2,818 matches
-
moștenitorilor minori ai lui Bedmar (un marchiz spaniol care, la fel ca și frații săi moștenise ab intestat Întinse moșii În România), revendicând pentru statul român, această moștenire. Chestiunea moștenirii Bedmar l-a adus din nou În prim plan pe Carp, care În calitate de ministru al domeniilor, a intervenit declarând că „statul n-are drept de moștenire fiind moștenitori descendenți.” De fapt, toată chestiunea juridică se Învârtea În jurul articolului 7 din Constituție, care Împiedica pe străini să stăpânească imobile rurale În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
statul n-are drept de moștenire fiind moștenitori descendenți.” De fapt, toată chestiunea juridică se Învârtea În jurul articolului 7 din Constituție, care Împiedica pe străini să stăpânească imobile rurale În țară. În discursul de la Camera din 4 decembrie 1892, Carp se Întreba: „De ce față de prințesa Gorceacov articolul 7 nu se poate aplica, dar față de marchiza de Bedmar articolul 7 se aplică?”. Era de părere că situația era destul de ambiguă, Întrebând-se „sau articolul 7 are Înțelesul pe care i-l
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
capacitatea succesorală Întrucât privește imobilele rurale”. Omul politic continuă spunând că art. 7 nu poate să conteste capacitatea succesorală a străinilor deoarece ”nu s-a găsit nici o legislație care să fi Încercat măcar, de a contesta capacitatea succesorală a străinilor”. Carp aducea ca exemplu cazul Angliei unde, de la 1870 „orice străin poate poseda.....cu singura condițiune să nu aparție unei țări care e În dușmănie cu Anglia”. Nici legislațiunea din Suedia care Împiedica pe străini de a poseda, nu a putut
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
este drept că art. 7 n-a putut legifera asupra capacității succesorale, dar Împiedică exercițiul acestui drept; și pentru că eu nu pot lăsa o avere ca să nu aparție nimănui, trebuie să-i dau posibilitatea să se supună voinței articolului 7”. Carp spunea: „Cerând de la guvern să procedeze la acte de despuiere, cred că faceți nu numai o injurie prea mare, dar faceți o injurie celor ce ne-au precedat și celor ce au să ne urmeze, căci sunt sigur că nu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
să ne urmeze, căci sunt sigur că nu veți găsi nici un guvern care să dea mâna la asemenea acte de barbarie”. Acuzat că susține rezolvarea chestiunii Bedmar favorabil pentru moștenitorii acestuia, pentru că era prieten cu Buicliu, avocatul familiei Bedmar, Carp declara: „când erau În joc interesele cele mai gingașe ale acestei țări, eram eu, să fac un lucru În contra convingerilor mele și contra atâtor interese, numai și numai pentru că un amic al meu era avocat Într-un proces? Mă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
atât, ca să comit acte de acele care sunt reprobabile și față de conștiința mea și față de conștiința țării, numai și numai ca să nu dau ocaziune „Voinței Naționale” să zic că am Împărțit 200000 lei cu domnul Buicliu?”. Integritatea morală a lui Carp era cunoscută de toți, chiar și de cei care nu erau tocmai amici, chiar C. Stoicescu, cel pe care Carp l-a combătut, ținând să-i spună că „Dvs. sunteți mai presus de orice bănuială”. Convingerea lui În legătură cu dreptul de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ca să nu dau ocaziune „Voinței Naționale” să zic că am Împărțit 200000 lei cu domnul Buicliu?”. Integritatea morală a lui Carp era cunoscută de toți, chiar și de cei care nu erau tocmai amici, chiar C. Stoicescu, cel pe care Carp l-a combătut, ținând să-i spună că „Dvs. sunteți mai presus de orice bănuială”. Convingerea lui În legătură cu dreptul de moștenire era atât de puternică, Încât nu a ezitat să declare destul de răspicat: „Statul, și vreau să audă toată lumea, statul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
atât În numele lui, cât și al guvernului, să discute respectivul proiect și să permită guvernului să aducă amendamente, pentru a se face un lucru serios. La 14 decembrie 1892, fiind interpelat și la Senat asupra aceluiași caz, de către Gheorghe Vernescu, Carp Îi răspundea cu aceleași argumente, declarând: „capacitatea succesorală a străinilor nu se poate tăgădui. Opoziția pretinde că statul trebuie să confiște succesiunile străinilor, iar noi tăgăduim statului acest drept, și cerem ca, prin lege, să se Împuie succesorilor să vândă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de vedere a prevalat și a fost folosit pentru a rezolvat și chestiunea Zapa, patru ani mai târziu, sub guvernul Sturdza. 4. Atitudinea față de stăini În general și de evrei În particular la sfârșitul secolului XIX și Începutul secolului XX. Carp s-a remarcat Încă o dată În problema străinilor În februarie 1893, În momentul În care Stolojan atacase proiectul privind organizarea școlilor de meserii, sub pretextul că fusese alcătuit Într-un spirit antinațional, deoarece acestea erau deschise pentru toți, de erau
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
un spirit antinațional, deoarece acestea erau deschise pentru toți, de erau români sau străini, pe când patriotismul pe cum se Înțelegea el pe atunci, ar fi cerut ca numai românii să poată beneficia de Învățătură În acele școli. La această Învinuire, Carp a răspuns: „eu am o mândrie, aceea de a crede că În peninsula balcanică România este un centru cultural care radiază În afară; eu am mândria de a crede că suntem aci cel dintâi popor; că nici unul din vecinii noștri
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
familie și spiritul ei de economie și calitățile ei intelectuale, este evident că În momentul de față acest element este străin la noi, și că proporțiunea lor nu este așa Încât să nu constituie până la oarecare punct un pericol pentru noi.” Carp a Încercat să arate care era deosebirea dintre el și liberali, atunci când era vorba de străini, spunând „dvs. voiți să scăpați de acel rău, luând măsuri În contra evreilor și noi zicem nu este alt mijloc decât a căuta să Întărim
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
vânzării bunurilor statului la țărani, legea creditelor agricole, chiar și proiectul pentru Banca Agricolă, toate au contribuit la Întărirea activităților comerciale și economice. Prigonirea evreilor nu era o soluție acceptabilă, și multe din măsurile din perioada anterioară tocmai asta făcuseră, Carp reproșând celor care se aflaseră la guvernare deciziile luate impotriva străinilor: „de Împământenit, nu-i Împământeniți; de la politica i-ați Înlăturat, și În armata ei sunt obligați să meargă și să-și dea impozitul de sânge. Vedeți că nu le
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
românesc, și atunci să fiți siguri că acest pericol are să scadă și are să dispară!”. În discursul ținut la Senat la 7 februarie 1895, răspunzându-i lui Sturdza, care considera că România nu are nevoie de străini pentru a se dezvolta, Carp i-a declarat: „d-voastră vreți ca fără străini să ajungem la acea stare de cultură (la care se afla restul Europei)? Dar eu ași dori să știu, d-le Sturdza, ce este pe d-ta și ce este În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
prin noi nu va ieși nimic serios, cum nu iese nimic din școlar care să nu fie o reproducere Încă nelustruită a asimilației din perioada tinereții”. Sturdza, care se pronunța Împotriva străinilor În mai toate ocaziile, a primit replica lui Carp care a ținut să-i sublinieze că toate popoarele au avut partea lor de influențe străine, propunând o analiză a economiilor europene, declarând: „să vedem ce s-a Întâmplat din punct de vedere economic pe teren industrial, când Eduard al
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
noiembrie 1897, Al. Marghiloman a interpelat guvernul În Cameră obținând de la Pherekyde răspunsul că „cele petrecute sunt o justă reacțiune contra evreilor, care au insultat România prin Întruniri nepermise de Constituțiune (deși se ținuseră cu autorizația poliției)”. La 25 noiembrie, Carp a luat cuvântul la Senat. Spre deosebire de luările de cuvânt anterioare, a vorbit mai puțin despre evrei, În schimb a ridicat o altă problemă, În legătură cu faptul că un ministru de război și un ministru de interne pot, unul propune o lege
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a declarat În Senat că „toată discuția este zadarnică, Întrucât proiectul de lege al generalului Berindei este o <ficțiune>, fiindcă a fost făcut fără cunoștința Consiliului de miniștri, prin filiera căruia nu trecuse. Răspunsul lui Pherekyde i-a plăcut lui Carp care a ținut să precizeze că generalul Berindei „pentru care, personal, are cea mai mare stimă”, nu este totuși un om serios, căci, „dumnealui aruncă un cărbune aprins În niște materii atât de explozibile, fără să se fi sfătuit cu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
rău omul poate trage câte un folos, și voi fi fericit să pot zice cu d. Ministru de interne: legea generalului Berindei a rămas ceea ce trebuia să fie din capul locului, o lege fără ființă”. Dar ceea ce nu știa Carp era tocmai faptul că declarația lui Pherekyde și renunțarea la legea lui Berindei se datora regelui, și nu Înțelepciunii guvernului. La Începutul secolului XX, problema evreilor Încă reușea să atragă atenția statelor din Europa și nu numai. Astfel, În vara
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
mondial, atitudinea evreilor a uimit pe mulți. Astfel, la sosirea armatelor germane În București (23 noiembrie 1916), o parte a populației a ieșit În Întâmpinare strigând „bine ați venit” aruncând flori, spre nedumerirea gen. Mackensen mirat de lipsa de patriotism. Carp, care toată viața a susținut că problema evreiască e una economică și nu una politică, care vorbise Împotriva celor care vedeau În „problema evreiască” un pericol național, care ajunsese să fie considerat „evreofil”, a rămas și mai surprins de atitudinea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
acestora. I-a mărturisit lui Alexandru Pisoski „trebuie să-mi schimb politica În „chestiunea evreiască....voi introduce legea prusacă din 1864, care nu admite naturalizarea evreilor decât dacă dovedeau că sunt titrați și patrioți”. Pisoski nota la 24 februarie 1917 „Carp găsește că ovreii sunt astăzi atotputernici și că dau germanilor povețile cele mai rele”. Și astfel, Într-o cariera politică de 50 de ani, era Întâia și ultima dată când Carp și-a schimbat părerea. Capitolul V Petre P. Carp
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
titrați și patrioți”. Pisoski nota la 24 februarie 1917 „Carp găsește că ovreii sunt astăzi atotputernici și că dau germanilor povețile cele mai rele”. Și astfel, Într-o cariera politică de 50 de ani, era Întâia și ultima dată când Carp și-a schimbat părerea. Capitolul V Petre P. Carp și dezvoltarea economică a României. Legea minelor În general, politica economică a guvernelor conservatoare a vizat realizarea unor reforme care să nu atingă baza socială, mergând pe ideea menținerii marii proprietăți
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Carp găsește că ovreii sunt astăzi atotputernici și că dau germanilor povețile cele mai rele”. Și astfel, Într-o cariera politică de 50 de ani, era Întâia și ultima dată când Carp și-a schimbat părerea. Capitolul V Petre P. Carp și dezvoltarea economică a României. Legea minelor În general, politica economică a guvernelor conservatoare a vizat realizarea unor reforme care să nu atingă baza socială, mergând pe ideea menținerii marii proprietăți, conservatorii fiind preocupați de dezvoltarea industriei naționale, erijându-se
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
general, politica economică a guvernelor conservatoare a vizat realizarea unor reforme care să nu atingă baza socială, mergând pe ideea menținerii marii proprietăți, conservatorii fiind preocupați de dezvoltarea industriei naționale, erijându-se uneori În continuatori ai politicii liberale. Legile lui Carp nu s-au potrivit vechilor stereotipuri economice conservatoare, mai curând, Încurajau industria propunând o intervenție guvernamentală sistematică În economie. Prin legea minelor a lui Carp, conservatorii i-au devansat Însă pe liberali. Până la legea minelor din 1895, România nu a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
preocupați de dezvoltarea industriei naționale, erijându-se uneori În continuatori ai politicii liberale. Legile lui Carp nu s-au potrivit vechilor stereotipuri economice conservatoare, mai curând, Încurajau industria propunând o intervenție guvernamentală sistematică În economie. Prin legea minelor a lui Carp, conservatorii i-au devansat Însă pe liberali. Până la legea minelor din 1895, România nu a avut o legislație minieră, deși Constituția de la 1866 ceruse expres acest lucru. Au existat o serie de Încercări timide, fiind făcute cinci proiecte de legi
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
din 1895, România nu a avut o legislație minieră, deși Constituția de la 1866 ceruse expres acest lucru. Au existat o serie de Încercări timide, fiind făcute cinci proiecte de legi miniere: 1863, 1870, 1873, 1881, 1886, Însă doar proiectul lui Carp a fost adoptat de parlament. Unii au considerat că Legea minelor a fost cea mai importantă dintre toate creațiile sale, care a rămas În vigoare timp de 30 de ani și care a pus bazele industriei extractive moderne În România
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
net al minei, exploatarea urmând să fie făcută de Stat sau concesionată. Față de legislația statelor străine, unde proprietatea subsolului era fie exclusiv a proprietarului suprafeței (Rusia, Anglia, Statele Unite), fie exclusiv a prospectantului (Germania), fie exclusiv a statului (Franța), legea lui Carp avea originalitatea ei. În expunerea de motive din februarie 1894 a arătat necesitatea legii: „exploatarea bogățiilor miniere, crearea și dezvoltarea industriei În România, reclama imperios o lege de mine. Numai fixând, garantând și reglementând raporturile dintre capital, proprietarul suprafeței și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]