2,933 matches
-
de-ai săi. Într-adevăr, noua organizare a spațiului extracarpatic, intrat sub dominația regalității ungare, s-a materializat mai întâi în sfera bisericească. În urma unei infiltrări și acțiuni misionare reușite, papalitatea a decis să înființeze o episcopie în teritoriile sud-est carpatice (de la curbura Carpaților), smulse în prealabil dominației cumane. Convertirea la creștinism a unor căpetenii cumane din stepa nord-pontică, stimulată de succesele militare ale cavalerilor teutoni, după 1211, și de irupția tătarilor în răsărit, după 1223, l-a determinat pe papa
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lipsa de similitudine între tradiția românească și cea ungară, sub raport structural, a exclus posibilitatea transpunerii versiunii maghiare. Concluzia sa este că motivul vânătorii rituale a bourului are o sorginte autohtonă, ca supraviețuire a riturilor și miturilor ancestrale, comune zonei carpatice și lumii orientale și mediteraneene. Valoarea istorică a tradiției despre "descălecatul" lui Dragoș, acreditată de letopisețele slavo-române și acceptată de cronicari și istoricii romantici, a fost primită cu rezerve de școala critică istorică, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
creat și firma de transport de marfă Trans Car, în conducerea căreia este direct implicat și Aurel Albu, un alt partener al lui Carabulea. Atât Tănase, cât și Albu sunt acționari și la alte firme din grup, între care Banca Carpatica, și figurează în topul „300 cei mai bogați români” al revistei Capital. Această pereche de firme a constituit apoi nucleul grupului, la care s-au adăugat treptat un număr de firme, cea mai mare parte fiind într-o relație de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
partea non-auto, prezintă similitudini cu cea a grupului Virgin la nivelul portofoliului, ce cuprinde transporturi, turism, presă și comerț, dar și al modului inovator și perseverent în care se operează. Diversificarea spre asigurări și finanțe, în special prin apariția băncii Carpatica, la care acționari principali sunt Ilie Carabulea, Corneliu Tănase și Aurel Albu și care este asociată de către toată lumea grupului Atlassib, sugerează similitudini, inclusiv de structură culturală, cu grupurile japoneze tip zaibatsu, ce cuprind în componența lor o „bancă de casă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
muncă în firmele grupului. La acestea se mai adaugă alte mii de locuri de muncă, care sunt generate indirect de grup, datorită faptului că sediile unor firme-rețea ale grupului se află la Sibiu, cum ar fi, de exemplu, Atlassib, Banca Carpatica sau firma de asigurări Carpatica Asig. Angajamentul față de zonă se menține și prin proiectele de viitor care se vor desfășura în perioada imediat următoare, începând cu 2007. În paralel, acest gen de comportament se transferă însă și spre zonele în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
acestea se mai adaugă alte mii de locuri de muncă, care sunt generate indirect de grup, datorită faptului că sediile unor firme-rețea ale grupului se află la Sibiu, cum ar fi, de exemplu, Atlassib, Banca Carpatica sau firma de asigurări Carpatica Asig. Angajamentul față de zonă se menține și prin proiectele de viitor care se vor desfășura în perioada imediat următoare, începând cu 2007. În paralel, acest gen de comportament se transferă însă și spre zonele în care a achiziționat firme vechi
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de configurația zonei Sibiului. Problema ar fi că orientarea spre creștere și proiectele de mari dimensiuni tip Carabulea nu sunt în consonanță cu acest tip de activitate. În compensație, segmentul financiar-bancar oglindește mai bine comportamentul strategic al patronului Atlassib. Banca Carpatica este „consecința” succesului „motoarelor” inițiate ale grupului. Deși plecată în cursă dintr-o poziție de outsider, banca a dovedit că este o construcție solidă, cu o architectură similară cu cea a Atlassib. Paralel cu înmulțirea agențiilor de transport și repoziționarea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
banca a dovedit că este o construcție solidă, cu o architectură similară cu cea a Atlassib. Paralel cu înmulțirea agențiilor de transport și repoziționarea lor geografică în locuri mai favorabile, s-a întâmplat același lucru și cu sucursalele sau locațiile Carpatica. Banca Carpatica este curtată intens de concurență sau de cei ce doresc să intre pe piața românească, chiar dacă segmentul de piață deținut este mic. Patronul declară însă că nu are încă în perspectivă înstrăinarea participației sale majoritare, în ciuda presiunilor spre
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
dovedit că este o construcție solidă, cu o architectură similară cu cea a Atlassib. Paralel cu înmulțirea agențiilor de transport și repoziționarea lor geografică în locuri mai favorabile, s-a întâmplat același lucru și cu sucursalele sau locațiile Carpatica. Banca Carpatica este curtată intens de concurență sau de cei ce doresc să intre pe piața românească, chiar dacă segmentul de piață deținut este mic. Patronul declară însă că nu are încă în perspectivă înstrăinarea participației sale majoritare, în ciuda presiunilor spre concentrarea sectorului
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Constantin Brăiloiu, Sabina Ispas, Sub aripa cerului. Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, București, 1998; Vasile V. Filip, Universul colindelor românești (În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică), București, 1999; Ilie Moise, Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Ion Taloș, Câteva considerații asupra colindatului și colindelor popoarelor romanice, București, 1999; Marin Marian-Bălașa, Colinda-epifanie și sacrosanct, București, 2000; Ioan Brezeanu, Colindele de la Dunărea de Jos, Galați, 2000. L.Cș.
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
noapte, a dorurilor stingeri. Romînu-n trecut mare, e mare-n viitor Și tu vrei ca poetul să fie trecător? Pe-a țărei sale țărmuri să n-aibă ce să cînte? Dar nu-s colori destule în lume să-nveșmînte A munților Carpatici sublime idealuri, Ce noată-n a lui suflet cum noată-n mare valuri, Și-n creierii[-i] aleargă de gânduri vijelii, Cum ginii se sfaramă-n ruinele pustii. 3 2257 [MUREȘANU] Cu cât mai îngust capul, cu cât mai prost, mai rău, Cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu dorul Numitu-i de plăieși c În țările carpateci Se-nalță urieș Un munte - Vârf cu dorul Numitu-i de plăieși. d În țările carpateci E-un [munte] urieș Și Vârful cel cu dorul Numitu-i de plăieși. 2260 e În țările carpatici E-un munte urieș, Vârful cu dorul culmea Numită-i de plăieși. Dintre Carpați se-nalță Un munte urieș, Vârful cu dorul culmea Numită-i de plăieși. 2254 a Din văi cu ape limpezi Ridică umeri suri Și rariștea de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
erau însoțiți de simboluri ascensionale : scara sau pasărea-suflet (și ea frecvent reprezentată pe pomul de pomană sau pe stâlpul funerar). Dacă am întâlnit motivul paltin cosmic + scară către cer în cânte cele funerare ale bănățenilor, în schimb, în diagonala spațiului carpatic, la huțuli („vecinii carpatini imediați ai românilor” ; cf. 40, p. 512), în „colindele pentru morți” ale acestora, întâlnim motivul paltin cosmic + pasărea-suflet. Într-un colind de flăcău mort, de exemplu, șoimul-suflet, în peregrinarea-i postumă, se așază pe un arțar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și pe de altă parte modernitatea demo-culturală dată de niveluri scăzute ale mortalității infantile, fertilității și emigrării și un nivel mediu ridicat al vârstei populației. Județele cu modernitate demo-culturală ridicată sunt cele din Ardeal și mai puțin cele din afara arcului carpatic, excepție făcând Bucureștiul și Dobrogea (Sandu, 1996: 243). 3.2. Indicatori ai tradiției, modernității și postmodernității în ruralul românescanaliză secundară Pentru a putea analiza la modul specific care este relevanța celor trei concepte în spațiul social românesc actual, voi stabili
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Defence of Primordialism, în Mortimer, Eduard și Fine, Robert (eds.). People, Nation and the State, London, I. B. Tauris Publishers. Collier, Paul. 1998. Social Capital and Poverty. Social Capital Initiative Working Paper no. 4, World Bank. Conea, Ion. 1984. Plaiuri carpatice. București: Editura Sport-Turism. Connel, R., W. și Wood, Julian. 2002. Globalization and Scientific Labour: Patterns in a life-history Study of Intellectual Workers in the Periphery, în Journal of Sociology, vol 38, 2, pp. 167-190. Cuche, Denys. 2003. Noțiunea de cultură
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Dezvoltare rurală și reforma agriculturii românești. Raport realizat la solicitarea Centrului Român pentru Politici Economice, http://www.cerope.ro/pub/study54ro.htm Dunăre, Nicolae. 1979. Ornamentică tradițională comparată. București: Editura Meridiane. Dunăre, Nicolae (coord.) 1984. Civilizația tradițională românească în curbura carpatică nordică. București: Editura Științifică și Enciclopedică Dungaciu, Dan. 2004. Alternative modernities in Europe: Modernity, Religion and Secularization in South-Eastern Europe: the Romanian Case. Working Paper no. 68, Max Planck Institute for Social Anthropology, Halle/Saale, http://www. eth. mpg.de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt îndrituite să aspire la niște frontiere naturale. Așa apare, în esență, teoria după care Franța are dreptul natural la o frontieră situată pe malul stâng al Rinului, că grupul etnic român trebuie să domine o arie bazată pe reduta carpatică și limitată de Dunăre și Nistru, că Anglia poate fi protejată doar dacă nici un stat nu amenință ocuparea Țărilor de Jos, de unde se poate lansa o invazie asupra Insulelor Britanice cu sorți de izbândă. Al doilea curent teoretic care va
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internațional Spațiul românesc între Orient și Occident. Interferențe politice, culturale și religioase, Iași, 8-9 octombrie 2004. Ele sunt rezultatul cercetărilor efectuate în cadrul contractului 3-83 din programul CERES. Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Istorie și societate în spațiul est carpatic: sec. XIII-XX/ vol. editat de: Dumitru Ivănescu, Marius Chelcu - Iași: Junimea, 2005 ISBN 973-37-1073-3 • Ivănescu, Dumitru (ed.) • Chelcu, Marius (ed.) 94(498)”12/19” Editura JUNIMEA, Iași - ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
evului mediu românesc, încercând să surprindem, mai ales, modul în care realitățile confesionale au influențat cotidianul politic și cultural din Moldova, dar și din Țara Românească. Vom urmări, mai apoi, impactul pe care l-a avut intrarea românilor din afara arcului carpatic în aria civilizației bizantine asupra raporturilor cu partea centrală și apuseană a continentului. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, vom încerca să schițăm evoluția în mediile culte românești a atitudinii față de Occident, mai ales față de Eclezia romană, în măsura în care izvoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
plus: Ion I. Nistor, Cehoslovacii și românii, în „Codrii Cosminului“, Cernăuți, 6, 1929-1930, p. 266; Pandele Olteanu, Aux origines de la culture slave dans la Transylvanie du nord et de la Maramureș, în „Romanoslavica“, București, 1, 1958. din interiorul și exteriorul arcului carpatic cu centrele politice și ecleziastice de la sud de Dunăre, mai ales în epoca Asăneștilor 11. Acestor două puncte de vedere, invocate în numeroase studii ale altor colegi din breasla istoricilor sau din cea a lingviștilor, li se va alătura o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
moduri, cu concluzii asemănătoare, dar și contradictorii. O primă problemă care a suscitat și suscită dezbateri și controverse este cea privind aria geografică în care trebuie inclusă România; se întâlnesc diverse formulări: „balcanică“, „sud-estul“ sau „estul Europei“, „Europa centrală“, „spațiul carpatic“, „spațiul carpato-danubiano-pontic“ și altele. Uneori s-a ajuns la situații (absurde) ca România să apară în atlase pe planșe diferite: partea de nord în Europa centrală, iar partea de sud în Peninsula Balcanică 1. Firește, o opțiune sau alta a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trecutul, trebuie să înțelegem mai întâi întregul complex geografic, istoric, geopolitic, din care acesta face parte“4. După aproape 40 de ani, C.C. Giurescu opina: „Din punct de vedere geografic, răspunsul la cele două întrebări [...] este limpede: România aparține spațiului carpatic sau carpato-danubian, care și-a luat numele de la lanțul Carpaților - lanț mai lung decât cel al Balcanilor -, în timp ce statele de la sud de Dunăre și Drava își iau numele de la munții respectivi. Adăugăm că numele Balcan (Balkan) vine, după toate probabilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Dunăre și Drava își iau numele de la munții respectivi. Adăugăm că numele Balcan (Balkan) vine, după toate probabilitățile, de la turcii osmanlâi ai secolului XVI, care au dat un nume nou, turcesc, vechiului Haemus. Așadar, România face parte, geografic, din spațiul carpatic, așa cum face și Ungaria, și Slovacia. [...] România aparține, prin urmare, spațiului carpatic sau carpato-danubian, iar nu Peninsulei Balcanice (subl.ns.). Ea a avut și are însă legături strânse cu peninsula, legături politice, economice și culturale. De aceea și nordul Dunării
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Balcan (Balkan) vine, după toate probabilitățile, de la turcii osmanlâi ai secolului XVI, care au dat un nume nou, turcesc, vechiului Haemus. Așadar, România face parte, geografic, din spațiul carpatic, așa cum face și Ungaria, și Slovacia. [...] România aparține, prin urmare, spațiului carpatic sau carpato-danubian, iar nu Peninsulei Balcanice (subl.ns.). Ea a avut și are însă legături strânse cu peninsula, legături politice, economice și culturale. De aceea și nordul Dunării și sudul ei pot fi înglobate într-o unitate mai mare, care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aceea și nordul Dunării și sudul ei pot fi înglobate într-o unitate mai mare, care este sud-estul european. Sub acest nume cuprinzător, sudestul european, urmează a fi înglobat, deci, atât sudul cât și nordul Dunării, Peninsula Balcanică și regiunea carpatică sau carpato-danubiană“5. În perioada tranziției, dezbaterile privind poziția geopolitică a României, raportarea la Europa sunt, firește, marcate de noul context politic intern și internațional. De pe poziția geografului, Vasile S. Cucu scria în anul 1994: „Regional, în cadrul fizico-geografic și geopolitic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]