3,031 matches
-
pe neașteptate. Arse din temelii Ierusalimul, darâmă templul, luând rob pe Ioachim regele iudeilor și alți zece mii de iudei, plecând cu mii de care încărcate cu bogății neprețuite, aur, argint, pietre prețioase și toate odăjdiile templului. Împăratul poruncă a dat căpeteniei famenilor Arioc, s-aducă în captivitate tineri de os domnesc, oameni înțelepți dintre cei mai capabili fii ai lui Israel, cu cunoștințe în toate științele, să stea în palatul domnesc. Dintre neamurile de os domnesc, aduse pe Daniel cu cei
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
lui Israel, cu cunoștințe în toate științele, să stea în palatul domnesc. Dintre neamurile de os domnesc, aduse pe Daniel cu cei trei frați. Împăratul hotărî să-i ospăteze cu bucate alese și vinuri de calitate. Daniel roagă și convinge căpetenia de fameni Arioc, să li se dea numai apă și legume, un timp. După scadență famenul Arioc s-a minunat cum tinerii lui iuda, întreceau în iscusință și înțelepciune pe oricine. Daniel înseamnă, Dumnezeu este judecător. Domnul i-a dat
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
taine când prezici viitorul și ai vorbit discipolilor de departe cu glasul viu, în vis leai apărut, acum îți cerem ajutorul. În lipsa ta sălbatice bacante pline de blestem, s-au întâlnit în valea ternarei Hecate, conduse de Agloanice vrăjitoarea, convingând căpeteniile trace în cultul lor infernal, acum amenințând să nimicescă templul și să pună iar vâltoarea. Ațâțați și conduși de bacante, cu torțe incendiare, mii de războinici traci și-au așezat tabăra la poalele muntelui și mâine vor asalta templul necruțătoare
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
sud cu carele de luptă ordonă lui Cambyse: -Tu prințe vei înainta spre nord. Fii necruțător. Pe faraon ia-l prizonier. Cirus și Cambyse au intrat în Egipt cu oștile înfometate devastând, furând, incendiind, omorând în căutarea hranei. Cele două căpetenii persane erau sigure de reușită, deoarece nu întâpinau nici-o rezistență din partea egiptenilor, luați prin surprindere. -Slăvite șah așa voi face-îl asigură Cambyse. -După ce ne desăvârșim opera ne întâlnim la hotarul de est. Să aduci robi. -Da prea Mărite. Șahul
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
palat printre servitori se infiltrase un preot supraviețuitor din templele Memfisului, cu numele de Rama. Acesta îl servea la masă pe Cambyse. Famenii nu puteau vorbi, aveau limba tăiată și erau castrați. În sala palatului unde Cambyse lua masa împreună cu căpeteniile armatei persane, erau două statui de aur în mărime naturală. Când servea la masă Rama fu întrebat: -Cine sunt faraonii aceștia, care au cinstea să mă privească pe mine? -Sunt Isis și Osiris-zeii noștri. -Ce fel de zei-întrebă Cambyse. -Zeița
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
hotărăști tu, la ce pot rezista eu. Fă ce ți spun. -O clipă slăvite. Rama fiind mare hierofant și maiestru al magiei, prin câteva mișcări ale brațelor, făcu ca cele două statui de aur să strălucească orbitor. Cambyse și celelalte căpetenii persane au orbit pe loc, având irisul ars, se văitau de durere, orbecăind prin palat. Atunci Rama adună toți famenii și servitorii palatului, care îl hăcuiră pe Cambyse și pe ceilalți persani, cu săbiile proprii, în plin festin. Psamenit, fica
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
publicului că "Măria Sa Domnitorul a adresat mulțumiri către acele persoane care, la timpul epidemiei holerei la Galați, împinse de sentimente filantropice, au format un comitet, au adus săracilor atacați de această boală ajutoare și au insuflat înspăimîntaților curaj, condițiunea de căpetenie pentru reușita în combaterea acestei boale". Directorul Serviciului Sanitar își exprima speranța că molima nu va afecta Bucureștii, întrucît îmbolnăvirile apărute atunci în două culori ale Capitalei păreau a fi avut "un caracter sporadic". Dar, conchidea Glück, chiar "în cazul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
loc se vaccinau niște săteni cu ser și, fiindcă cunoșteam medicul, îl întreb ce efect are serul asupra holerei. - Dragă, să-ți spun drept, nici noi nu suntem tocmai bine lămuriți asupra efectelor lui. Dar pe câte știu, efectul de căpetenie este că... mori mai ușor, fără dureri. - Mersi de explicații, prietene; dacă e vorba să mor, pentru mine e indiferent cum mor de holeră, greu sau ușor. - Ba nu e așa, monșer, una e să mori liniștit și alta să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
adevăr ticsită de bărbați și de femei. Începuse să fie cald. Muzicanții se așezară de o parte și de alta a micului altar. Dansatorii și dansatoarele se despărțiră în două cercuri concentrice, bărbații formând cercul din interior. În mijloc, veni căpetenia neagră cu tunică roșie. D'Arrast se sprijini cu spatele de perete, încrucișându-și brațele la piept. Dar căpetenia, rupând cercul dansatorilor, se îndreptă către ei și, plin de gravitate, îi spuse câteva cuvinte bucătarului. - Ia-ți mâinile de la piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
alta a micului altar. Dansatorii și dansatoarele se despărțiră în două cercuri concentrice, bărbații formând cercul din interior. În mijloc, veni căpetenia neagră cu tunică roșie. D'Arrast se sprijini cu spatele de perete, încrucișându-și brațele la piept. Dar căpetenia, rupând cercul dansatorilor, se îndreptă către ei și, plin de gravitate, îi spuse câteva cuvinte bucătarului. - Ia-ți mâinile de la piept, căpitane. Te strângi și nuângădui să pogoare în tine harul sfântului. D'Arrast își lăsă brațele în jos. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mâinile la spate, cu pasul țeapăn, cu privirea moartă. Alții dansau într-un ritm și mai rapid decât până atunci, răsucindu-și trupul în convulsii și scoțând țipete nearticulate. Țipetele sporiră treptat și, când se contopiră într-un urlet colectiv, căpetenia, privind întruna în sus, scoase, ținându-și răsuflarea, un strigăt prelung, abia modulat, în care reveneau întruna aceleași cuvinte. - Ascultă, șopti bucătarul, spune că el este câmpul de luptă al zeului. Inginerul se uită la bucătar, izbit de vocea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
cu toți nervii, spre a da glas acelui strigăt neîntrerupt și istovitor prin care vorbea, în sfârșit, în fiecare dintre ei, o ființă ce tăcuse cu desăvârșire până atunci. Și, în timp ce țipătul continua, femeile începură să cadă una câte una. Căpetenia neagră îngenunchea lângă fiecare, strângându-le repede și convulsiv tâmplele, cu mâinile lui mari și negre. Ele se ridicau, clătinându-se, porneau din nou să danseze și să strige, la început încet, apoi din ce în ce mai tare și mai repede, apoi cădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
afle de la ei unde trebuia să Se nască Hristosul. 5. "În Betleemul din Iudea", i-au răspuns ei, "căci iată ce a fost scris prin proorocul: 6. "Și tu, Betleeme, țara lui Iuda, nu ești nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieși o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel." 7. Atunci, Irod a chemat în ascuns pe magi, și a aflat întocmai de la ei vremea în care se arătase steaua. 8. Apoi i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
5. "În Betleemul din Iudea", i-au răspuns ei, "căci iată ce a fost scris prin proorocul: 6. "Și tu, Betleeme, țara lui Iuda, nu ești nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieși o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel." 7. Atunci, Irod a chemat în ascuns pe magi, și a aflat întocmai de la ei vremea în care se arătase steaua. 8. Apoi i-a trimis la Betleem, și le-a zis: "Duceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Când acesta veni la Achaici mândre corăbii Ca să-și răscumpere fiic-aducînd prețioasele daruri Și cu laurul nemuritorului Phoibos Apolon Incunjură toiagul de aur. Tare rugă el Și pre Achei, dar mai cu seamă pe cei doi Frați Atreizi, ce erau căpetenii ai limbilor toate. 66. DIN ODISSEIA (cca 1877) Spune-ne, muză divină, de mult iscusitul bărbat, ce Lung rătăci după ce-au dărâmat Troada cea sfântă. Multe cetăți de oameni văzu și datini deprinse, Multe-n inima lui supărări pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
descoperă ce este ascuns în întuneric, El aduce la lumină umbra morții. 23. El face pe neamuri să crească, și El le nimicește; El le întinde pînă departe, și El le aduce înapoi în hotarele lor. 24. El ia mintea căpeteniilor poporului, El îi face să rătăcească în pustiuri fără drum, 25. unde bîjbîie prin întuneric, și nu văd deslușit; El îi face să se clatine ca niște oameni beți. $13 1. Iată, ochiul meu a văzut toate acestea, urechea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
la poarta cetății, și dacă îmi pregăteam un scaun în piață, 8. tinerii se trăgeau înapoi la apropierea mea, bătrînii se sculau și stăteau în picioare. 9. Mai marii își opreau cuvîntările și își puneau mîna la gură. 10. Glasul căpeteniilor tăcea și li se lipea limba de cerul gurii, 11. Urechea care mă auzea, mă numea fericit; ochiul care mă vedea mă lăuda. 12. Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor, și pe orfanul lipsit de sprijin. 13. Binecuvîntarea nenorocitului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
dinaintea săbiei. 23. Zăngănește tolba cu săgeți pe el, sulița și lancea strălucesc, 24. fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n-are astîmpăr cînd răsună trîmbița. 25. La sunetul trîmbiței parcă zice: "De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet al căpeteniilor și strigătele de luptă. 26. Oare prin priceperea ta își ia uliul zborul și își întinde aripile spre miază-zi? 27. Oare din porunca ta se înalță vulturul și își așează cuibul pe înălțimi? 28. El locuiește în stînci; acolo își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
A doua carte a Cronicilor $1 1. Solomon, fiul lui David, sa întărit în domnie; Domnul, Dumnezeul lui, a fost cu el; și la înălțat din ce în ce mai mult. 2. Solomon a poruncit întregului Israel, căpeteniilor peste mii și sute, judecătorilor, mai marilor întregului Israel, căpeteniilor caselor părintești; 3. și Solomon s-a dus cu toată adunarea la înălțimea de la Gabaon. Acolo se afla cortul întîlnirii lui Dumnezeu făcut în pustie de Moise, robul Domnului. 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
a Cronicilor $1 1. Solomon, fiul lui David, sa întărit în domnie; Domnul, Dumnezeul lui, a fost cu el; și la înălțat din ce în ce mai mult. 2. Solomon a poruncit întregului Israel, căpeteniilor peste mii și sute, judecătorilor, mai marilor întregului Israel, căpeteniilor caselor părintești; 3. și Solomon s-a dus cu toată adunarea la înălțimea de la Gabaon. Acolo se afla cortul întîlnirii lui Dumnezeu făcut în pustie de Moise, robul Domnului. 4. Dar chivotul lui Dumnezeu fusese mutat de David din Chiriat-Iearim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Domnului. Apoi a adus argintul, aurul și toate uneltele pe care le închinase Domnului tatăl său David, și le-a pus în vistieriile Casei lui Dumnezeu. 2. Atunci Solomon a strîns la Ierusalim pe bătrînii lui Israel și pe toate căpeteniile semințiilor, pe capii familiilor copiilor lui Israel, ca să mute din cetatea lui David, adică din Sion, chivotul legămîntului Domnului. 3. Toți bărbații lui Israel s-au adunat la împărat, pentru sărbătoarea din luna a șaptea. 4. Cînd au ajuns toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
am scos pe poporul Meu din țara Egiptului, n-am ales nici o cetate dintre toate semințiile lui Israel, ca să se zidească acolo o casă în care să locuiască Numele Meu, și n-am ales pe nici un om, care să fie căpetenia poporului Meu Israel. 6. Ci Ierusalimul l-am ales, pentru ca în el să locuiască Numele Meu, și pe David l-am ales, ca să domnească peste poporul Meu Israel!" 7. Tatăl meu David avea de gînd să zidească o casă Numelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
lui Israel, Solomon i-a ridicat ca oameni de corvoadă, ceea ce au fost pînă în ziua de azi. 9. Solomon n-a întrebuințat ca robi pentru lucrările lui, pe nici unul din copiii lui Israel; căci ei erau oameni de război, căpeteniile lui, slujbașii lui, mai marii carălor și călărimii lui. 10. Căpeteniile puse de împăratul Solomon în fruntea poporului, și însărcinați să privegheze peste el, erau în număr de două sute cincizeci. 11. Solomon a suit pe fata lui Faraon din cetatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
au fost pînă în ziua de azi. 9. Solomon n-a întrebuințat ca robi pentru lucrările lui, pe nici unul din copiii lui Israel; căci ei erau oameni de război, căpeteniile lui, slujbașii lui, mai marii carălor și călărimii lui. 10. Căpeteniile puse de împăratul Solomon în fruntea poporului, și însărcinați să privegheze peste el, erau în număr de două sute cincizeci. 11. Solomon a suit pe fata lui Faraon din cetatea lui David în casa pe care i-o zidise; căci a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
pe toate nevestele și țiitoarele lui; căci a avut optsprezece neveste și șaizeci de țiitoare, și a născut douăzeci și opt de fii și șaizeci de fete. 22. Roboam a dat cel dintîi loc lui Abia, fiul Maachei, și l-a pus căpetenie peste frații lui, căci voia să-l facă împărat. 23. El a lucrat cu minte, împrăștiind pe toți fiii săi în toate ținuturile lui Iuda și lui Beniamin, în toate cetățile întărite; le-a dat de mîncare din belșug, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]