2,283 matches
-
istoricul M. Costăchescu, era Heciul, părere pe care o împărtășim și noi, dacă ținem cont că la hotarul dintre Heci și Tătăruși se mai păstrează toponimul de ,,La Movilă “, iar pădurea Tătăruși, foarte aproape de Heci, este numită de localnici Bodești. Cătunul Bodești, astăzi dispărut, a făcut parte din comuna Heciu (1871-1873), din comuna Lespezi (1873-1892), iar în 1892 este înglobat în satul Heci, după care dispare, rămânând toponimul. Indiferent de vechime, satul Heci este pomenit pentru prima dată într-un document
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Budeni (Vârâții Budei); - 1833 - sat în ocolul Șomuz; 1834 - sat în ocolul Siretului; - 1844 - înglobat în satul Dolhasca; - 1845 - separat de satul Dolhasca; - 1846 - contopit cu satul Dolhasca; - 1854 - separat de satul Dolhasca; 1865 - sat în comuna Dolhasca; - 1896 - pierde cătunul Vârâții Budei, devenit satul Budeni; - 1898 - satul Buda avea 165 de case, populația de 719 persoane (360 bărbați și 359 de femei), din care contribuabili 120. Împroprietăriți la 1864 și 1879 erau 68 de fruntași, 94 de mijlocași și 19
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
preot și doi cântăreți și o școală frecventată de 50 de elevi („Dicționarul Geografic” al lui Serafim Ionescu, din 1894). - 1896 - pierde o parte din teritoriu, pe care se înființează satul Bursuc, care se mai numea și Heciul Nou. Pierde cătunul Diudiu care devine sat; - 1900 - satul Berindești s-a contopit cu Heciul; - 1968 - sat în comuna Lespezi, județul Iași; - 1975 - avea o suprafață de 179,7 ha, 2323 de locuitori și 663 de familii, oferind o densitate de 132 locuitori
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
plat, acum că mingan-ul lăsase în urmă munții Jura. în spatele său înainta mica sa armată, cu ceea ce mai rămăsese din animalele ce le furaseră și cu carele încă inutilizabile după incursiunea burgunzilor. în depărtare, pe câmpia unduitoare, presărată de mici cătune abandonate și întreruptă din loc în loc de pâlcuri de copaci, putea distinge cercetașii ce le deschideau drumul. Grămezi imense de nori albi se înălțau ca niște turnuri în înaltul cerului; căldura zilei prevestea vara - vremea când războinicii se puteau elibera de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Dumbrăvița de Jos, Cotu Băii, Brădățel, Botești, Răbâia, Țolești, Manolea și Boura, cu 7.003 locuitori, erau deservite de trei ori pe săptămână. Dintre acestea, localitățile Cotu Băii, Manolea și Mihăiești, aveau peste 1.000 de locuitori. Într-un singur cătun, Țiganca din comuna Uidești, factorul poștal trecea numai când avea trimiteri spre distribuire. Această situație a fost impusă de întinderea exagerată a circumscripțiilor, de starea drumurilor etc. Factorul rural din circumscripția nr. 8, de exemplu, parcurgea de trei ori pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
face transporturi cu căruța. centură. brazi despoiați de coajă, în jurul cărora se înfășura o funie de paie împletite, aclăite în rășină. albastru-închis. conducător al unui cnezatăformă de organizare politică de tip statal în evul mediu, bazată pe autoritatea cneazului). antreprenor. cătun, grup de așezări țărănești care nu constituie o unitate administrativă, având un număr mic de locuitori. cântar format dintr-o pârghie cu brațe egale dajdie dârvar diligență diurnă dorobanț dragon dram dregător dril epistat francare găitan ghebă gheretă gleb grătar
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Profesorul Vasile Tiganescu s-a născut la 10 ianuarie 1899, în cătunul Călugărita din comuna Horodnic de Jos, lângă orașul Rădăuți, fiind cel de-al șaselea fiu între cei opt copii, a destoinicilor țărani și buni gospodari Laurențiu și Domnica Tiganescu. De mic copil, Vasile Tiganescu a îndrăgit natură și i-a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
torent de munte. A jucat de câteva ori ca oaspete al Teatrului Masca și de fiecare dată a avut un succes ieșit din comun, fie că apărea în fața copiilor din Militari, în cadrul Festivalului Nasurilor Roșii, fie că juca în vreun cătun pe unde mi-am plimbat și eu pașii de-a lungul acestor frământați ani. Acum zăcea într-un coșciug de lemn negeluit, răpus de cancer, o tumoră la creier care nu a putut fi operată. Era internat la Colțea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
păi, după o viață de muncă, și-au bătut joc de bătrânețile noastre, taică, ne-au lăsat muritori de foame, da’ lasă că până la urmă tot e bine, că s-au dus de unde a plecat nea Petrică, în casa din cătunul de munte a bunicii Mirelei, mama bătrânului, care, la cei nouăzeci de ani ai ei, avea, desigur, nevoie de sprijin... Era ca și cum ai fi rămas pe dinafară, Mirelo, ca să vezi și să iei aminte cum toți se sprijină unii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
arată că s-ar preta la numere lacrimogene. Rafael îl citește din mers: neclintit și tare ca stânca, pe cât o părea el de spășit și de înstrăinat, cu fața asta ca arama încinsă, ciocănită mărunt. Bineînțeles că-i priește în cătunul ăla de munte unde s-a dus să-și mănânce pensia ca să-i elibereze lui fiu-său apartamentul de la Câmpulung, dar uite că degeaba și-a pus nădejdea în el înzestrându-l; după Mirela, s-ar zice că și Vlăduț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
care conduc destinele Terrei; dacă trebuie să fie pace într-o regiune sau război în alta; dacă trebuie schimbat un sistem politic cu altul (ultimul caz a fost prăbușirea comunismului în Europa). O băbuță cu două clase primare, dintr-un cătun izolat, departe de civilizația mediului urban, vine într-un oraș mare cu treburi pe la tribunal sau la spital. Va avea ocazia să vorbească aici cu persoane simandicoase, "de oraș". Venind cu acele treburi, dorește să facă niște mici cumpărături. Cască
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cealaltă alte vitrine "Lola", "Solar gym" și altele, tot atât de ermetice pentru un neinițiat, încât... vă las pe dvs. să judecați. Băbuța și-o fi rezolvat sau nu treburile la tribunal sau la spital, dar sunt sigur că a plecat în cătunul ei fără fitil de lampă, mirată și tăcând ca peștele. Guvernanții ar putea vorbi într-o ședință din parlament despre problema pământurilor lăsate în paragină. Pentru că și acestea vorbesc și așteaptă să fie luate în calcul. Puneți cifrele unele sub
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Cheiul la răsărit? Teribilul incendiu? Nu. Ca mulți alți amatori, doctorul Phil Își Închipuia că singurul subiect adecvat pentru artă era un peisaj pitoresc, fără nici o legătură cu experiența lui. Picta perspective marine pe care nu le văzuse niciodată și cătunuri din păduri pe care nu le vizitase nicicând, cu tot cu o siluetă care fuma pipă, odihnindu-se pe un butuc. Doctorul Philobosian nu vorbea niciodată despre Smirna și ieșea din cameră ori de câte ori cineva aborda acest subiect. Nu pomenea niciodată de prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
le vorbea despre Împărăția lui Dumnezeu și vindeca pe cei ce aveau trebuință de vindecare. 12. Fiindcă ziua se pleca spre seară, cei doisprezece s-a apropiat și I-au zis: Dă drumul noroadelor ca să se ducă în satele și cătunele de primprejur să găzduiască și să-și caute de ale mîncării, pentru că aici suntem într-un loc pustiu." 13. Isus le-a zis: "Dați-le voi să mănînce!" Dar ei au răspuns: "N-avem decît cinci pîini și doi pești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Începând cu vinderea continuă a marelui cărturar George Călinescu. O amintire despre Iorga Satul În care m-am născut și am crescut, de-o șchioapă, până pe la 6 ani, se numea Stâna-Cadânei și se afla, pe atunci, În județul Caliacra. Cătunul acesta era destul de Întins, locuit, mai cu seamă, de oameni așezați, cu multă agoniseală. Sătenii erau, În cea mai mare parte, coloniști și proveneau din Vechiul Regat și din Macedonia Latină. Tatăl meu, neștiutor de carte, ca orice aromân din
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de carte, ca orice aromân din generația sa, Însă considerat gospodar fruntaș, Îndeplinea, În anul 1940, funcția de delegat sătesc, un fel de ajutor al celui ce fusese Învestit În funcția de primar În comuna Hasi-Kioseler, de care ținea și cătunul meu natal. În primăvara lui 1940, abia pornisem În al șaptelea an de viață. Singurul lucru deosebit pe care mi l amintesc bine de atunci a fost vizita la noi a unui om mare. Casa noastră, situată pe ulița principală
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
petrecusem cu familia și acum, la Început de an, trebuia să revin la Cluj. Coboram repejor poteca pentru a ajunge la timp În Centru (Satul, În care locuiau și activau ca Învățători părinții lui Pazi, se numește Bârsana. Acesta și cătunele Arț, Tău și Mărtinie alcătuiau comuna Șugag-Centru din județul Alba. Nota lui M.S.D.), de unde cu o cursă locală ajungeam la Sebeș, orășel situat la circa 27 de km de satul meu, chiar la confluența Sebeșului cu râul Mureș. La un
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
nu o va termina din pricina paupertății familiale, sărăcie exacerbată de seceta cumplită din 1947. Ca să Îmbunătățească Întrucâtva starea materială a lui, a părinților și a fraților săi, În anul școlar 1948-1949 se angajează ca Învățător suplinitor la Școala Primară din cătunul Călugăreni al comunei Poiana Teiului. Împreună cu Pamfil Sălăgeanu din Comuna Ceahlău Întemeiază, În 1949, organizația anticomunistă „Frăția de arme”. În același an, la 31 august este arestat. Va fi condamnat de Tribunalul Militar la 8 ani de Închisoare pentru crimă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
se pare că găsi liniștea deplină și aerul nepoluat, după care tânjise, În vreme Îndelungată, până la etatea de 64 de ani. 6. TAȘU (TAȘI) s-a ivit În această lume În anul 1936. Este căsătorit cu aromânca MARIA ȚOLA din cătunul tulcean Hagilar. Are o fiică TUDORA II (care, la rându-i, este mamă, a unei fete, CRISTINA) și un fiu MIHAI (MIHU) II(mai mare decât TUDORA II), care, căsătorindu-se cu aromânca ELENA PIȘTALU din localitatea tulceană Bașchioi, a
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
bulgari să țopăie de fericire), a județelor românești Caliacra și Durostor (care constituie așa-numitul Cadrilater sau sudul Dobrogei) de către trădătorii guvernanți carliști, familia Stere Derdena s-a refugiat, Întâi, În satul ialomițean Pribegi, iar, apoi, În aceeași toamnă, În cătunul tulcean Caugagia, unde, Între anii 1941 și 1945, Mihai frecventează clasele primare. La Îndemnul tinerei sale Învățătoare Aurelia Vlădăreanu, el urmează, din 1945 până În 1952, cursurile Liceului Teoretic „Spiru Haret” din Tulcea, fiind elev mediocru, dar făcând parte dintr-o
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
reverendul St John Froude, era beat. Cele două lucruri - lipsa enoriașilor și lipsa de măsură a preotului - mergeau mână în mână. Era un obicei vechi, o tradiție de pe vremea contrabandei, când rachiul pentru preot fusese aproape singurul motiv pentru care cătunul acela izolat avea încă un paroh al bisericii. Și, ca atâtea alte tradiții englezești, murea greu. Autoritățile bisericești aveau grijă ca în Waterswick să fie repartizați preoți mai ciudați, ale căror pasiuni stânjenitoare tindeau să-i facă nepotriviți pentru parohii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
îndelungile căutări ale prețioșilor hribi de toamnă, furați de peisajul sălbatic al pădurilor de la Ciumârna, ce acoperă dealurile din nordul Mănăstirii Vatra Moldovița, am rătăcit drumul la întoarcere, mergând la întâmplare, până ce ne-am trezit, o dată cu soarele amiezii, într-un cătun retras. Puținii localnici întâlniți, ce vorbeau limba huțulă îdialect ucrainean), ne-au spus că ne aflam pe teritoriul localității Secrieș, la granița de nord cu „vecina” Ucraina, unde se agață harta-n cui. Pe drum, am purtat un lung dialog
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
prințesei, există, din vremuri stăvechi o fântână cu cumpănă. Se pare că din cauza apei cu gust sălciu i s-a spus așa. Ea există și astăzi. -Dealul Mesteceni- Un alt monument al naturii îl formează acest deal situat în vestul cătunului Surdești. Este printre cele mai înalte dealuri din zonă. Cele câteva pâlcuri de mesteceni, relicve ale mestecănișului de odinioară existente pe culmea lui, la un loc cu 82 celelalte de pe alte culmi deluroase din zonă, au generat toponimul Breaza. Fiindcă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Apuseni. Pe un drum care-ți face ziua blestem, ajung în Ponor, un sat aruncat la nord de Aiud, pe un diametru de 18 kilometri și cu o suprafață de 65 kilometri pătrați. În fiecare văgăună, se cuibărește câte un cătun. Casele cu acoperișul țuguiat din paie bătute ca o pâslă evocă perfect o lume neolitică. Intru în vorbă cu Vasile Băișan, care lucrează la Baia de Arieș, peste munte. Sâmbăta vine acasă prin troiene. Mai îndoaie crengi, pune semne prin
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
vindem kilogramul de carne cu 8000, iar la oraș îl dau cu 40000 de lei. S-a făcut și drumulețu’ care s-a făcut și-a fost așa de cu strigări, că primul ministru și-a făcut drum... Numai din cătunul ăsta s-au dus mii de tone de lapte . Eu am lucrat aici la centrul de lapte și știu. Nu era decât o cărăruie și urcam cu 150 de kilograme de lapte pe cal în fiecare zi. Mii și mii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]