25,038 matches
-
Ion Buzași Elie Dăianu este un "dascăl al Blajului", adică un cărturar care prin slujirea catedrei, altarului, prin scrieri și cuvântări s-a osârdit pentru ridicarea neamului românesc. Biografia lui este asemănătoare cu a altora care i-au precedat sau i-au urmat la Școlile Blajului. Născut în comuna Cut din județul Alba, în anul 1869
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
înseamnă aceste două noțiuni, pe care le moștenim de la greci și care fundamentează două milenii de organizare și înaintare ideatică a omului?! Oare, să fi avut într-atât dreptate - una monstruoasă, e adevărat! - micul om, fiu de preot, filosof fără catedră și studenți, cu cărți inflamate pe care le tipărea pe banii lui, cărți și idei respinse de universitari indignați, ce nu se vindeau, nu aveau public și în care se anunța nu numai supraomul dar și această transgresare a moralei
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
Sau, la moartea lui Noica: "Constantin Noica este o enigmă națională. Ca și Iorga. Cu imense deosebiri însă. Iorga a fost un om public. Noica, un singuratic, un schimnic laic. Pe Iorga îl găseai pe baricade, în parlament sau la catedră. Baricadele lui Noica sînt poetice, parlamentul său e biblioteca, iar catedra, o odaie mai săracă decît sărăcia, cu doi-trei ucenici." Alăturea lor, sînt prietenii foști, dar niciodată trecuți, Lucian Bădescu, Dinu Pillat, Mircea Popescu, Ioan Cușa, Noel Bernard, Mihai Cismărescu
Popasuri. Zăbave by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10186_a_11511]
-
Ca și Iorga. Cu imense deosebiri însă. Iorga a fost un om public. Noica, un singuratic, un schimnic laic. Pe Iorga îl găseai pe baricade, în parlament sau la catedră. Baricadele lui Noica sînt poetice, parlamentul său e biblioteca, iar catedra, o odaie mai săracă decît sărăcia, cu doi-trei ucenici." Alăturea lor, sînt prietenii foști, dar niciodată trecuți, Lucian Bădescu, Dinu Pillat, Mircea Popescu, Ioan Cușa, Noel Bernard, Mihai Cismărescu, N. Petra și Mihai Fărcășanu, zis Villara. Nume lipsite de lustrul
Popasuri. Zăbave by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10186_a_11511]
-
și drepte. De aceea, în mod paradoxal, Ion Ianoși părea un fel de un savant sfios și retras în a cărui fire timiditatea nu cred să se fi strecurat vreodată, decît poate, cel mult, în anii tinereții. Odată urcat la catedră și așezat pe scaun, acest profesor începea să facă ceea ce puțini dascăli pot face: să creeze o tensiune a minții din simpla înlănțuire a cuvintelor, absorbind atenția ascultătorilor pînă la pragul ignorării complete a ambianței din amfiteatru. Și astfel, de la
Citindu-l pe Ion Ianoși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10178_a_11503]
-
Rudyard Kipling și Desiderata americanului Max Ehrmann (1928), poeme similare prin oferirea unor precepte existențiale. (Faptul că Desiderata a ajuns În topul ... muzical prin anii „60, recitata pe fundalul unui cor bisericesc, arata că recunoașterea nu se face exclusiv ex catedră. În mod similar, este acum cunoscut publicului larg și pentru că o strofă cheie este Încrustată la intrarea pe terenul central de la Wimbledon și a fost mediatizata.... ad nauseam). Glossa a fost primită, că de obicei, cum nu se poate mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
am stabilit definitiv aici. Se spune că generația tânără nu are modele. Și tind să cred ca este așa. Care au fost modelele dvs. ? M-am format, ca lingvist, în România. Am fost asistent la Facultatea de Filologie din București (Catedra de Istorie a limbii române) și am ținut seminarii de dialectologie, gramatică istorică și limbă română contemporană, între 1963-1970 și apoi între 1975 și mai 1976. Modele, din punct de vedere științific, mi-au fost profesorii Al. Rosetti, Boris Cazacu
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
Dumnezeu! Mi-am explicat asta și prin teroarea regimului comunist din România: oamenii nu puteau pricepe că cineva ține porțile deschise din pură ospitalitate. Perioada interbelică a fost una de efervescență în planul relațiilor bilaterale. Atunci s-au creat cele mai multe catedre de limba română în Italia. Pe cine ați cunoscut dintre lectorii care și-au început apostolatul atunci și l-au continuat până spre anii '80, în calitate de profesori? Prin intermediul lui Onciulescu l-am cunoscut la Roma pe profesorul Caragață, cu prilejul
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
mare neagră la gât.( Pentru noi Popa Cretu era sinonim cu un bătrânel bărbos, cu lavalieră neagră și cu o pălările neagră cu bordurile imense, de care nu se despărțea nici vară nici iarnă). A deschis ușa, a trecut pe catedră (Regretatul Bebe ștefănescu făcea o partidă de box cu Gore ștefănescu-Dumnezeu să-i ierte pe amâdoi -cu pumnii înveliți în fulare pentru a dădea impresia unor mănuși de box și cu noi în picioare sus pe bănci, făcând galerie pe cât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
cu noi în picioare sus pe bănci, făcând galerie pe cât ne ajutau gâtlejurile de juncani tineri) ne-a privit cu ochi de vultur că am înghețat toți, boxeurii rămânând cu pumnii atârnați în gol, apoi s-a dat jos de pe catedră. A luat o penița de pe jos, cine știe de când era acolo căci nici Ciovica nici Nicolae nu prea făceau exces de zel cu curățenia, a ridicat-o în sus că pe un trofeu, si a început pledoaria. Trebuie recunoscut că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
roată, nu s-ar fi creat nimic? (asta știam și noi) - Vă dați voi seama că fără roată, nu ne-am putea descurcă, nici macar câteva minute? - Ce format are ceasul tău? - Rotund, răspunde automat Nelu Cretu. - Adica roată. Paharul de pe catedră, ce format are? - Rotund răspunde mecanic, ca hipnotizat Clamp (Dănicel) - și apoi, la un foc și cu barosul pe nicovala au descoperit bronzul. - Apoi fierul. - Apoi oțelul. - și au creat atâtea lucruri cu care v-ați obișnuit fără să mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
realizați câtă materie cenușie au consumat strămoșii voștri. - și probabil au consumat-o pe toată vouă ne mai lăsându-vă nimic de va bateți joc de minunatele realizări ale creerului omenesc! Termină patetic punând penița cu o infinită delicateța pe catedră și dând mâna cu Burtică, profesorul de muzică care tocmai intrase pe ușe, terminându-se recreația și punând punct unei situații care nu știu cum ar fi evoluat. În orice caz pe noi ne-a lăsat cu gura căscată neluând în serios
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență". Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hancescu, a spus că actul normativ va trebui modificat în Parlament, deoarece inclusiv oamenii care au 35 - 40 de ani de când sunt la catedră, și care ar trebui să iasă la pensie în câțiva ani, sunt vizați de această ordonanță. În legătură cu reglementările OUG 92/2012, fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu a arătat în urmă cu două zile: “Legea Educației Naționale acolo unde sunt
Guvernarea PDL, ”vinovată” de licența pentru educatori, spune Cătălin Ivan by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39845_a_41170]
-
poeți postmoderni, recunoscuți pentru metapoezia pe care o practică și pentru bagajul lor cultural. Așadar, Magna cum laude analizează lucrările de critică, istorie și teorie literară ale unor poeți echinoxiști, optezciști și nouăzeciști - dintre care cei mai mulți sunt titulari ai unor catedre universitare -, cărțile avute în vedere fiind, la origine, teze de doctorat. Este vorba atât despre poeți care au rămas, ca să zic așa, poeți și după ce au devenit doctori în Litere, ca Magda Cârneci, Romulus Bucur, Horia Bădescu, Emilia Galaicu-Păun, Viorel
Poeți și critici, în variantă postmodernă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4005_a_5330]
-
matematică la două instituții de învățământ din Vișeu de Sus: Liceul Teoretic Bogdan Vodă și Școala generală 7. Din 1998 până în 1999 a predat matematică la Grupul Școlar "C.D. Nenițescu" din Baia Mare. În 1999, Liviu Pop s-a întors la catedra de la Liceul Teoretic "Bogdan Vodă" din Vișeu de Sus, unde a rămas până în 2005, când s-a mutat la Colegiul Tehnic "Anghel Salygny" (sic!) din Baia Mare, unde predă și în prezent. Din ianuarie 2004, Pop este președinte al Sindicatului Liber
Liviu Pop, ministru pentru Dialog Social () [Corola-journal/Journalistic/40238_a_41563]
-
Perioada 06.09.2011 - 2010 Magistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție Perioada 2011 - 2008 Membru în Consiliul Științific al Institutului Național al Magistraturii prin Hotărârea CSM nr.1382 din 11 decembrie 2008 Perioada 2010 - 2007 Profesor Universitar la catedra de drept public a Facultății de Drept, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași și îndrumător doctorat, disciplinele: 1. Drept internațional public - anul II 2. Protecția juridică a drepturilor omului - anul IV 3. Convenția Europeană a Drepturilor Omului - anul IV 4. Convenția
Mona Pivniceru va conduce Justiția și în Cabinetul Ponta II by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/40229_a_41554]
-
a putut induce multă lume în eroare. S-a scris că am fost numit în locul dșomnuțlui Pârvan în consiliul de sfătuire al Muzeului Toma Stelian. Aceasta nu-i decât o însărcinare onorifică; ea n-are nimic de a face cu catedra de la Universitate. D[umnea]v[oastră] știți cum s-au petrecut lucrurile, când cu cererea mea de transferare la București la catedra de Istoria Artelor. Au fost foarte mulți pentru d[omnul] Tzigara-Samurcaș, chiar dintre liberali. Acești[a] din urmă
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
Muzeului Toma Stelian. Aceasta nu-i decât o însărcinare onorifică; ea n-are nimic de a face cu catedra de la Universitate. D[umnea]v[oastră] știți cum s-au petrecut lucrurile, când cu cererea mea de transferare la București la catedra de Istoria Artelor. Au fost foarte mulți pentru d[omnul] Tzigara-Samurcaș, chiar dintre liberali. Acești[a] din urmă n-au fost constrânși de nimeni să voteze cu mine. Eu n-am avut decât un sprijin foarte slab și ineficace. D
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
de Instrucție, care când vrea poate să impuie părerea și voința sa, eu mă văd respins de la un loc, unde aș fi putut face atâtea lucruri bune pentru știință și pentru țară! Acum, după moartea lui Pârvan, a rămas vacantă catedra de Istorie Antică și Epigrafie pentru care sunt pregătit și am atâtea lucrări. Lumea toată crede că o voi ocupa ușor. Eu sunt foarte sceptic. Transferarea mea depinde de voturile profesorilor Facultății de Litere din București și ale membrilor senatului
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
cu d[omnul] Duca5 și i-am arătat că sunt liberal de mult, am făcut servicii țării și partidului și n-am cerut nimic. Nu sunt nimic. Cel puțin să- mi deie posibilitatea să iau locul lui Pârvan, atât la catedra de la Universitate, atât la Muzeul de Antichități din București, pe care le-aș organiza bine, cât și la direcțiunea Școlii de la Roma. D[omnul] Duca grăbit, mi-a răspuns scurt: „se va face!” Ce temei pot pune pe această simplă
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
franceze contemporane s-a deschis după 1980, universitățile rămîn foarte puțin permisive atunci cînd vine vorba de cadre didactice non-franceze, care ar veni cu o experiență culturală diferită. Diferența față de S.U.A. - care difuzează un alt canon al literaturii franceze la catedrele de limbi romanice - este aici colosală. Așa se face că „literatura franceză” studiată în Franța nu e doar restrînsă din punct de vedere estetic, acolo unde ierarhia „axiologică” ține cont numai de canonul modernist, ci și cultural: majoritatea scriitorilor francezi
Viețile paralele ale literaturilor contemporane () [Corola-journal/Journalistic/4125_a_5450]
-
jucat pe câteva scene din Europa. A avut noroc cu doi traducători de excepție în limba franceză, Gita Grinberga, absolventă de filologie germană și franceză (care a tradus și Janis Ezerins) și Henri Manantaud, doctor în știința limbajului și șeful Catedrei de Studii letone la Paris. Acum ce face, o întreb, din ce trăiește? Nu trăiesc, zice, exist. Câteodată oamenii mă citesc și-mi propun să-mi traducă textele, așa cum ai făcut tu. Anul trecut m-a contactat o editură franceză
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]
-
Universitatea din Milano. Este invitat de Antonio Banfi. }ine cursuri și la Facultatea de litere din Roma, iar în 1964 este "incaricato" de Limba și literatura română, tot atunci predă la Facultatea de Magistero, Roma. În 1968, devine asistent la catedra de Filologie romanică a lui Ruggero M.Ruggeri, de la Universitatea romană. Cursul lui de literatură modernă română, dedicat poeziei din Novecento, secolul al XX-lea, va deveni o bună inițiere în lirica românească interbelică. Se va aduna într-o carte
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
nu pe noi. Rugămintea mea, în calitate de fiu de profesor. este să vă păstrați consecvența". Cristiana Anghel: "M-aș bucura dacă în emisiunea dumneavoastră ați lua fragmențelul din Parlament în care am spus că eu, după mandat, mă voi întoarce la catedră". R.B.: "Durerea mea este că am fost alături de dumneavoastră și de 7 milioane de români convinși că se va schimba un rău". C.A.: Sunt dezamăgită de ceea ce fac. Eu am depus un jurământ când am intrat în Parlament. Eu
Scandal în direct. Rareș Bogdan se ceartă cu profesoara Anghel pe acciză by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/38876_a_40201]
-
sprijinul lui Ritschl, profesor la Basel -, dar infirmitățile trupului și mai ales coptura nebuniei îl împiedică să facă o carieră profesorală, destinul scăpîndu-l de ceea ce Schopenhauer considera a fi forma cea mai meschină de terfelire a gîndirii speculative: filosofia de catedră. Munții Elveției îi vor sluji drept ospiciu în aer liber, iar viața i se va prăbuși în același ritm cu care își va scrie cărțile: într-o cadență gîfîită și tot mai rapidă, care va culmina cu scrisoarea din 4
Alumnus portensis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4072_a_5397]