8,983 matches
-
de note pentru tratatele bilaterale, deoarece contopește în mod fericit procesul de negociere cu acceptarea angajamentului. Schimbul de note este calea apropiată pentru a înnoi, extinde sau înceta un tratat. Declarațiile statelor admise în O.N.U., acceptând obligațiile din Cartă, se face prin schimbul bilateral cu O.N.U., și sunt înregistrate ex officio. Protocolul este cunoscut și practicat în cadrul O.N.U., și a altor organizații internaționale. Un acord internațional poate fi încorporat într-un protocol ce nu apare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
există cercetări în domeniul științelor sociale care susțin această afirmație (Bhalla, 1997; World Bank, 1996: cap. 5; 1997). Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost creată ca un "plan Marshall" în ajutorul țărilor post-comuniste. Conform articolului 1 din cartă, BERD funcționează "în țările care manifestă atașament și care aplică principiile democrației pluripartidiste, ale pluralismului și ale economiei de piață". BERD operează în douăzeci și cinci de țări post-comuniste, inclusiv în cele nouă țări analizate în sondajele BND. Freedom House clasifică țara
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
oferi o guvernare eficientă, orientată spre piață". Toate exemplele ei de bună guvernare se concentrează pe elementele necesare unei economii de piață; nici unul nu are legătură cu democrația pluripartidistă sau cu pluralismul, cu toate că și acestea sînt obiective importante, stipulate în carta BERD. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) caută să prevină, să limiteze sau să medieze conflictele dintre foștii adversari ai Războiului Rece și să restrîngă reapariția conflictelor tradiționale dintre naționalități, în Europa Centrală și de Est și fosta
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și d. Liebknecht, și popor român e tot atât de mult badea Toader ca și cutare ori cutare prinț sau proprietar mare. Dar alături cu clasele pozitive ale societății române mai există și oameni cari nici au ceva, nici au învățat vro carte acătării, nici știi de unde până unde a răsărit pe aici prin țară, iar acești oameni pretind a fi popor par excellence, numai ei sânt națiunea, și pe aceștia turcul și noi îi numim genabet-tacîm, adecă roșii. Așadar poporul, națiunea par
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2021/2.115; ... c) Regulamentul (UE) 2021/2.116 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2021/2.116; ... d) Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; ... e) Planul strategic PAC 2023-2027 al României, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2022) 8783 din 7 decembrie 2022 de aprobare a Planului strategic PAC 2023-2027 al României în
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
europeană a drepturilor omului? ... 2. Dacă concursul de legi penale în timp este susceptibil de tratament juridic diferit, în funcție de natura infracțiunii, fără încălcarea legalității incriminării, respectiv a art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 23 alin. (12) din Constituția României, art. 15 alin. (2) din Constituția României, și fără încălcarea art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului prin introducerea unui tratament discriminatoriu? ... 3. Dacă, în absența unor
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
europeană a drepturilor omului? ... 2. Dacă concursul de legi penale în timp este susceptibil de tratament juridic diferit, în funcție de natura infracțiunii, fără încălcarea legalității incriminării, respectiv a art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 23 alin. (12) din Constituția României, art. 15 alin. (2) din Constituția României, și fără încălcarea art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului prin introducerea unui tratament discriminatoriu? ... 3. Dacă, în absența unor
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
drepturilor omului. Un concurs de legi penale în timp nu este susceptibil de tratament juridic diferit, în funcție de natura infracțiunii, în caz contrar fiind încălcate dispozițiile art. 7 și 14 din Convenția europeană a drepturilor omului, art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 15 alin. (2) și art. 23 alin. (12) din Constituția României. S-a considerat că lipsa unor criterii pentru definirea sintagmelor risc sistemic de impunitate și numărul semnificativ de cauze conduce la încălcarea principiului
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
legii, aflați în situații identice. Așadar, introducerea unui element de distincție doar pentru infracțiunile de corupție este de natură a încălca principiul legalității incriminării astfel cum este protejat de art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 23 alin. (12) din Constituție. S-a apreciat că legalitatea incriminării este un principiu fundamental al dreptului penal, care presupune că numai faptele prevăzute de legea penală în momentul săvârșirii lor constituie infracțiuni și
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
risc sistemic de impunitate“ doar pentru infracțiunile de corupție este de natură a fi în neconcordanță cu principiul legalității incriminării și a pedepsei astfel cum a fost protejat prin art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului, art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și consfințit de art. 23 alin. (12) din Constituție. ... 3. În absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de „risc sistemic de impunitate“ și „număr semnificativ de cauze“, instanța de judecată nu
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
fi interpretate ca stabilind o simplă condiție prealabilă pentru soluționarea cauzei. În consecință, eventuale modificări legislative care prelungesc un termen de prescripție nu sunt considerate drept o încălcare a art. 7 din convenție, iar, potrivit art. 52 alin. (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, „în măsura în care prezenta cartă conține drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, înțelesul și întinderea lor sunt aceleași ca și cele prevăzute de
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
În consecință, eventuale modificări legislative care prelungesc un termen de prescripție nu sunt considerate drept o încălcare a art. 7 din convenție, iar, potrivit art. 52 alin. (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, „în măsura în care prezenta cartă conține drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, înțelesul și întinderea lor sunt aceleași ca și cele prevăzute de convenția menționată. Această dispoziție nu împiedică dreptul Uniunii să confere o
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
o normă de drept material sau procesual a cărei interpretare o solicită, ci a făcut referire la aplicabilitatea dispozițiilor diferitelor instrumente internaționale în cauză, respectiv a dispozițiilor art. 7 și 14 din Convenția europeană a drepturilor omului, art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a dispozițiilor art. 23 alin. (2) și art. 15 alin. (2) din Constituția României. Prin urmare, în absența unei dispoziții legale invocate, lipsește problema de drept. ... 57. În special, primele două întrebări au caracter
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
Cauza C-131/23, și cu privire la conformitatea aplicării în speță a acestei ordonanțe cu dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului, ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și ale Constituției României. ... 59. Însă conformitatea unei situații juridice cu dispozițiile din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sau din Convenția europeană a drepturilor omului sau interpretarea dispozițiilor acestora intră în sfera de activități jurisdicționale a instanței sesizate cu judecarea cauzei, nu a instanței supreme care se pronunță cu privire la interpretarea normelor
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
anterioare datei de 25 iunie 2018. ... 65. Ambele instanțe europene au stabilit, prin jurisprudența lor, că normele care reglementează prescripția în materie penală nu intră în domeniul de aplicare al principiului legalității, astfel cum acest principiu este reglementat atât de cartă (Hotărârea din 8 septembrie 2015, Taricco și alții, C-105/14, pct. 54-57), cât și de convenție (Hotărârea Previti împotriva Italiei, 12 februarie 2013, Cererea nr. 1.845/08, Hotărârea Ruban contra Ucrainei din 12 iulie 2016, Cererea nr. 8.927/114). ... 66. Prin Hotărârea din
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
Cererea nr. 1.845/08, Hotărârea Ruban contra Ucrainei din 12 iulie 2016, Cererea nr. 8.927/114). ... 66. Prin Hotărârea din data de 24 iulie 2023 (paragrafele 108-115), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a realizat deja o analiză a art. 49 din cartă (și, implicit, a art. 7 din convenție) și a stabilit, în esență, că, întrucât normele care reglementează prescripția în materie penală nu intră în domeniul de aplicare al art. 49 alin. (1) din cartă, neaplicarea standardului național superior de protecție
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
o analiză a art. 49 din cartă (și, implicit, a art. 7 din convenție) și a stabilit, în esență, că, întrucât normele care reglementează prescripția în materie penală nu intră în domeniul de aplicare al art. 49 alin. (1) din cartă, neaplicarea standardului național superior de protecție menționat nu aduce atingere nici principiului previzibilității, preciziei și neretroactivității infracțiunilor și pedepselor, nici principiului aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior), astfel cum sunt garantate la art. 49 alin. (1) din
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
neaplicarea standardului național superior de protecție menționat nu aduce atingere nici principiului previzibilității, preciziei și neretroactivității infracțiunilor și pedepselor, nici principiului aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior), astfel cum sunt garantate la art. 49 alin. (1) din cartă (care este echivalentul art. 7 din convenție). ... 67. S-a susținut că dreptul la nediscriminare prevăzut de dispozițiile art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului nu are o existență independentă, fiind necesar ca situația juridică sesizată ca discriminatorie să
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
că instanța care a formulat sesizarea nu a supus atenției instanței supreme interpretarea unor norme juridice în materie penală, având în vedere că singurele referiri la cadrul normativ sunt cele ce vizează dispozițiile din Convenția europeană a drepturilor omului, din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, respectiv din Constituția României. În mod concret, se solicită a se stabili dacă instanța națională poate aplica Hotărârea din data de 24.07.2023 în Cauza C-107/23 PPU, respectiv Ordonanța din data de 9.01.2024 în Cauza C-131/23
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Articolul 49 Principiile legalității și proporționalității infracțiunilor și pedepselor (1) Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acțiune sau omisiune care, în momentul săvârșirii, nu constituia infracțiune potrivit dreptului intern sau dreptului internațional. De asemenea
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
făcut vinovată de o acțiune sau omisiune care, în momentul săvârșirii, era incriminată pe baza principiilor generale recunoscute de comunitatea națiunilor. (…) Articolul 52 Întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor (1) Orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților recunoscute prin prezenta cartă trebuie să fie prevăzută de lege și să respecte substanța acestor drepturi și libertăți. Prin respectarea principiului proporționalității, pot fi impuse restrângeri numai în cazul în care acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
Prin respectarea principiului proporționalității, pot fi impuse restrângeri numai în cazul în care acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți. (2) Drepturile recunoscute prin prezenta cartă care fac obiectul unor dispoziții prevăzute de tratate se exercită în condițiile și cu respectarea limitelor stabilite de acestea. (3) În măsura în care prezenta cartă conține drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți. (2) Drepturile recunoscute prin prezenta cartă care fac obiectul unor dispoziții prevăzute de tratate se exercită în condițiile și cu respectarea limitelor stabilite de acestea. (3) În măsura în care prezenta cartă conține drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, înțelesul și întinderea lor sunt aceleași ca și cele prevăzute de convenția menționată. Această dispoziție nu împiedică dreptul Uniunii să confere o
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, înțelesul și întinderea lor sunt aceleași ca și cele prevăzute de convenția menționată. Această dispoziție nu împiedică dreptul Uniunii să confere o protecție mai largă. (4) În măsura în care prezenta cartă recunoaște drepturi fundamentale, așa cum rezultă acestea din tradițiile constituționale comune statelor membre, aceste drepturi sunt interpretate în conformitate cu tradițiile menționate. (…) Articolul 53 Nivelul de protecție Nici una dintre dispozițiile prezentei carte nu poate fi interpretată ca restrângând sau
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
al neretroactivității legii penale mai severe), inclusiv în materia prescripției răspunderii penale și a întreruperii acesteia, dă substanță principiului legalității infracțiunii și pedepsei, astfel cum este reglementat de art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului și art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și asigură cel puțin garanțiile prevăzute de acestea, acordând o protecție superioară, sens în care, având în vedere dispozițiile art. 53 din Cartă, instanțele naționale trebuie să aplice standardele naționale, care asigură o protecție mai
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]