3,300 matches
-
considerabil. Cei care spun că explică un comportament, de fapt interpretează semnificațiile, iar cei care se axează pe înțelegerea limbajului explică acțiunea într-un oarecare grad.76 Axându-se pe ontologia constituirii reciproce dintre structură și agent trebuie regândită problema cauzalității. Abordările structurale, fie idealiste sau materialiste, se concentrează pe posibilitățile și constrângerile de a acționa. Noțiunea cauzalității condiționate surprinde efectul structurii. În terminologia pozitivistă, date fiind condițiile sociale, istorice și/sau spațiale, oamenii sunt înclinați să acționeze în moduri predictibile
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pe înțelegerea limbajului explică acțiunea într-un oarecare grad.76 Axându-se pe ontologia constituirii reciproce dintre structură și agent trebuie regândită problema cauzalității. Abordările structurale, fie idealiste sau materialiste, se concentrează pe posibilitățile și constrângerile de a acționa. Noțiunea cauzalității condiționate surprinde efectul structurii. În terminologia pozitivistă, date fiind condițiile sociale, istorice și/sau spațiale, oamenii sunt înclinați să acționeze în moduri predictibile sau, în terminologia post-pozitivistă, să reproducă practicile dominante. Aceste analize permit generalizări dependente de context despre comportament
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
acordată mecanismelor reliefează că procesele modelează relațiile între structuri și agenți.78 Teoreticienii critici merg până la a afirma că din moment ce politica mondială este construită și nu descoperită, nu există o distincție fundamentală între subiect (analist) și obiect.79 Clarificarea problemei cauzalității relevă asumpțiile constructiviste alternative cu referire la comportamentul oamenilor, determinate mai degrabă de presupoziții ontologice, nu de cele epistemologice. Oamenii pot acționa într-un anumit mod pentru că au fost condiționați să acționeze într-un anumit mod de limbaj, care exclude
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
care se percepeau reciproc specialiștii în relații internaționale și istoricii. Primii considerau că istoricii nu sunt în măsură să producă decât vagi narațiuni privitoare la trecut, a căror evidente trăsături comune sunt incapacitatea de a articula vreo explicație serioasă în legătură cu cauzalitatea evenimentelor care s-au produs, ineficiența și eșecul în a produce generalizări pe temeiul evenimentelor specifice și modele teoretice pe baza datelor empirice. Invers, în viziunea istoricilor, disciplina relațiilor internaționale era susceptibilă, în cel mai bun caz, să ofere o
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
static, blocat în condiții predeterminate și neschimbătoare, după cum sunt obișnuiți să presupună realiștii și neorealiștii. Tot mai mulți teoreticieni și practicieni ai relațiilor internaționale se bazează pe instrumentele conceptuale ale constructivismului, mai ales pe îndepărtarea acestuia de ideile convenționale privind cauzalitatea și teoria empirică atunci când abordează politica și securitatea internațională.160 Este recunoscută contribuția constructiviștilor la teoretizarea securității și a relațiilor internaționale din perspectiva problematizării pretențiilor de cunoaștere teoretică. Dintre acestea, cel mai atent analizate și violent atacate sunt afirmațiile care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
conexiunea dintre cele două abordări este destul de clară. În al doilea rând, legăturile cauzale pot fi multifactoriale și interconectate: spre exemplu, amenințările legate de sărăcie, boală și proasta guvernare sunt două cauze interconectate ale violenței politice. În al treilea rând, cauzalitatea poate avea o dinamică circulară: spre exemplu, nu doar sărăcia și proasta guvernare pot duce la violențe politice, pot fi, de asemenea, privite invers, și anume violența politică determină sărăcie și proastă guvernare. În al patrulea rând, pentru că acest cadru
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
820.007509 2005 31.013510 345.000511 1.000.000512 14.018.871513 3.3.2. Cauze structurale ale insecurității umane David Roberts este de părere că securitatea umană, ca și concept de securitate, a fost întotdeauna separat de problema cauzalității. În abordarea minimalistă a fost restrâns unui înțeles asociat violenței politice sau a fost propus ca un cadru de lucru în problema migrației și refugiaților în Europa. În abordarea maximalistă se face referire la un "nucleu vital" rău definit. În
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
controlate.658 Versiunea minimalistă pe care curentele principale ale securității o susțin prioritizează moartea prin politică și nu moartea prin economie. Insecuritatea umană este o funcție a relațiilor de putere asimetrice. Dacă realismul ar lua în considerare implicațiile puterii și cauzalitatea în generarea de insecuritate, atunci fundamentele ontologice și epistemologice ar fi substanțial puse sub semnul întrebării. Având în vedere subiectivitatea ideii de securitate, trebuie pusă întrebarea ce înseamnă securitatea pentru diverși oameni; cine decide cine sau ce trebuie securizat; care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
care se formează noul cuvânt nu este, fără îndoială, elementul lexical omonimic din structura sintagmei sau a compusului, ci însuși acest termen complex; altfel nu s-ar putea explica identitatea semantică cu acesta, respectiv deosebirea semantică foarte mare, lipsită de cauzalitate, față de omonim. f) Condensarea poate avea loc în oricare variantă stilistică a limbii, dar s-a remarcat că frecvența sa este mai mare în limbajele profesionale, tehnico-științifice, precum și în stilurile colocvial, familiar și argotic ale limbajului popular, neliterar. Ceea ce trebuie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
raportare la sine. Formal, orice schimbare are nevoie de o cauză și de trecerea înrâuritoare a timpului pe firul evolutiv al unei traiectorii destinale. În complexa realitate omenească, însă, determinările anexe ale oricărui moment de răscruce transcend simplitatea categorială a cauzalității și reclamă o înțelegere mult mai nuanțată a corelațiilor condiționale și raportante. Astfel, schimbarea presupune aproape de fiecare dată o reconsiderare a întregului, menită fiind să se încheie cu depășirea unei globalități care, chiar dacă modificarea nu atinge un nivel prea profund
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mare parte de o interpretare în termeni economici, foarte apropiați de cauzalitatea-constrângere. La cealaltă extremitate s-ar găsi forme mai rare de motivație pur rațională, unde motivele ar fi rațiuni... Fenomenul uman s-ar situa între cele două, între o cauzalitate care cere să fie explicată și nu să fie înțeleasă, și o motivație care ține de o comprehensiune pur rațională"71. Am putea înclina balanța interpretativă către așa-zisele "motive-rațiuni" în măsura în care guvernarea conștientă pare a fi preponderentă în tot ce
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
reflexivității oferă o soluție punctuală cotidiană pentru exigența universală a autonomiei (străină de condiționările ascetice care monopolizează statutul oricărei eliberări), găsind un sens suprastructural personalizat tuturor exercitărilor din câmpul actului. În orizontul spiritualității europene, această viziune teleologică mântuie o extinsă cauzalitate explicativă la nivelul conștiinței și aduce o perspectivă comprehensivă (de la conștiință la conștiință) care schimbă concepția unei necesități repetitive pe un sistem legitim al dominației faptului decizional. Conștiința de sine înseamnă libertate prin puterea universală a cunoașterii asupra registrului opțiunilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
baza religiei stă o temă (principiu ce nu poate fi stabilit ca general valabil), atunci este teama de a pierde ceea ce pe treapta respectivă dă valoare vieții. Principiul existenței valorii se află la baza oricărei religii așa cum, de exemplu, principiul cauzalității stă la baza rațiunii umane practice, atunci cînd caută să-și îndeplinească dorințele sau cînd, în cazul unor evenimente neobișnuite, încearcă să afle, involuntar, ce s-a putut petrece mai înainte. Și pe cît de puțin are nevoie rațiunea umană
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
practice, atunci cînd caută să-și îndeplinească dorințele sau cînd, în cazul unor evenimente neobișnuite, încearcă să afle, involuntar, ce s-a putut petrece mai înainte. Și pe cît de puțin are nevoie rațiunea umană să cunoască principiul abstract al cauzalității sau să știe ce se află într-însul, la fel de puțin are nevoie conștiința religioasă să cunoască principiul abstract al existenței valorii, consecințele acesteia și problemele pe care le pune.Doar experiența poate decide în ce măsură se menține înclinația de a păstra
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pentru ceea ce vreau să scot în evidență. În roman sunt o mulțime de scene fascinante. Andrei Platonov construiește cu migală o distopie apocaliptică. În timp ce tovarășul Stalin construia de zor comunismul, acea societate care ne va elibera de veșnicul lanț al cauzalităților, care va distruge clasele asupritoare ce produc continuu răul, Platonov construia Cevengurul, lucrând cam cu aceleași ingrediente ideologice. În roman, Platonov povestește istoria „orașului orașelor“, supranumit Cevengur, un loc în care timpul istoric s-a oprit și s-a intrat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
este sever perturbat. Relația de paralelism dintre evoluția TAA și a REA este de fapt continuă încă din stadiul normoalbuminuric, iar cele două variabile nu pot fi separate [115]. Cu toate acestea, nu a putut fi demonstrată nici o relație de cauzalitate între REA și TAA, cele două fiind mai degrabă ceea ce Parving a denumit „bad companions“. Un studiu recent [209] a evaluat corelațiile dintre valorile TAA, REA și simptomele de neuropatie vegetativă la un lot de adolescenți cu T1DM recent. Rezultatele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
calitatea sa de fondator al medicinii științifice, marcând astfel prin ideile și realizările sale trecerea efectivă, de la medicina descriptiv-empirică la medicina științifică, printr-o viziune cu totul nouă în abordarea patologiei umane și anume: prin introducerea și fundamentarea principiului de cauzalitate în determinismul bolilor. Pentru a umple acest gol regretabil, dintr-o expunere care se dorește corectă, doctă și echidistantă, vom sublinia noi ceea ce Etienne Lancereaux a însemnat pentru evoluția științelor medicale, motiv pentru care discipolul său Paulescu considera că are
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ca cel mai mare medic al celei de a doua jumătăți al secolului al XIX-lea. El așează medicina pe baze științifice afirmând că „medicina este o știință, se bazează pe legi generale în virtutea cărora bolile pot fi clasificate”. Principiul cauzalității avea să-i domine întreaga sa concepție. Cercetarea acestor legi pune în evidență elemente caracteristice, specifice, necesare stabilirii unei clasificări etiologice a bolilor. „Patologia ar trebui să posede o clasificare analoagă celei din științele naturale, căci stările organopatice ale omului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o întrețin cei interesați, nu are nici o relevanță pentru preocupările omului zilelor noastre. Trecutul rămâne istorie, iar istoria trebuie prezentată așa cum a fost (Florin Constantiniu), utilizând instrumentele științei și nu răstălmăciri tendențioase și interesate, pentru că și în istorie acționează principiul cauzalității, nu-i așa?. Evenimentele la scară istorică nu apar din senin și nu pot fi judecate sau privite unilateral, doar prin prisma efectelor, fără a pătrunde pe terenul alunecos al determinismul cauzal și fără a analiza cu acribie științifică relația
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de zenzații, după unghiul din care privește obiectul, ființa, sau fenomenul. În plus omul are capacitatea de a exprima aceste idei prin semne convenționale (în limbaj sau scris), din asocierea cărora se nasc judecățile și raționamentele. “Aplicând acestora principiul de cauzalitate, omul poate descoperi necunoscutul plecând de la cunoscut, se poate înălța la cauze și legi plecând de la ființe și fenomene. De aici deduce consecințele, ceea ce în ultimă analiză înseamnă a face știință, prin urmare se poate spune că omul este un
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
două lecții ținute de Paulescu în fața studenților Facultății de Medicină „Generație spontanee și Darwinismul față cu metoda experimentală’’ și „Noțiunile de suflet și Dumnezeu în Fiziologie’’. Fondul acestor articole este o critică materialistă tipică, fără argumentație științifică, prin care neagă cauzalitatea chiar în cadrul materiei brute, susține nefondat darwinismul și ridiculizează noțiunile de cauza primă și secundă argumentate de Paulescu. Negând forța ca mod de manifestare a energiei, de care fizicienii și matematicienii uzează pentru a calcula efectele la nivelul materiei, confundând
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de a asimila instinctul cu motivația ar fi acceptarea termenului de motivație „în sine” ce ar ține de însăși natura existenței, care devine astfel imanentă și în esență determină existența individuală ce transcede acesteia. Și atunci încercând un raport de cauzalitate ajungem în domeniul imaterialului, în care motivația „în sine” trebuie atribuită sufletului. Desigur lucrurile nu se vor opri aici pentru că într-o încercare de a descifra comportamentul uman, în proiecția lui somatică și psihică, Sigmund Freud elaborează celebra teorie care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
gândirii și practicii medicale, au reușit să confere profesiei medicale statutul de știință. Primul a fost în a doua jumătate a secolului al XIX-lea când, în cercetarea omului bolnav și descrierea bolii, se introduce pentru prima dată noțiunea de cauzalitate, iar boala apare ca efect al unei cauze precise de care va depinde manifestările clinice și evoluția ei. Este locul să amintesc aici că unul din promotorii cei mai fervenți ai acestei noi gândiri care avea să revoluționeze medicina, a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Condurache. Realitatea virtuală este definită de Comănescu drept „un mediu artificial, iluzie perceptuală premeditată, creată de om“. Virtualul este la fel de real ca realitatea, dar spațiul virtual își pierde una dintre însușirile esențiale: „măsurabilitatea“. Prin limitarea deplasării „se diluează cauzabilitatea“, această „cauzalitate diluată“ dă lipsa consecințelor, ceea ce duce implict la „disoluția etică“. Pe Internet lipsa răspunderii face ca totul să fie permis: înjurăm sub pseudonim, ne împușcăm, pentru că nu există reguli sau, dacă există, ele sunt încălcate fără urmări. Ne permitem orice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
poporului român; I. Duscian, eminent sociolog care trăiește la Moscova, dar își propagă gândirea în țară; C. Dobrogeanu-Gherea este conducătorul intelectual al Partidului Socialist. D. Gusti, matematicianul Spiru Haret, Emil Isac, filosoful C. Rădulescu-Motru, născut în 1868 (Studiu asupra problemei cauzalității la Kant, Cultura română și politicianismul, Puterea sufletească, 1908); Mille și G. Panu au dat importante studii de sociologie. Tereza Strătilescu a publicat în engleză o completă și importantă contribuție la chestiunea țăranilor de la Dunăre problemă de o actualitate arzătoare
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]