4,175 matches
-
ȘAGUNA, Andrei (1.I.1809, Miskolc, Ungaria - 28.VI.1873, Sibiu), cărturar. Pe numele mirean Anastasie, Ș. era fiul Anastasiei (n. Muciu) și al unui negustor macedo-român, Naum Șaguna. Absolvă, în 1826, gimnaziul călugărilor Piariști de la Pesta și tot acolo face studii de filosofie și drept (1826-1829). La Vârșeț urmează secția română
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
1850 primește titlul de baron, iar în 1871 este ales membru de onoare al Societății Academice Române. Meritele lui Ș. țin, în special, de emanciparea și întărirea Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal. Convins de rostul înalt al învățăturii, al culturii, cărturarul sprijină, de asemenea, înființarea de școli în comune, precum și a gimnaziilor din Brașov și Brad, a Seminarului Teologic și Pedagogic din Sibiu (1853). Este unul din întemeietorii Astrei (1861), al cărei întâi președinte a fost (până în 1867). În 1850 înființează
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
de măiestrie artistică, de stil, de formă și compoziție fac, de asemenea, obiectul preocupărilor sale. Încercările de critică aplicată (despre Mihail Cuciuran sau Dimitrie Dăscălescu) sunt cu totul modeste. În ceea ce privește limba, prisma lui e una istorică, opusă celei raționaliste, a cărturarilor ardeleni. În disputa filologică la care ia parte, polemizează îndeosebi cu „pedanții”, cu „fabricanții de sisteme”, recomandând ca sursă limba populară. Cu aplomb și cu nerv satiric, având și darul formulării pregnante, denunță ca aberante și chiar ilare curente ca
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
combinat viziunea religioasă a lui Calvin cu noțiunile iluministe de știință, cu drept de proprietate privată și cu relațiile de piață capitaliste, creînd astfel singularul vis american. Metafizica proprietății private Cu proprietatea privată bine stabilită ca principiu organizator al societății, cărturarilor moderni le-a rămas crearea unui fundament filosofic corespunzător care să-l acompanieze. Au găsit răspunsul În teoria legii naturale a proprietății - un concept care s-a dezvoltat treptat În Evului Mediu târziu și a avansat mai rapid În timpul Reformei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
internă națională. Aceasta nevoie, spune Karl Polanyi, este cea „care a Împins statul teritorial În față ca instrument al naționalizării pieței și creator al comerțului intern”12. Apariția statului-națiune Statul-națiune este o instituție relativ nouă destinată guvernării societății umane. Unii cărturari datează originea sa odată cu Revoluțiile Americană și Franceză În ultima parte a secolului al XVIII-lea, În timp ce alții sugerează că rădăcinile sale se Întind mult mai departe În timp, până În Anglia secolelor al XII-lea și al XIII-lea. Concepția
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Germania secolului al XVIII-lea, mai puțin de 500.000 de oameni puteau vorbi și citi În dialectul, care mai târziu a devenit limba germană oficială, iar mulți dintre aceștia erau actori care jucau În piese noi pe scenă sau cărturari care scriau pentru o elita intelectuală restrânsă 14. O mare parte din motivația pentru crearea limbilor naționale a avut mai puțin de a face cu formarea statului-națiune și mai mult cu situația demografică căreia industria tipografică a trebuit să-i
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
facă față la Începuturile ei. Tipografii din secolele al XV-lea și al XVI-lea erau dornici să lărgească piețele destinate producției În masă a cărților. Problema era că În timp ce latina era limba oficială a Bisericii fiind utilizată și de cărturarii europeni și oficialii guvernamentali la curțile Palatelor, ea reprezenta o piață de cititori prea mică pentru noua revoluție a comunicației. Pe de altă parte, atât de multe limbi și dialecte erau vorbite În Europa, Încât fiecare dintre acestea reprezenta o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
umane. Din nefericire, există puține discuții atât În universități, cât și În cercurile de politică publică, despre cum să reconstruim teoriile relațiilor de proprietate, pentru a le alinia cu realitățile comerțului de rețea Într-o economie globalizată. Un număr de cărturari au Încercat totuși să revizuiască noțiunea noastră despre proprietate. Cea mai importantă contribuție până În momentul de față a avut-o fostul profesor de la universitatea din Toronto, Crawford MacPherson, considerat de mulți dintre colegii săi a fi o autoritate contemporană În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
12. Unii teoreticieni politici postmoderni sugerează că În noua lume a relațiilor dense, suprapuse și aflate În permanentă schimbare, guvernarea are de-a face mai mult cu asocierea și legătura decât cu un control asupra unui anumit spațiu fizic 13. Cărturarii se referă la reconfigurarea politică a Europei ca la „nou medievalism”, o sintagmă propusă de fostul profesor Hedley Bull, de la universitatea Oxford, Într-un eseu scris În 1977. Chiar de atunci, Bull a prevăzut apariția unui nou peisaj politic În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
culturi distincte. Se temeau că aceste culturi locale se vor opune procesului de europenizare și, prin urmare, nu le-au făcut loc la masă negocierilor. Odată cu anii ’70, totuși, multiculturalitatea a suferit o schimbare la față. O nouă generație de cărturari postmoderni s-a alăturat cauzei, argumentând că proiectul iluminist, cu accentul sau pe mari metanarațiuni, pe hegemonia statului-națiune și pe ideologii monolitice, era adevăratul obstacol În calea schimbării. Postmoderniștii susțin că accentul asupra unei perspective unice și asupra unei viziuni
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
, Stoica (c. 1612 - c. 1695), cărturar. Numele lui L. atașat unui text - secvența „cantacuzinească” din marea compilație intitulată Istoria Țărâi Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini, care circulă și sub titlul Letopisețul cantacuzinesc - este rezultatul unei presupuneri. A făcut-o, în Cronicele muntene, N. Iorga, care
LUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
Voievod), urmată de poemul lui S. În cele nouă ediții următoare, din 1642 până în 1806, ordinea celor două scrieri consacrate Țării Românești și luptei de eliberare de sub opresiunea otomană a fost inversată. În același timp, poemul a fost citit de cărturarii români care știau grecește, fiind folosit în special la redactarea părții finale din Cronica domniei lui Mihai Viteazul, ce se încheie asemănător. Spre pildă, textul „Ca un copac se prăvăli frumosul său trup. Așa îl omorâră, fără ca să știe, fără ca
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
mortis: cf. vol. II, t. 1, pp. 300-301); această omiletică, nouă pentru el, l-a făcut să înțeleagă că Biblia putea fi citită altfel decît o făcuse el în tinerețe. Creștinismul era o realitate spirituală care putea oferi ceva atît cărturarilor, cît și ignoranților, lucru complet diferit de ceea ce propovăduia maniheismul, care făcea o distincție foarte riguroasă între desăvîrșiți și novici. Oricum, consecința a fost aceea că Augustin a abandonat definitiv maniheismul și s-a apropiat de neoplatonismul creștin, constatînd că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lupte cu dușmani din exterior, cum erau maniheii sau donatiștii, ci cu oameni care au descoperit o problemă ce ține de natura profundă a creștinului, iar soluția atît de radicală pe care o găsește nu va întîrzia să provoace perplexitatea cărturarilor din secolele următoare. Stabilind doctrina absolutei gratuități a harului divin, care implică, în același timp, condiționarea prin predestinare a libertății umane, Augustin ajunge la sfîrșitul unei evoluții care începuse încă din prima parte a vieții sale (unele semne sînt reperabile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Ion Țurcanu Pe parcursul unei impresionante activități de cercetare, care însumează vreo 65 de ani și cîteva sute de titluri de scrieri, harnicul preot cărturar Paul Mihail a făcut multe surprize cititorilor. Iată și una pe care le-o face postum: jurnalul său apărut anul trecut. Cele trei componente ale ediției sînt: jurnalul propriu-zis, o corespondență scurtă, selectivă, legată mai mult de soarta muzeului de
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
sporită. Întîi, pentru că în memorialistica basarabeană o astfel de carte nu prea se întîlnește, apoi pentru că avem de-aface cu o prețioasă sursă istorică privind perioada la care ea se referă, și, în sfîrșit, pentru că aduce o contribuție la conturarea portretului cărturarului Paul Mihail, o personalitate istorică. Se înțelege că notițele zilnice referitoare la dramaticul sfîrșit al lunii iunie 1940 în Basarabia nu schimbă în datele esențiale tabloul evenimentelor de atunci. Și totuși ele fac să fie retrăite cu un plus de
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
Ion Antonescu, la guvernatorii generali ai Basarabiei, Const. Voiculescu și Olimp Stavrat, la fostul deputat în Sfatul Țării, profesor la Universitatea din Iași, Gheorghe Năstase, la preoții Const. Tomescu, Const. Popovici, Ioan Andronic, Știuca, la prof. L. T. Boga, la cărturarul bucovinean Lecca Morariu, la primarul Chișinăului, Anibal Dobjanschi etc. Chiar unele informații izolate și lapidare incită curiozitatea istoricilor. În ziua de 27 iunie 1940, de pildă, cronicarul consemnează: În beci și subsolul casei avocatului Teodor Păduraru am dat de toată
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
una din neșansele noastre de a-l avea propriu-zis pe Spătar ca pe cel dintîi autor român cult în această privință. Tot astfel cum Antioh, fiul lui Dimitrie Cantemir, - care a scris Descriptio Moldaviae... tot astfel cum acest Antioh, feciorul Cărturarului, avea să devină, tot la ruși, primul poet cult al lor, de vază... Direcția noastră, nefericită, de totdeauna, a fost să fie Vestul; deși bătuți, veșnic, și troieniți de viscolul scitic.
Băgarea de seamă a Golescului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17184_a_18509]
-
originară (Niculescu 1975). Această orientare europeană pro-latină se face evidentă la Viena. în capitala Imperiului austriac ajung intelectuali aromâni care, acolo sau la Budapesta, iau contact cu ideile naționale care se vehiculau în mediile culturale maghiare și românești. Dacă unii cărturari unguri voiau o �maghiarizare" (prin �des-germanizare") a culturii lor, tot astfel tinerii intelectuali români, �uniați", ai Școalei Ardelene de la Blaj, vedeau în Unirea cu Roma o confirmare a originilor latine, o latinizare (prin �de-slavizare"). La Viena, în Transilvania sau
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Viena și la Buda. De altfel, cealaltă lucrare a lui Gheorghe Roja, Măiestria ghiovăsirii românești cu litere latinești care sunt literele Românilor cele vechi (1809) nu este altceva decât �aplicarea" la scrierea în graiurile aromânești a alfabetului latin, precum preconizau cărturarii ardeleni. Iar atunci când Mihail Boiagi, publicând la Viena, în 1813 (în greacă și germană) Romanische oder macedono-wlachische Sprachlehre, pe lângă o încercare de a stabili normele structurale ale aromânei, pune în circulație termenul macedo(no)-valah (echivalent cu viitorul macedo-român), după cum
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Marioțeanu, DIARO 1997 s.v. Descrierea amănunțită a acestor două fundamentale lucrări care au despărțit �etnia" aromânească de Greci și au individualizat-o, integrând-o în romanitatea românească, a făcut-o Th. Capidan 1932, pp. 67 urm. Așadar, în contact cu cărturarii maghiari și români angajați în construirea culturii lor naționale - mai ales cu reprezentanți ai Școalei Ardelene - au reușit intelectualii Aromânilor (deveniți Romano-Vlahi) sosiți din îndepărtatele teritorii sud-balcanice - să ajungă la ideea că sunt un popor de limbă romanică și că
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Lăpedatu, Cluj, 1934; [I.Al. Lapedatu], în Omagiu fraților Alexandru și Ion Lăpădatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, București, 1936, VII-XXIII, 3-28, 149-180, 209-211, 675-685; Dimitrie Braharu, Nuvela istorică în literatura română transilvană. Ion Al. Lăpădatu, București, 1936; Cărturari brașoveni, 127; Nae Antonescu, „Încercări în literatură”, CRC, 1976, 48; Dicț. lit. 1900, 486-487; Dicț. scriit. rom., II, 714-716. G.D.
LAPEDATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287746_a_289075]
-
eventual manuscrisă, a Bibliei, la prezența ei reală, sub formă de carte, în toate colțurile teritoriilor locuite de români, și chiar dincolo de ele („exportul” de carte religioasă, în toate țările de rit ortodox, fiind o constantă a preocupărilor voievozilor și cărturarilor români). Momentul Coresi marchează și trecerea de la faza aleatorie a traducerilor biblice, la cea a unei munci organizate, ce avea să culmineze cu Biblia de la București, tipărită în 1688. O dovedește începerea chiar de către fiul lui Coresi, Șerban, împreună cu Matei
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
crea o contrapondere catolicismului, care găsea mai lesne un limbaj comun cu ortodocșii. Faptul acesta (al inițiativei reformate) nu știrbește cu nimic importanța celor două demersuri cărturărești, care au fost repede expurgate de deformări reformate și integrate efortului general al cărturarilor și oamenilor bisericii românești de a ajunge la o Biblie în limba națională. Biserica ortodoxă a știut să profite de aceste deschideri spre a-și afirma autonomia, autonomie la care o obliga însuși statutul ei de unică Biserică ortodoxă europeană
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
Ardelene prin orientarea militantă în activarea conștiinței naționale. Biografiile dedicate unor personalități ale Evului Mediu românesc fac demonstrația originii române a domnitorilor Dimitrie Cantemir, Radu Șerban, Ioan Corvin, Mihai Viteazul, cărora li se evidențiază calitățile morale, politice, militare și culturale. Cărturarul așază la baza civilizației românești Antichitatea clasică și istoria romanilor, subiect a două dintre contribuțiile sale: Istoria romanilor (1829-1830), prelucrare după O. Goldsmith, ce popularizează idei din Montesquieu, și Anticile romanilor acum întâia oară românește scrise (1832-1833), o compilație extinsă
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]