1,908 matches
-
Urmează școala primară la Turda (1937-1941), unde începe și liceul, pe care îl va absolvi în 1948 la Cluj. Studentă mai întâi la filosofie (1948-1949), va obține însă licența în filologie în 1953, la Universitatea clujeană. Din același an devine cercetător la Institutul de Lingvistică din Cluj, în colectivul de lexicografie, trecând apoi la secția de literatură, de unde se va pensiona în 1985. Este doctor în filologie al Universității din Iași, cu teza Poezia lui Eminescu în Transilvania (1969). Debutează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
ultimele sale lucrări că unele grupuri de sarmați au putut pătrunde la vest de Nistru, în Basarabia, Moldova și la sud de Dunăre, în Dobrogea, încă din secolul I î.Hr., dar venirea lor aici s-a făcut, după cum preciza regretatul cercetător, cu asentimentul daco-geților, ajunși acum la apogeul dezvoltării lor culturale, manifestat și prin statul dac centralizat din perioada regilor Burebista sau Decebal, care au inițiat o politică de alianțe cu unele populații învecinate, în scopul contracarării expansiunii romane în derulare
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
metaistorii etc.) nu poate decât să ne bucure. Nu există model sau metodă cu funcție unică în scrierea istoriilor, iar deschiderea spre diferențe, nuanțe, noi tehnici de analiză, spre puncte de vedere neașteptate este o atitudine vitală pentru orice istoric, cercetător. Scrierea istoriei nu a fost un loc al metodelor decupate din alte științe și aplicate pe conținuturi istorice, nu a fost nici avangarda filosofiilor și a curentelor intelectuale, ci un raport inclasabil între acestea și cunoașterile din trecut. Metodele lui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Universității din Leipzig. După o ședere îndelungată la Berlin, B. se stabilește la Leipzig. Pe cât de diverse sunt domeniile de investigație ale cunoscătorului lumii romanice în vasta ei extensiune geografică, pe atât de strâns legate sunt aceste domenii între ele. Cercetător și popularizator al fenomenelor românismului cultural, B. este preocupat mai ales de evoluția limbii române populare și literare, precum și de istoriografia cercetărilor dedicate vorbirii și scrierii românești. În conexiune cu aspectele lingvistice sunt cele privind geneza cultural-spirituală a românilor, dezvoltarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285543_a_286872]
-
celebrările periodice, inaugurările, instaurările etc. În a doua - demonstrațiile și mitingurile, charivari cu finalitate politică, riturile de violență etc. De altfel, tot În câmpul tipologiilor referitoare la sistemul ritual poate fi inclusă și dezbaterea În jurul binomului rit-ceremonie. Chiar dacă cei mulți cercetători folosesc cele două noțiuni ca perfect sinonime, au existat și voci care au susținut necesitatea unei diferențieri conceptuale. B. Alexander (1987, vol. III, p. 179) susține că distincțiile dintre cele două concepte se Întemeiază fie pe obiectul manifestării (riturile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și beneficiază, În continuare, de numeroși clienți. Unii dintre ei provin din familii de șamani, alții și-au descoperit vocația În urma experiențelor mistice specifice: vise, Îmbolnăviri, transe etc. O parte dintre șamani au studii superioare, precum Valentina Baldakinova, care era cercetător biolog Înainte de convertire. Alții combină metodele tradiționale Învățate de la șamanii mai bătrâni cu alte metode inspirate fie din medicina modernă, fie din diverse alte tradiții mistice: Rosa Nasyk Dorjou folosește atât psihoterapia din medicina occidentală, cât și tehnicile șamanice străvechi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și profesionalizat de sugestii și de satisfacții magice, funcționând asemănător cu sistemele magice din societățile mai simple”, care „validează fanteziile la nivel personal, cu prețul păstrării irealității nivelului general, pe care Îl ascunde” (apud, R. Styers, 2004, p. 203), numeroși cercetători analizează acest sistem drept unul axat pe logici și practici magice. Spre exemplu, Roland Barthes (1997) a prezentat reclamele la săpunuri și detergenți ca expresii ale unei gândiri magice, iar Jill Dubish (1985) arată că discursul publicitar referitor la hrana
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pe al lui Caragiale: caricatural și derutant prin neverosimil 35. 6.1.3. De la "lumea-lume" la infralume Domeniul tipologiei este cel care semnalează, înainte de orice, coincidențe de viziune între cei doi autori, coincidențe despre care au pomenit în treacăt atât cercetători ai operei caragialiene 36, cât și cei ai textelor urmuziene. Organizată în cupluri de "amici" sau în familii "legitime", umanitatea mecanomorfă a lui Urmuz pare o sublimare a celei caragialiene, la rândul ei o rafinată imagine parodică a lumii fenomenale
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
spre binele adevărat al persoanei umane. Oamenii de știință trebuie să înțeleagă trupul uman ca pe o dimensiune care aparține unei realități personale unitare, corporale și spirituale în același timp. Se relevă exigența de a oferi itinerarii formative pentru tinerii cercetători, pentru a accentua nu numai pregătirea științifică, ci și dobândirea noțiunilor fundamentale de antropologie și etică. Biserica respectă și sprijină cercetarea științifică atunci când ea urmează o orientare în mod autentic umanistă, și reînnoiește chemarea ei pentru ca cercetarea științifică și biomedică
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
datorându-i-se. Ca mărturie a unei extraordinare generozități și ca semn al unei îndelungate prietenii, mi-a îngăduit să utilizez materiale pe care le-am descifrat împreună în cadrul activităților Centrului de studiere a politicilor sociale. Le doresc tuturor tinerilor cercetători o experiență la fel de stimulativă și de creatoare. Îi mulțumesc în aceeași măsură Catherinei Mével, pentru primirea binevoitoare de care m-am bucurat atunci când mi-am făcut ucenicia la CEPS. În sfârșit, doresc să o salut cu respect pe soția mea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
, Tony (14.I.1910, Craiova - 12.III.1986, București), folcloristă. După studiile gimnaziale și liceale făcute în orașul natal, a urmat studii universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Între anii 1950 și 1967, a fost cercetătoare la Institutul de Etnografie și Folclor din București. După ce teoretizează Principiile clasificării legendelor populare românești (1966), le aplică practic în primul tom al corpusului acestei specii a prozei populare: Legende populare românești (1981). Selecția, din care inițial au fost tipărite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
și industrie alimentară, având în componență personalități științifice, precum și reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului și ai Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului. Pentru activitatea de evaluare și atestare se percep taxe de până la 5 salarii maxime ale unui cercetător principal I. ... ------------- Alin. (1) al art. 13 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 78 din 4 septembrie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 657 din 17 septembrie 2003. (2) Consiliul de evaluare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190617_a_191946]
-
și folcloristul Eugen Agrigoroaiei a trecut în eternitate în ziua de 26 februarie 1992, în Iași. Au rămas în manuscris încă nepublicate studii de literatură populară și etnografie, versuri, proză scurtă, traduceri etc. ALEXINSCHI, ALEXEI (1899-1966) ENTOMOLOG Ilustru entomolog, pasionat cercetător și profund cunoscător al Lepidopterelor, pentru studiul cărora și-a consacrat toată viața, Alexei Alexinschi a slujit învățământul și știința ieșeană timp de aproape trei decenii. S-a născut la 7 iunie 1899, în orașul Iaroslav (U.R.S.S.), într-o
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în fosta Iugoslavie la stabilirea soluțiilor de consolidare după dezastruosul cutremur din 1965, când a fost declarat cetățean de onoare al orașului Scopje. În anul 2003 a suferit un grav accident vascular. COJOCARU, ZENAIDA (1923-1988) FARMACIST Distins dascăl și pasionat cercetător, prof.univ.dr. Zenaida Cojocaru a fost o personalitate în domeniul Chimiei Farmaceutice. S-a născut la 13 noiembrie 1923, la Bălți - Basarabia. A absolvit liceul Notre Dâme de Sion la Iași, în 1942. În perioada 19431953 a urmat cursurile Facultății de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Cavaler cu spade și panglică de Virtutea militară. Profesorul Nicolai Colibaba a trecut la cele veșnice în ziua de 6 februarie 2000 și a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. COMAROVSCHI, GHEORGHE (1928-1982) INGINER AGRONOM Distins cadru didactic și cercetător, conf.univ.dr.ing. Gheorghe Comarovschi a slujit timp de trei decenii învățământul agronomic superior ieșean. S-a născut la 14 aprilie 1928, la Nisporeni, județul Lăpușna din Basarabia, într-o familie de intelectuali. A urmat școala primară în localitatea natală și cursurile
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ani, fiind înhumat în cimitirul Eternitatea din Iași. GONȚA, ALEXANDRU (1918-1977) ISTORIC Sunt oameni a căror existență este atât de bogată în evenimente și activități încât este foarte greu de rezumat biografia lor. Este cazul lui Alexandru Gonța, teolog, istoric, cercetător, specialist în explorarea trecutului național, vizionar lucid și militant pentru cauza neamului său. Personalitatea sa este reprezentativă pentru generația interbelică formată la școala românească din care zeci și sute de mii de vlăstare au fost supuse unor grele suferințe începând
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de Neurologie și Neurochirurgie, din anul 1977. Pe plan extern, a fost membru al unor societăți de specialitate, precum: Societatea „Uniunea Medicală Balcanică” (1966ă, membru fondator al Societății de Psiho-neuro-endocrinologie (1969), membru al Societății internaționale de neurologie (1968ă etc. Pasionat cercetător, devotat cadru didactic, prof.dr.doc. Gh. Pendefunda a fost și un mare clinician, un adevărat medic cu dragoste și compasiune pentru cei în suferință. Semnificativ este și faptul că sfârșitul vieții sale a survenit tot la patul bolnavului de la Spitalul de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
activitatea de îndrumare a doctoranzilor și în cadrul activității didactice. A fost deosebit de atașat de studenți, pe care i-a îndrumat în cadrul cercurilor științifice studențești și în elaborarea lucrărilor de licență. Mulți dintre foștii săi studenți au devenit cadre didactice și cercetători și, ulterior, sau înscris pentru conducerea activității de doctorat la profesorul Prisacaru. A publicat și prezentat, în cadrul a numeroase sesiuni științifice din țară și străinătate peste 100 de lucrări personale sau în colectiv. Dintre acestea, unele au avut un deosebit
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1967- 1997) și la formarea și dezvoltarea școlii românești de celuloză, hârtie și fibre artificiale. Prof.dr.ing. Gh. Rozmarin s-a stins din viață la 7 martie 1997 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea. RUSAN, VIORICA (1932-1992) INGINER CHIMIST Talentat cercetător, dr.ing. Viorica Rusan a onorat cercetarea chimică ieșeană, timp de aproape trei decenii. S-a născut la 26 iulie 1932, în Bălți. A urmat studiile gimnaziale și liceale la Liceul Oltea Doamna din Iași. În iunie 1960 a absolvit, cu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și explicație a fenomenului. Chiar zilele trecute am terminat de citit și am făcut o prezentare pentru un ziar obișnuit o cutremurătoare carte despre crimele Securității și victimele acesteia, este vorba de culegerea de documente interpretate, realizată de o tânără cercetătoare de la CNSAS, referitoare la un caz exemplar, cel al remarcabilului cărturar clujean Nicolae Mărgineanu, condamnat în 1948 la 25 de ani de închisoare, din care a efectuat 16, și urmărit până la sfârșitul vieții, pentru simplul motiv că făcuse studii de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și un exemplu care confirmă cumva că acest interes poate fi stimulat. La începutul acestei săptămâni, a fost lansată în facultate o carte cutremurătoare, Nicolae Mărgineanu, un psiholog în temnițele comuniste, excepțională reconstituire documentară și interpretativă realizată de o tânără cercetătoare de la CNSAS, Cristina Anisescu, psiholog de formație. Au participat peste o sută de studenți, din proprie inițiativă, fără să-i oblige nimeni. Alte câteva zeci au participat și la lansarea de a a doua zi, de la BCU. Prin urmare, dacă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Ion Mușlea reușește să atragă în paginile publicației colaborarea „unora dintre cei mai de seamă specialiști în diferitele domenii ale folclorului românesc din acel timp” (Ion Taloș), fapt care asigură o remarcabilă ținută științifică tuturor materialelor inserate. Se adaugă tineri cercetători (unii de la Muzeul Limbii Române sau de la Universitatea clujeană), „stipendiați” ai Arhivei de Folclor, bine antrenați științific, care vor realiza și tipări câteva culegeri și studii demne de tot interesul. Sumarul include monografii etnofolclorice zonale ori ale unor ținuturi românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
învățământului“, respingând metodele scolastice. La sfârșitul școlii se acorda elevilor o medalie, care-i distingeau pe absolvenți de șarlatanii neșcoliți. Medicina bizantină, pragmatică, punea accent pe organizare, funcționalitate, control, responsabilitate, dăruire caritabilă. în istoria sa s-au înscris însă și cercetători medici care au lăsat opere medicale comentate și pe care le-au propus pentru a fi studiate în Academiile Medicale sub formă de compendii. Așa s-au format de-a lungul secolelor, serii de medici care au studiat la patul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe care le-au propus pentru a fi studiate în Academiile Medicale sub formă de compendii. Așa s-au format de-a lungul secolelor, serii de medici care au studiat la patul bolnavului, dar și în biblioteci și laboratoare. MEDICI CERCETĂTORI îN EVUL MEDIU RĂSĂRITEAN Înflorirea medicinei și a culturii în Bizanț a redus treptat activitatea în celebrele Atena, Alexandria și Roma. Limba greacă urca spre zenit în detrimentul limbii latine. Pentru Alexandria expansiunea arabă i-a fost fatală. Incendiile din 390
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
își conturează convingerea și explică deductiv ideile la care ajunsese inductiv. Devine membru al Colegiului Regal al Fizicienilor. I se încredințează funcții oficiale. în 1615, Harvey ocupă catedra de Anatomie și Chirurgie a unei renumite școli medicale, rămânând un pasionat cercetător. După două decenii de cercetări aprofundate și neîntrerupte publică: Exercitatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus, care apare la Frankfurt în 1628. Această capodoperă, care va fi elogiată peste secole, stârnește reacții pro și contra în toate țările
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]