2,041 matches
-
este situată pe teritoriul Comunei comunei Gârda de Sus, județul Alba, în Munții Bihorului. Peștera Poarta lui Ionel este situată în versantul drept al Văii Ordancușa, la o altitudine de 800 m, în calcare triasice. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gârda de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul DJ750 ce pornește din centrul comunei spre Peștera Scărișoara pe Valea Ordâncușa Peștera este semnalată de J. Vass încă
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
de Clubul Polaris în finalul activului din Zgurăști au apărut în Poarta lui Ionele după 24 de ore, confirmând legătura dintre ele, dar și viteza extrem de mica de curgere a apei datorată imenselor lacuri în care staționează. Apa saturată cu calcar dizolvat precipită pe distanța dintre peșteră și vărsarea în Ordincușa, 150 m mai jos și formează frumoase cascade de travertinși gururi. Intrarea în peșteră se face printr-un portal înalt de 22 m. După primii 10 m, coborând panta de
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
Munții Albi, ai căror versanți sclipesc alb în soarele verii, iar iarna sunt îmbrăcați în zăpadă. Chiparoși, smochini și leandri cresc în crevasele din pereții cheilor. Pe alocuri, câte un chiparos matur și-a întins rădăcinile în fâșia subțire de calcar depusă pe piatră de apa ce se scurge din munți. Șoimi și vulturi planează deasupra, iar stoluri de stăncuțe se rotesc asemenea vărtejurilor de fum ale unui incendiu de pădure. Cheile au fost săpate în timp de râul Tarraíos, care
Cheile Samaria () [Corola-website/Science/317286_a_318615]
-
Situate la nord de lacul Scropoasa în Munții Bucegi, sunt printre cele mai strâmte, frumoase și spectaculoase chei de pe Valea Ialomiței și chiar din România. Se întind pe o lungime de pește 1,5 km, săpate în pereți de calcar. În anul 1970, pentru a proteja acest spațiu valoros, s-a constitui Rezervatia Naturală Complexă . Rezervațiile naturale mixte Orzea - Zănoaga și Zănoaga - Lucăcilă cuprind sistemul carstic Zănoaga: Cheile Zănoagei Mari, Cheile Zănoagei Mici, Cheile Orzei (monumente ale naturii), păduri de
Cheile Orzei () [Corola-website/Science/317288_a_318617]
-
potcoava, care închid între ele bazinul superior al Ialomiței. Cele două culmi pornesc din vârful Omu, punctul culminant al masivului și din care se desprind alte ramuri secundare. Masivul este alcătuit predominant din gresii și conglomerate și numai parțial din calcare și are înălțimi frecvente peste 2000 m. Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun în evidență flancurile externe prin varietatea reliefului sau. Alternanta de gresii, marne și conglomerate, neuniformitatea litologica a conglomeratelor au condiționat
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
de la obârșia văii Sugarilor, vai glaciare, custuri, morene. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteana a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian. Relieful carstic este legat de masă calcarelor de pe latura vestică a rezervației, în sectorul Strunga-Grohotiș-Guțanu, iar local de unele blocuri cu dimensiuni mai mari incluse în masă de conglomerate. Specific este exocarstul cu Japiezuri în forme și dimensiuni variabile, unele coline și avene. Dezolvarea se îmbină sezonier
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
slab acide ( saturate, eubazice) de pădure, până la "podzolurile humico-feriluviale" și "turbele oligotrofe", iar în zona alpina, de la solurile brune, tinere, de pajiști pe abrupturi, până la cele "humico-silicatice podzolice". Apariția unor anumite roci a determinat formarea de "soluri intrazonale". Astfel, pe calcare s-au format soluri "litomorfe", "rendzinice", iar pe roci acide solurile "brune acide", "criptopodzolice" și "podzolice" care coboară intrazonal în zona solurilor brune de pădure montane. Asociațiile vegetale s-au dovedit a fi un factor pedogenetic indispensabil pentru formarea unor
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
zeu al războiului și al agriculturii. Despre apariția lor s-au format legende și teorii. Unii cercetători spun că agenți modelatori au fost apă și vântul cu sprijinul înghețului și dezghețului. Se are în vedere și alternanta rocilor, gresii și calcare de pe platou. Însă nu poate fi negata intervenția umană la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate. Până acum, nici o dovadă științifică nu a putut explică pe de-a întregul acest fenomen și astfel, legendele în jurul acestor stânci se
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
căderea - 95 m, panta medie - l,0%, maximă - 4,5% la primii 2 km. Suprafeței bazinului variază de la 287,6 m în partea superioară pînă la 150 m în partea inferioară. La baza acesteia se află depuneri cretacice și terțiare (calcare, marnă, nisipuri, luturi), acoperite de o cuvertură loes-soidală de vârstă cuaternară. La suprafață apar argilele loessoidale, pe care s-au format cernoziomuri. Suprafața bazinului este valorificată sub terenuri arabile și numai în partea superioară se întâlnesc păduri mature de foioase
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
cu lățimea de 2-3 km, lîngă s. Drochia se lărgește până la 4,5 km. Versanții sunt abrupți cu înălțimea de 40-120 m, concavi și drepți, constituiți din argile nisipoase, brăzdați de vâlcele și ravene, cu multe cariere de extragere a calcarelor, valorificate în bună parte sub terenuri agricole, înierbați. Lângă satele Moșana, Plop și Maramonovca la talpa versanților apar la lumina zilei izvoare cu un debit de 1,0-2,5 l/s. Lunca este bilaterală, cu lățimea de 0,1-0,8
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
se puteau obține rezultate mult mai bune decât din cuptoarele țărănești și calitatea mangalului prelucrat și a minereului pregătit pentru topire nu a fost corespunzătoare. Pe baza documentelor reiese că s-a folosit limonită cu un conținut mai redus de calcar și silicat (H4SiO4) și cu un conținut de câteva procente de peroxid de mangan, pentru că manganul ajută la obținerea oțelului de cea mai bună calitate. Minereul provenit din Ghelari respectiv exploatările miniere de pe suprafața mai conținea și ceva urme de
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
înălțime de peste o sută de metri sunt străpunși de firul subțire de apă, formînd pe o distanță de mai mulți kilometri chei și defilee de o mare frumusețe și atractivitate. Malurile abrupte cu stînci taiate aproape vertical, blocurile masive de calcar cu o configurație bizară, gurile negre ale grotelor și peșterilor ce se cască de la diferite înalțimi, te lasă copleșit și impresionat de sălbătăcia locului și mareția naturii. Prinsă între bolovani uriași de piatră, apa Lopatnicului se zbate zgomotos în locurile
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
lume, fiind de peste două ori mai mare ca al doilea sistem de peșteri că lungime, care este Peșteră Jewel din Dakota de Sud care are peste 240 km de pasaje cunoscute. Peșteră Mamutului s-a dezvoltat în straturi groase de calcar acoperite de un strat de gresie, ceea ce face ca sistemul să fie deosebit de stabil. Sistemul include mai mult de 630 km de culoare; noi descoperiri și conexiuni adaugă mai mulți kilometri la această cifră în fiecare an. a fost înființat
Parcul Național Peștera Mamutului () [Corola-website/Science/321460_a_322789]
-
fragmentat, sub influența mișcărilor tectonice, într-o serie de bazine de mai mică întindere (Marea Neagră, Marea Caspică, Lacul Balaton, Lacul Aral și altele), care au evoluat separat. Pe teritoriul de astăzi al României, apa s-a evaporat, iar gresia și calcarul existent au suferit eroziuni din cauza mai multor fenomene naturale. Mai rezistent în timp s-a dovedit calcarul, însă gresia, un fel de nisip compact, n-a suportat presiunea exercitată de apele ploilor și freatice și s-a dizolvat, dând naștere
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
Lacul Balaton, Lacul Aral și altele), care au evoluat separat. Pe teritoriul de astăzi al României, apa s-a evaporat, iar gresia și calcarul existent au suferit eroziuni din cauza mai multor fenomene naturale. Mai rezistent în timp s-a dovedit calcarul, însă gresia, un fel de nisip compact, n-a suportat presiunea exercitată de apele ploilor și freatice și s-a dizolvat, dând naștere acestor grote . Primele descoperiri științifice efectuate pe Dealul Repedea datează din anul 1862. În acel an, profesorul
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
pe Dealul Repedea datează din anul 1862. În acel an, profesorul ieșean Grigore Cobălcescu (1831-1892) - primul profesor de geologie și mineralogie de la Universitatea din Iași - a descoperit într-o scobitură ivită în Dealul Repedea un bogat zăcământ fosilifer, captiv în calcar oolitic. Rocile și gresiile calcaroase, puternic fosilizate demonstrau existența aici a unei Mări Sarmatice . Profesorul Cobălcescu a publicat în "Revista Română pentru știință, litere și arte" din București un articol intitulat "" Calcarul dela Răpidea"", considerat de specialiști a fi prima
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
Dealul Repedea un bogat zăcământ fosilifer, captiv în calcar oolitic. Rocile și gresiile calcaroase, puternic fosilizate demonstrau existența aici a unei Mări Sarmatice . Profesorul Cobălcescu a publicat în "Revista Română pentru știință, litere și arte" din București un articol intitulat "" Calcarul dela Răpidea"", considerat de specialiști a fi prima lucrare românească de geologie. În acest articol, el identifică două straturi geologice ale calcarului de la Repedea și anume: Numărul de specii de moluște fosile (scoici și melci) descoperite în sedimentele de origine
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
Sarmatice . Profesorul Cobălcescu a publicat în "Revista Română pentru știință, litere și arte" din București un articol intitulat "" Calcarul dela Răpidea"", considerat de specialiști a fi prima lucrare românească de geologie. În acest articol, el identifică două straturi geologice ale calcarului de la Repedea și anume: Numărul de specii de moluște fosile (scoici și melci) descoperite în sedimentele de origine marină de aici a depășit cifra de 40, printre care și specii noi (de exemplu Cardium Cobălcescu) . În decursul timpului, au fost
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
cca 400 m prin recifuri calcaroase care practic constituie un baraj natural. Geologia sectorului în care este situat lacul de acumulare este destul de uniformă, formată din depuneri de prafuri argiloase cu nisipuri și pietrișuri sub care se găsesc argile și calcare sarmatice. Grindul recifal din amplasamentul uvrajelor principale este constituit din calcare cochilifere, relativ dure. Suprațata bazinului hidrografic a râului Prut în secțiunea Stînca-Costești este de cca 12.000 km², iar debitul mediu multianual este de 81 m³/s. Valorile debitelor
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
natural. Geologia sectorului în care este situat lacul de acumulare este destul de uniformă, formată din depuneri de prafuri argiloase cu nisipuri și pietrișuri sub care se găsesc argile și calcare sarmatice. Grindul recifal din amplasamentul uvrajelor principale este constituit din calcare cochilifere, relativ dure. Suprațata bazinului hidrografic a râului Prut în secțiunea Stînca-Costești este de cca 12.000 km², iar debitul mediu multianual este de 81 m³/s. Valorile debitelor maxime sunt de 4.700 m³/sec la asigurarea de 0
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
de exploatare a centralelor hidroelectrice este subordonat celorlalte folosințe. Nodul hidrotehnic Stînca-Costești este constituit din principalele obiecte: - frontul de retenție: barajul principal, deversorul de ape mari, baraje de închidere a versanților calcaroși, barajul de închidere a unei foste cariere de calcar de pe malul stâng, consolidarea umărului mal drept; - nodul de presiune: canalul de aducțiune, priza de apă, galeriile de aducțiune a CHE și golirile de fund pentru devierea apelor și evacuarea debitelor mari, centralele hidroelectrice cu bazine de liniștire și deznisipatoare
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
joase, fapt ce a necesitat supraînălțarea crestei sale până la cota coronamentului cu baraje de greutate de 10 - 20 m înălțime. Pe malul drept barajul, de 460 m lungime, s-a realizat din beton monolit. Pentru realizarea cotei de fundare pe calcare sănătoase, s-au efectuat excavații prin metoda „bioge”, respectiv în incinte locale mărginite de pereți de beton armat consolidați între ei, pe orizontală, cu grinzi metalice. Excavarea s-a realizat cu excavatorul cu cupă inversă până la adâncimea de 6-8 m
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
balast. - Pentru evitarea degradării versanților grindului din cauza valurilor, variației nivelului apelor și fenomenul de îngheț-dezgheț, s-a prevăzut protecția stâncii cu dale de beton turnate pe loc, armate și ancorate în stâncă. - Pe versantul stâng zona unei vechi cariere de calcar a fost închisă cu un baraj de pământ de 140 m lungime și o înalțime maximă de 33 m cu nucleu central de argilă și prisme laterale de nisipuri argiloase și balast. Protecția taluzului amonte s-a executat din dale
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
folosit pe perioada execuției lucrărilor și care duce la priza de apă de 37 m lungime, 34,5 m lațime și 48,5 m înălțime; este de tip turn de beton armat monolit parțial inclusă în baraj și fundată pe calcar. Este prevazută cu 6 deschideri, 2 pentru centrale și 4 pentru evacuarea debitelor de viitură și goliri de fund. Parțial au fost folosite și pentru devierea apelor în timpul execuției lucrărilor. Galeriile de alimentare a centralelor și golirile de fund sunt
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]