 22: FF 2733), dar nu puteau să intre în mănăstiri de călugărițe - prin urmare nici în Sfântul Damian -, fără o aprobare specială din partea Scaunului Apostolic (Ibidem, 24-25: FF 2739), această decizie provocând o reacție fermă din partea sfintei Clara (LsgsC 37: FF 3232). Și Inocențiu al IV-lea a intervenit în comentarea Regulii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la capitul împreună cu ministrul provincial, căruia îi vor încredința părerile lor; iar când va fi stabilit acest lucru, vom aproba un astfel de statut. 11. În sfârșit, întrucât este scris în Regula amintită ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor cărora le-a fost acordată o permisiune specială de către Scaunul Apostolic, chiar dacă până acum frații au crezut că această prescriere se referă la mănăstirile Călugărițelor sărace închise, fiindcă Scaunul Apostolic are o grijă particulară de ele, și se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
întrucât este scris în Regula amintită ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor cărora le-a fost acordată o permisiune specială de către Scaunul Apostolic, chiar dacă până acum frații au crezut că această prescriere se referă la mănăstirile Călugărițelor sărace închise, fiindcă Scaunul Apostolic are o grijă particulară de ele, și se consideră că această interpretare a fost declarată de miniștrii provinciali într-un capitul general prin intermediul unei constituții speciale din aceeași perioadă a [redactării] Regulii, pe când trăia încă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
perioadă a [redactării] Regulii, pe când trăia încă fericitul Francisc, totuși ați cerut să știți cu o mai mare claritate dacă această [prevedere] trebuie înțeleasă pentru toate mănăstirile în general, din moment ce Regula nu exclude niciuna, sau se referă doar la mănăstirile călugărițelor amintite. Noi răspundem că interzicerea trebuie înțeleasă cu privire la toate conventele de călugărițe. Prin numele de mănăstire ne referim la curtea interioară, casa și atelierele interioare, fiindcă în celelalte anexe, acolo unde și laicii au acces, pot intra și frații, din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să știți cu o mai mare claritate dacă această [prevedere] trebuie înțeleasă pentru toate mănăstirile în general, din moment ce Regula nu exclude niciuna, sau se referă doar la mănăstirile călugărițelor amintite. Noi răspundem că interzicerea trebuie înțeleasă cu privire la toate conventele de călugărițe. Prin numele de mănăstire ne referim la curtea interioară, casa și atelierele interioare, fiindcă în celelalte anexe, acolo unde și laicii au acces, pot intra și frații, din motive ce țin de predicare sau înmânarea pomenilor, bineînțeles cei cărora le-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
se regăsesc în ei celelalte calități cerute în acest sens, pot, cu permisiunea sau delegarea generalului, ori a miniștrilor săi provinciali, să predice poporului. 9. Referitor apoi la prevederea din Regulă care cere ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor care au primit o permisiune specială din partea Scaunului Apostolic, declarăm că intrarea le va fi interzisă doar în mănăstirile călugărițelor de clauzură și în cele din Ordinul Sfântului Damian. Iar prin termenul de mănăstire înțelegem curtea interioară, casele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
predice poporului. 9. Referitor apoi la prevederea din Regulă care cere ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor care au primit o permisiune specială din partea Scaunului Apostolic, declarăm că intrarea le va fi interzisă doar în mănăstirile călugărițelor de clauzură și în cele din Ordinul Sfântului Damian. Iar prin termenul de mănăstire înțelegem curtea interioară, casele și atelierele interioare. Dar în mănăstirile celorlalte călugărițe pot să meargă și să intre pentru a predica, pentru a cere pomană, sau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
specială din partea Scaunului Apostolic, declarăm că intrarea le va fi interzisă doar în mănăstirile călugărițelor de clauzură și în cele din Ordinul Sfântului Damian. Iar prin termenul de mănăstire înțelegem curtea interioară, casele și atelierele interioare. Dar în mănăstirile celorlalte călugărițe pot să meargă și să intre pentru a predica, pentru a cere pomană, sau pentru alte motive justificate și raționale, acei frați, ca și ceilalți religioși, cărora le-a fost permis de superiorii respectivi, ținând cont de maturitatea și aptitudinea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Nu voi ucide vitele țăranului, decît pentru a-mi asigura proviziile pentru mine și pentru oamenii mei [...]. Nu voi ataca pe nobilele doamne, nici pe cei care le însoțesc [...] și în același fel voi avea grijă de văduve și de călugărițe. Voi supraveghea respectarea acestora de toți cei care au jurat și care vor urmări ca eu să le respect. Pentru mine nu fac excepție decît pămînturile care-mi aparțin [...]. Mai fac excepție și cazurile în care voi construi sau voi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
climat de renaștere religioasă. Două opere sînt la originea jansenismului: în 1640, în Augustinus, operă postumă a episcopului Jansenius, acesta susține un *augustinism radical și ideile lui sînt răspîndite în Franța de prietenul său, abatele de Saint-Cyran și adoptate de călugărițele din abația de la Port-Royal; în 1643, Despre comuniunea frecventă de Antoine Arnauld, discipol al lui Saint-Cyran și frate al maicii Angelica, stareța de la Port-Royal, opune moralei relaxate a iezuiților o morală austeră și exigentă fondată pe ideile lui Jansenius. În
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și să împrăștie comunitățile unde se ațîța acest spirit de noutate". În 1669 este înregistrat un armistițiu provizoriu. Dar cearta reîncepe la sfîrșitul secolului cu publicarea Reflecțiilor morale ale jansenistului Quesnel. În 1709, Ludovic al XIV-lea le dispersează pe călugărițele de la Port-Royal-des-Champs și distruge mănăstirea și, în 1713, obține de la papă condamnarea Reflecțiilor morale prin bula Unigenitus, dar vreo cincisprezece episcopi refuză să o accepte. Revocarea Edictului din Nantes. Cît despre supușii săi din RPR (religie pretins reformată), el intenționează
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Carte către o fecioară căzută), care a circulat sub mai multe titluri: „Liber de lapsu virginis consacratae”, „Epistula Nicetae episcopi de lapsu Susannae devotae et sacratae”,„Epistula ad virginem lapsam”, „De lapsu virginis”. În această lucrare este vorba despre o călugăriță, numită Susana, care a păcătuit cu un citeț, încălcând astfel votul castității. Deplângând situația ei, autorul amintește vrednicia din care a căzut și gravitatea păcatului. Tonul, chiar dacă este reținut, devine declamatoriu. Din textul lucrării se poate recunoaște cu ușurință ideea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ales pentru faptul că a trăit tot în Marsilia ca și Sfântul Ioan Cassian și a scris la treizeci și cinci de ani după moartea acestuia. Acest fapt denotă că a avut date precise de la prietenii și ucenicii, călugării și călugărițele care au continuat să-și amintească de cel ce a înființat cele două mănăstiri ale lor din acest oraș. Unele studii susțin că „natione Scytha” este forma denaturată a cuvântului Sciti, care s-ar referi la deșertul Scete din Egipt
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de I.M. Ielciu, după ce parcursese extraordinarul itinerar geografic și spiritual, Cassian își găsește în Marsilia un liman natural pentru odiseea sa. La scurtă vreme după ce a ajuns la Marsilia, Cassian a întemeiat două mănăstiri (una pentru călugări și cealaltă pentru călugărițe). Prima, de altfel cea mai faimoasă, a fost construită pe niște stânci înalte deasupra portului și închinată Sfântului Victor, martir al Marsiliei din secolul al III-lea. În cripta bisericii acestei mănăstiri, însuși Cassian a fost, mai târziu, îngropat. El
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a cercetărilor întreprinse de H. I. Marrou, mănăstirile înființate de Cassian se pare că sunt mănăstirile moderne Saint Victor și Saint Savior. Călugării viețuitori ai acestor mănăstiri erau vestiți pentru castitatea și viața sfântă pe care o duceau. Mănăstirea pentru călugărițe a înființat-o pentru sora sa după cum el însuși mărturisește în Așezăminte mănăstirești XI, 18. Așezămintele mănăstirești au fost scrise în primul rând pentru acești călugări și călugărițe dar și la solicitarea de ajutor și sfat a Episcopului Castor de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
vestiți pentru castitatea și viața sfântă pe care o duceau. Mănăstirea pentru călugărițe a înființat-o pentru sora sa după cum el însuși mărturisește în Așezăminte mănăstirești XI, 18. Așezămintele mănăstirești au fost scrise în primul rând pentru acești călugări și călugărițe dar și la solicitarea de ajutor și sfat a Episcopului Castor de Apta (din Apta Iulia, aflată la cca 50 mile nord de Marsilia) pentru înființarea unei mănăstiri. Cassian a dorit să introducă în Provence modul de viață cenobitic din
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Ioan Cassian Sf. Ioan Cassian, atunci când a ajuns în Galia, nu intenționa să devină un scriitor bisericesc. Preocupările sale au avut o natură mai pragmatică, și anume, fondarea a două mănăstiri: una de călugări, închinată Sfântului Victor și alta de călugărițe, după modelul Cuviosului Pahomie și al Sfântului Vasile cel Mare. Mănăstirile pe care le-a înființat le-a și condus el însuși ca egumen până la sfârșitul vieții sale, către anul 435 d. Hr., oferindu-le și regulile de viețuire duhovnicească
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pentru individul victimă, cât și pentru grupuri și comunități afectate de eveniment. în natură, între diferite specii sau uneori în interiorul aceleiași specii, există manifestări violente între indivizi, reflectând mecanismele de supraviețuire ale unei anumite specii sau poate chiar echilibrul biologic. „Călugărița”își devorează partenerul în timpul împerecherii, masculii unor specii atacă și devorează puii în absența unei mame vigilente care să-i păzească de pericol. Cât despre violența manifestărilor între specii, aceasta este în majoritatea cazurilor generată de cel mai puternic instinct
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stabilit că trăirea religioasă autentică generează producție de serotonină (de aceea ea a fost supranumită „molecula credinței”). De asemenea, s-a studiat, cu mijloace ultramoderne și activitatea creierului în tipul rugăciunii intense. Concret, o investigație canadiană pe un lot de călugărițe carmelite, aflate în rugăciune, a identificat activarea unui număr de 12 arii corticale, în funcție de conținutul trăirii. Astfel, o rugăciune destinată conexiunii cu divinitatea, a potențat activitatea dintr o anumită zonă a lobului temporal drept, motiv pentru care locația respectivă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]