143,743 matches
-
albe a rasei precizate. Oile mame utilizate au fost selectate riguros, fiind reținute doar cele care prezentau o dezvoltare corporală bună, un tip morfofuncțional caracteristic, temperament vioi și o rezistență organică deosebită. De asemenea, s-a ținut cont și de cantitatea de lână recoltată după tuns, de lungimea și structura șuvițelor, precum și de extinderea lânii, desimea fibrelor, finețea și ondulațiile acestora. Merinosul transilvănean a reprezentat al doilea genitor, fiind utilizat pe linie paternă. Această rasă, după cum este cunoscut, este bine adaptată
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
inițial spre a se regăsi la noul tip, au fost:culoarea albă a lânii și a jarului; - tip morfoproductiv mezomorf; - constituție robustă sau robustă spre fină; - lungimea șuvițelor 8 - 9 cm;finețea medie a fibrelor de lână 24 - 26 µ;cantitatea medie de lână peste 3,5 kg; - producție de lapte pe lactație 70 - 80 l; - greutatea corporală peste 44 kg la femele și 65 kg la berbeci. ținându-se cont de condițiile de mediu din zona de formare, s-a
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
În aceste condiții, s-a trecut la împerecherea între ei a metișilor amintiți, urmărindu-se în principal consolidarea genetică a caracterelor specifice noului tip. Indicii principali specifici produșilor RR1 sunt prezentați în continuare: - greutatea corporală la 18 luni 45 kg; - cantitatea medie de lână 4,5 kg; - finețea fibrelor de lână 26 µ; - lungimea lânii 9 - 10 cm; Produșii RR1 care corespundeau scopului urmărit au fost reținuți pentru prăsilă, constituind astfel nucleul inițial utilizat în procesul de formare a unui nou
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de ovine cu o precocitate moderată. Greutatea corporală este de 42 - 48 kg la oi și 67 - 75 kg la masculi. În cazul miorilor și al mioarelor, greutatea corporală medie este de 48 și respectiv 40 kg. Producția de lână Cantitatea de lână rezultată după tuns este de cca. 4 kg la oi și 6,5 kg la berbeci. Lâna din cojoc prezintă unele însușiri calitative deosebite. Astfel, finețea medie a lânii este 24 µ, iar lungimea șuvițelor se încadrează între
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de Merinos. În general, nivelul însușirilor ce influențează în mod direct calitatea lânii, se regăsește la valori intermediare dintre Merinos și Spancă. Lâna obținută după tuns se caracterizează prin aspecte bine evidențiate privind finețea, aspect interior și exterior al șuvițelor, cantitatea și calitatea usucului. Toate acestea, reprezintă rezultatul aplicării unei selecții direcțional regresive, renunțându-se la această practică în momentul în care s-a constatat o bună consolidare a acestora. Randamentul lânii la spălare este 42 % la femele și de 45
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
o bună consolidare a acestora. Randamentul lânii la spălare este 42 % la femele și de 45 % la masculi. Producția de lapte Pe durata unei lactații producția totală obținută este cuprinsă între 85 și 100 l, din care, în același interval, cantitatea de lapte marfă este în medie de 45 l. Procentul mediu de grăsime este 7,5%, cu valori mai reduse primăvara și mai mari toamna. Producția de carne Aptitudinele noului tip de ovine pentru producția de carne nu sunt remarcabile
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
și sfârcuri suplimentare dispuse în partea anterioară a mamelei. Coada este lungă Îcca. 28 - 30 cmă și subțire, fiind formată din cca. 1420 vertebre. La oile robuste, cu însușiri mai bune pentru producția de carne, la baza cozii se găsesc cantități mici de țesut adipos dispuse sub formă de depozit. În zonele cu relief înalt, în cadrul rasei s-a conturat un tip aparte denumit țigaia de munte. Acest tip diferă practic de efectivele crescute în zonele mai joase prin faptul că
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
interior și exterior clar și respectiv de râuri. Din punct de vedere calitativ, învelișul pilos ce formează cojocul de lână prezintă următoarele însușiri: finețe 31 - 33 µ, lungime 9 cm, desime 2500 - 3000 cm2, usuc de bună calitate, însă în cantități insuficiente. Cantitatea de lână obținută după tuns este influențată de gradul de ameliorare, de nivelul de hrănire și întreținere. Astfel, de la oi se poate obține o producție cuprinsă între 2 - 3,5 kg și 3 - 4,5 kg de la berbeci
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
exterior clar și respectiv de râuri. Din punct de vedere calitativ, învelișul pilos ce formează cojocul de lână prezintă următoarele însușiri: finețe 31 - 33 µ, lungime 9 cm, desime 2500 - 3000 cm2, usuc de bună calitate, însă în cantități insuficiente. Cantitatea de lână obținută după tuns este influențată de gradul de ameliorare, de nivelul de hrănire și întreținere. Astfel, de la oi se poate obține o producție cuprinsă între 2 - 3,5 kg și 3 - 4,5 kg de la berbeci. Randamentul lânii
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
și mai mic la cele crescute la șes. Producția de lapte. La țigaie, producția de lapte este mai mare comparativ cu cea obținută de la celelalte rase și varietăți crescute în țara noastră, cu excepția Frizei și a Tipului de lapte Palas. Cantitatea de lapte este în medie cuprinsă între limitele 80 și 100 l în 175 zile de lactație, din care cca. 5065 % este consumată de către miei. De la plus variante, în aceeași perioadă, pot fi obținute producții de peste 250 l lapte. La
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
în medie cuprinsă între limitele 80 și 100 l în 175 zile de lactație, din care cca. 5065 % este consumată de către miei. De la plus variante, în aceeași perioadă, pot fi obținute producții de peste 250 l lapte. La țigaia de munte, cantitatea de lapte este în general mai mică față de cea crescută la șes, datorită faptului că pășunile montane sunt de calitate mai slabă și intemperiile mai frecvente. Din punct de vedere calitativ, laptele are 7 % grăsime și 6,5 % proteină. Indicii
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
kg la femele și 75 - 90 kg la berbeci. Din punct de vedere al conformației corporale, această varietate tinde spre tipul respirator având un format corporal mai alungit, sunt animale cu membre înalte, asemenea celor specializate pentru producția de lapte. Cantitatea de lapte obținută pe durata unei lactații este de 110 - 135 l lapte. țigaia neagră. Are talia și greutatea corporală mai mică, însă atât lâna, cât și jarul sunt de culoare neagră. Odată cu înaintarea în vârstă se accentuează procesul de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
mai reduse numeric și prezintă valori medii între primele două categorii. Extinderea lânii pe extremități este satisfăcătoare. Fruntea este acoperită cu un smoc de fibre scurte, fața cu jar, iar pe membre extinderea lânii se oprește la genunchi și jaret. Cantitatea medie de lână este de 1,7 - 2,2 kg la oi și 2,5 - 3,5 kg la berbeci, depășind 5 kg în unele zone în care se cresc efective valoroase de ovine țurcană varietatea albă. Randamentul lânii la
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lapte La această rasă, producția de lapte se caracterizează printr-o mare variabilitate. În condiții obișnuite de hrănire și întreținere, pe durata unei lactații poate fi obținută o producție totală de lapte cuprinsă între 70 - 90 kg. La plus variante cantitatea de lapte depășește adesea 235 l lapte în aceeași perioadă a lactației. Privitor la această producție, în zona montană și în aceleași condiții geoclimatice, țurcana poate produce cu peste 20 % mai mult lapte comparativ cu țigaia. Laptele de la țurcană are
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
producția piloasă de pe corp, înrulată sub forme de bucle, iar pe extremități sub formă de jar moarat. Producția principală este pielicica obținută prin sacrificarea mielului în primele zile după naștere, iar secundar în urma exploatării rasei Karakul de Botoșani se obțin cantități apreciabile de lapte și lână mixtă. Conformația este caracteristică, formatul corporal dolicomorf cu aspect piriform. Capul este alungit, fin, uscățiv, cu profil convex, urechile mari atârnânde; gâtul este subțire, puțin alungit și purtat oblic. Trunchiul este alungit și îngust, turtit
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
8,5%. Producția de lână Corpul este acoperit cu lână mixtă, iar capul și membrele cu jar. Din punct de vedere cantitativ și calitativ lâna se aseamănă cu cea de la țurcană, fiind însă mai fină, mai scurtă și frecvent împâslită. Cantitatea medie de lână variază între 1,8 - 2,5 kg, iar randamentul la spălare este cuprins între limitele 57 și 65 %. Producția de carne Practic, în selecție nu se ține cont de această producție, deoarece este confirmat faptul că animalele
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
carne Practic, în selecție nu se ține cont de această producție, deoarece este confirmat faptul că animalele cu o precocitate mai pronunțată produc pielicele cu o calitate diminuată. Cu toate acestea, ca urmare a sacrificării mieilor în vederea recoltării pielicelelor, rezultă cantități apreciabile de carne consumată în general de populație, dar care nu constituie un articol de comerț, iar cea de la adulte este inferioară calitativ, deoarece este obținută de regulă de la animalele reformate. Varietăți ale rasei Se deosebesc între ele prin culoarea
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
este cunoscută și sub numele de paloșă - de la denumirea moldovenească a oilor Merinos; de polspancă sau pol - hispanică - nume ce în limba slavă înseamnă jumătate oaie spaniolă. Spanca prezintă importanță economică întrucât produce o lână de bună calitate și în cantități satisfăcătoare și dispune de aptitudini bune și pentru producția de carne. Formarea și perfecționarea oilor Spancă Pe teritoriul țării noastre, din punct de vedere istoric, oile Spancă au apărut încă din a doua jumătate a secolului trecut, fiind aduse de către
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
punct de vedere cantitativ, producția de lână variază în limite extrem de largi, fiind influențată în primul rând de gradul de ameliorare, apoi de starea de întreținere și nivelul de hrănire. De la populațiile aparținând efectivelor neameliorate, după tuns se obține o cantitate de lână cuprinsă între 2,5 și 3,0 kg, iar de la cele ameliorate greutatea cojocului variază între 3 - 4,5 kg la femele și 4 - 7 kg la berbeci. Randamentul lânii la spălare este de 40 % la berbeci și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
medie este cuprinsă între 20 și 21µ; - lungime relativă 8 - 10 cm; - prezintă 7 - 8 ondulații uniforme/cm liniar; - usucul este incolor, de consistență uleioasă și de bună calitate, acoperind fibrele de lână în peste 2/3 din lungimea lor. Cantitatea de lână obținută după tuns este cuprinsă între 5 - 7 kg la oi și 9 - 11 kg la berbeci, iar randamentul lânii la spălare este de 55 %. Indicii de reproducție Datorită faptului că oile din Linia Merinos de Suseni - Vaslui
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lână Aspectul exterior al învelișului pilos este specific oilor cu lâna uniformă. Șuvițele au forma prismatică, însă au vârful ușor efilat, facilitând astfel scurgerea rapidă a apei pluviale. Extinderea lânii pe corp este bună, iar rezervele de piele sunt reduse. Cantitatea medie de lână obținută după tuns este de 4 kg, iar fibrele din cojoc au o lungime de cca. 9 cm și o finețe de 25 µ. Desimea foliculilor piloși este cuprinsă între 3500 și 4000 pe cm2, iar randamentul
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de cca. 9 cm și o finețe de 25 µ. Desimea foliculilor piloși este cuprinsă între 3500 și 4000 pe cm2, iar randamentul lânii la spălare variază între limitele 50 și 54 %. Producția de lapte În condiții obișnuite de hrănire, cantitatea de lapte obținută pe durata unei lactații este mai mare ca la țigaie. Media acestei producții pe o lacatație cu durata normală este de 90 - 100 l, din care 40 % reprezintă cantitatea de lapte marfă. Calitatea laptelui este deosebită datorită
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Producția de lapte În condiții obișnuite de hrănire, cantitatea de lapte obținută pe durata unei lactații este mai mare ca la țigaie. Media acestei producții pe o lacatație cu durata normală este de 90 - 100 l, din care 40 % reprezintă cantitatea de lapte marfă. Calitatea laptelui este deosebită datorită faptului că are un conținut de 7 % grăsime și 6,6 % proteină. Datorită aptitudiniilor bune pentru producția de lapte oile mame pot asigura, pe durata lactației, cantitatea de lapte necesară pentru hrana
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
l, din care 40 % reprezintă cantitatea de lapte marfă. Calitatea laptelui este deosebită datorită faptului că are un conținut de 7 % grăsime și 6,6 % proteină. Datorită aptitudiniilor bune pentru producția de lapte oile mame pot asigura, pe durata lactației, cantitatea de lapte necesară pentru hrana mieilor. Acest fapt permite ca în prima parte a vieții, mieii să realizeze sporuri de creștere cu valoare ridicată. Producția de carne Dat fiind faptul că în genofondul acestei populații se regăsesc gene aparținând unei
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
locale de ovine. Astfel, producția medie de lapte obținută într-o perioadă a lactației de 225 zile este de 180 l la multipare și 170 l la primipare ÎRadu R.ă. Din producția totală realizată peste 45% este reprezentată de cantitatea de lapte marfă. Substanța uscată din lapte este 18%, din care procentul de grăsime și proteină deține 5,8 % și respectiv 6,56 %. Indicii de reproducție. Fecunditatea specifică este de 90 %, iar prolificitatea și natalitatea au valori de 127 % și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]