2,375 matches
-
un Bruges în drumul Crîmului. De altfel aci e un romantism degenerat. Tot ce e grandilocvent romantic și sfâșietor în ordinea sentimentului e surprins cu o înduioșată ironie în mediu burghez, provincial. Se subliniază deci grotescul sublimităților degradate, solemnitatea în caricatură, demodarea, banalitatea, fără a se apăsa umoristic, numai cu o ușoară comprimare intelectuală a unei emoții prea vibratile prin natura ei. La acest contrast se adaugă elemente lirice prin ele înseși, ca decrepitudunea autumnală, pustietatea, monotonia, caterinicile cântând pe străzi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la bietul Teatru Național !, sărmanul !... când moare, când învie... de-i mai mult răposat..." Dar iată și mai clar cum Alecsandri vorbește prin gura lui Iorgu, ori cum Alecsandri, fără să vrea, face din Iorgu nu o secătură și o caricatură, ci un adevărat bonjurist: "Iorgu : Dac-ar giudeca toți ca d-ta, domnule, apoi teatrul național nu s-ar putea întemeia niciodată în țară: dar slavă Domnului !, sunt persoane care știu să prețuiască greutățile unei scene începătoare ca a noastră
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sus, ca și unele mici abateri mai mult aparente - dar nu e locul aici să intrăm în detalii. Vom face-o altă dată.) Aceste influențe au fost binefăcătoare, adică fructuoase, pentru că au fost potrivite cu spiritul vremii. Imaginați-vă ce caricatură, ce literatură "nouă", ce "modernism" deșănțat s-ar fi produs atunci, dacă niște scriitori, în disperare de cauză (așa cum ne-a zugrăvit dl Davidescu îmbrățișarea simbolismului de către Macedonski), și spre a fi "originali", adică cu orice preț altfel decât ceilalți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
literatură însă nu există fenomenul impunere. Dar chiar dacă ni s-ar impune baudelairismul prin fatalități ca cele sociale și economice - ce-ar rezulta? Rezultatul îl vedem, căci am făcut baudelairism, fără să ne mai forțeze cineva. Iar acest rezultat e caricatura, cum a fost și în ordinea politică și socială caricatura formelor noi. Formele noi însă nu numai că au fost fatale, dar au fost, așa caricaturizate, un bine: tranziția spre adevăratul bine. Pe când o literatură caricaturizată nu prezintă nici o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ar impune baudelairismul prin fatalități ca cele sociale și economice - ce-ar rezulta? Rezultatul îl vedem, căci am făcut baudelairism, fără să ne mai forțeze cineva. Iar acest rezultat e caricatura, cum a fost și în ordinea politică și socială caricatura formelor noi. Formele noi însă nu numai că au fost fatale, dar au fost, așa caricaturizate, un bine: tranziția spre adevăratul bine. Pe când o literatură caricaturizată nu prezintă nici o valoare pozitivă. Din contra, e ceva negativ. Dar existența la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ordinea firească a lucrurilor: e un fenomen de importare a formelor noi, menite să creeze, să provoace și fondul. Această capitală e o realitate, organizația ei aduce foloase, lucrurile se pot îmbunătăți, până ce vom avea o adevărată capitală europeană. Dar caricatura poeziei Parisului, baudelairismul bucureștean? Un obiect de utilitate practică, oricât ar fi de prost, are un rost, dacă-ți face un serviciu cât de mic; o poezie prost imitată e în cazul cel mai bun zero, nu e o realitate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
afgană și de rit musulman, este dată în judecată pentru că poartă vălul la ore. întrun alt context (francez), problema se reia în 2003. Este vorba despre refuzul elevelor musulmane din Franța de a veni la școală fără văl. * Scandalul publicării caricaturilor lui Mahomed reprezintă un recent exemplu ce a readus în discuție ideea (in)toleranței religioase. Întrun ziar danez sunt publicate mai multe caricaturi ale profetului Mahomed. În mod previzibil, scandalul devine internațional. Profanării Profetului și maculării coranului i s-a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Este vorba despre refuzul elevelor musulmane din Franța de a veni la școală fără văl. * Scandalul publicării caricaturilor lui Mahomed reprezintă un recent exemplu ce a readus în discuție ideea (in)toleranței religioase. Întrun ziar danez sunt publicate mai multe caricaturi ale profetului Mahomed. În mod previzibil, scandalul devine internațional. Profanării Profetului și maculării coranului i s-a răspuns prin satanizarea Occidentului și ironizarea Holocaustului. A rezultat un teribil scandal ce ilustrează, din punctul nostru de vedere, reciproca intoleranță existentă între
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Grigore Manolescu este vestitul actor (1857-1893) care a jucat în mai toate piesele lui I.L. Caragiale dar s-a ilustrat mai ales în rolul lui Hamlet din tragedia lui Shakespeare. A se face legătura care poate fi doar întâmplătoare cu caricatura cunoscută a dr. Șuțu hamletizând pe un craniu uman (vezi caricatura în cartea noastră, „A doua viață a lui Eminescu”). Gr. Manolescu era și colaborator la Fântâna Blandusiei, unde Eminescu era redactor. Poetul se înconjura de actori pentru că era foarte apropiat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai toate piesele lui I.L. Caragiale dar s-a ilustrat mai ales în rolul lui Hamlet din tragedia lui Shakespeare. A se face legătura care poate fi doar întâmplătoare cu caricatura cunoscută a dr. Șuțu hamletizând pe un craniu uman (vezi caricatura în cartea noastră, „A doua viață a lui Eminescu”). Gr. Manolescu era și colaborator la Fântâna Blandusiei, unde Eminescu era redactor. Poetul se înconjura de actori pentru că era foarte apropiat de arta lor și de spectacole în general; în această
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
primire a sumelor expediate, două sunt scrise la dicteul Hanrietei și una singură este proprie) iar restul ale Hanrietei. Cartea a fost întâmpinată cu rezerve ori cu aspre critici („scrisorile au un cuprins ordinar”, „denigrează”; Titu Maiorescu, în 1902: „sunt caricaturi literare, nu izvoare”, etc.). Acest zguduitor roman epistolar al Hanrietei a făcut dâră adâncă în conștiința publică, prin el s-a instituit definitiv imaginea lui Eminescu bolnav de sifilis, a Veronicăi Micle drept cauză a sifilisului (și transmițându-l mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și toți legionarii bine fixați în duhul iubirii de neam, în duhul iubirii de Hristos, ar fi îndreptat veacurile strâmbe, ar fi făcut o țară cu înfloriri veșnice, ca soarele de pe cer, dacă nu erau sugrumați și măcelăriți. Stăpânilor, însângerate caricature funebre, nu ne mai osândiți, nu ne mai defăimați, nu ne mai mistuiți pe rugul atâtor mișelii, căci nu veți putea stinge neclintita noastră credință în Hristos și nu veți putea înăbuși strigătul morților noștri, fântâni cu apă sfințită și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
rostește adevărul va rămâne neclintit și dincolo de mormânt. Nu decimarea și externarea adversarului aduce pace și biruință, ci atunci când știi să câștigi liniștea prin fapte mărețe, folositoare aproapelui și plăcute lui Dumnezeu. Pentru aceasta avem nevoie de caractere nu de caricaturi și echilibriști. Experiența istorică ne arată că de la omul moral, valoros și jertfelnic ne vin marile și frumusețile idealuri. Insul în slujba colectivității, nu colectivitatea în slujba insului. Nedreptatea, teroarea și crima au fondat cele mai grele nemulțumiri și represiuni
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
găsi variante care nu au mai fost realizate niciodată. Pentru fiecare element se găsește un număr limitat de atribute, dar prin combinarea lor pot rezulta mii de variante. Metoda a folosită cu succes de Leonardo da Vinci. Capetele grotești și caricaturile sunt exemple de aplicare a acestei metode. Pentru început el stabilea fiecare element al feței: fruntea, ochii, nasul, gura, buzele, bărbia, pielea. Pentru fiecare element realiza o listă de atribute, pe care le combina în diferite feluri, alegând combinațiile cele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nasul, gura, buzele, bărbia, pielea. Pentru fiecare element realiza o listă de atribute, pe care le combina în diferite feluri, alegând combinațiile cele mai deosebite. În tabelul de mai jos este prezentată listarea atributelor, iar în Figura 22 este reprodusă caricatura obținută pe baza alegerii atributelor subliniate din tabel. În exemplul dat, numărul de elemente a fost 7, iar numărul atributelor pentru fiecare element a fost: 4, 5, 6, 5, 3, 6, respectiv 5. Numărul total de combinații care se pot
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, de la 3 noiembrie 1890 până la 16 februarie 1891, la 20 octombrie 1891 și între 5 și 24 septembrie 1892. Redactor al gazetei - pe care a ilustrat-o cu desene și caricaturi, între alții, C. Jiquidi - a fost ziaristul și literatul C. B. Stamatin-Nazone. Au colaborat cu articole, versuri și proză satirică, având ca adresă tronul și a guvernările conservatoare, Gr. G. Tocilescu, Th. D. Speranția, N. G. Rădulescu-Niger, D. Teleor (sub
TOCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290203_a_291532]
-
am intrat, pe când în salonul prințului Grigore Suțu veneam în vizită de două ori pe an, la onomastice. Protocolul era cunoscut. Prințul Grigore Suțu, un om mărunțel cu mustăți lungi și arnăuțești, acum încărunțite, cu tipul clasic al grecului din caricatură, întotdeauna elegant, primea în picioare în cel dintâi salon, aproape la ușa holului, pe toți vizitatorii. Și în zilele de recepție vizitatorii erau gloată. În al doilea salonaș, principesa Irina trona pe un fotoliu luxos, iar pe dinainte-i, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
același fel. Verva sa comică amuza, delecta, contraria, nedumerea. S-a rîs în hohote prelungite, zgomotos. Uneori însă (ca în cazul observațiilor de natură filologică), din pură inerție. În ceea ce mă privește, m am simțit ca într-o expoziție de caricaturi reușite, fără a mă lăsa cuprins total de veselie sau fără a pune semnul egalității între portretele in aqua forte și modelele lor. *O „Notă de plată” (zic și eu ca Octavian Voicu) pentru istoria literară: „I.C.S.A.P. /Restaurant/Parc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bărbați numiți să participe la funeraliile inspectorului C. Gheorghiu, ca ultime gărzi, s-au „efasat” (ca să folosesc un termen blînd), sub motive care de care mai caraghioase. A mai fost apoi un incident cu pavoazarea taxiului. O dramă deturnată în caricatură! Cît era viu, îl lingușeau, nu-l criticau nici la marginea județului (nu cumva să audă); acum, în mod la fel de laș, s-au lepădat de el. *Ieri, un tip beat se indigna că niște „afurisiți de copii” îi spuneau „poteră
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de muncă; valea! Asta e linia de sus!” Sergiu a încercat să-i amintească, scuzîndu se în felul unui Moș Ion Roată, că el n-a trimis în tipografie versurile lui Radu Felecan, atît de slabe, încît elogiul devine, involuntar, caricatură. Bineînțeles, G. le trimisese. Iritat și de asta, dar și că a fost împiedicat să treacă la celălalt subiect pe care și-l pregătise, l-a pus la punct în modul cel mai autoritar, zicîndu-i: „Acuma dialog înseamnă: eu vorbesc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mîna întinsă și cu gura căscată. Negreșit, o face pentru parale. Însă efectul negativ al unor atari apariții e întrucîtva diminuat de textele sale parodice din numerele de Anul Nou (altă marfă cerută), în care se răsfață aluziile persiflante ori caricatura”. „Nu, dom’ Costică - îmi taie vorba Sp. -, degeaba cauți dumneata să-i găsești o latură morală, n-o are: e ahtiat după bani și gata! Pentru bani e în stare de orice compromis!” Tac, pentru că-mi dau seama că ar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
înhamă tot mai dificil la sistemul perimat al comunismului român, vorbesc pe față contra, se încadrează dificil în muncă (constituie adevărate probleme din acest punct de vedere). Aproape majoritatea tineretului se simte alienată față de lozincile partidului; UTC a devenit o caricatură inutilă și ineficientă, majoritatea supraestimează Occidentul, vor să emigreze. Tineretul a ajuns azi în situația în care Marx vedea proletariatul la sfârșitul secolului al XIX-lea, care nu avea de pierdut decât lanțurile și de câștigat o lume întreagă. Domnule
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a făcut să se tipărească un disc cu melodiile Cenaclului Flacăra, pe a cărui copertă este fotografiat aproape înfășurat în tricolor. Aproape ca Ceaușescu. Cine a mai avut o asemenea cutezanță? Cartea lui Cacoveanu Viorel, de la Cluj, și cea de caricaturi a lui Mihai Stănescu sunt retrase de pe piață pentru că spun unele adevăruri. Acest disc, care vorbește despre grandomania lui Păunescu, se vinde. Pe Ceaușescu îl deranjează că Țopescu este de părere că Balaci și alții pot să joace în străinătate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și interesul cinic imediat. Sorin refuza spontan, fără reținere, fandoseala „intelectuală”, disprețul față de omul simplu, „condamnat”, pasămite, să nu Înțeleagă Înaltele „idealuri”, limbajul „superior”. Mă simt și azi reconfortat, mărturisesc, să-mi amintesc rapiditatea scârbită cu care Sorin evalua orice caricaturi simandicoase, oricât de simandicoase. Nu mi-am putut refuza, recunosc, În acești ani de când nu-l mai puteam auzi și citi și vedea, virtuala sa solidaritate În nefericitele „dezbateri” bucureștene de care, deși aflat deja la o salubră distanță, nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care nu i-au fost totdeauna deopotrivă. „Sunteți, sunteți prins În pioneze otrăvite, domnu’ Norman”, auzeam, din când În când, rumoarea bârfitoarelor care știam că nu mint decât pe jumătate. Mi se părea Însă mai importantă aventura noastră comună decât caricatura ei. În ce a constat, de fapt, „delimitarea”, deloc contrariată, pe care o formulasem În Anii de ucenicie...? Recunoscându-mi, cu modestie și amar, „risipirea”, implicarea În „destinul comun”, discretele „efecte de solidaritate”, mă delimitam, deși admirativ și cu destulă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]