3,025 matches
-
romanul lui Proust sunt exemple clare ale fascismului cultural, ale îndepărtării maselor de la preocupări care nu vin în contact direct cu mașina și cu forța ei de muncă”. Alți colaboratori: Miron Radu Paraschivescu, Ștefan Roll, B. Fundoianu, Petre Bellu, Silviu Cernea (Vasile Boldeanu). R. P.
UMANITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
recente. Atât în jurnalul-jurnal, cât și în jurnalul-roman, personajul central este un intelectual inadaptat, care refractă faptul brut prin lentila unei conștiințe incomode. În fond, tehnica predilectă a naratorilor - și, nu mai puțin, a autorului - este defamiliarizarea: trăirile curente sunt cernute dintr-o perspectivă „bolnavă”, „iluminată” sau „supranaturală”, în orice caz halucinantă. Faptul se observă pretutindeni: în Femeia ascunsă e vorba de obsesia lui Alecu Florea pentru „Femeia din Vis”, care îi acaparează ecranul interior după ce a fost abandonat de soție
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
foame - suntem frați și regi/ între nebunii de jos”, iar altă dată se întreabă: „Când o să mă întorc/ La câinele meu Stelaru?”. „Geniul” hoinar face, uneori, haz de necaz în stilul lui Jean Richepin: „Era un flăcău, hai, hai -/ Azi cerne în vatră mălai”; „La ora patru dinspre zori,/ Trei pești zburători/ Din nu se știe ce ocean/ Rămaseră fără un ban./ O-la-la”. Câteodată e fantast în genul lui E. A. Poe, exemplul cel mai ilustrativ, poate, fiind imaginea proliferării infinite a
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Mare, 1931; Vasile Gh. Costin, Strigături și poezii originale, București, 1936, 3-70; M. C. Serghi, Nunta la țară, Iași, 1937; Ion Marcu Munteanu, Strigături populare din toată țara românească, București, 1938; Const. Brăiloiu, Nuntă în Someș, București, 1941, 5-17; Gheorghe Cernea, Strigături de joc din județul Sibiu, Sibiu, 1941; Strigături, îngr. pref. C. Ciuchindel, București, 1958; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. Ion Mușlea, București, 1966, 111-147; Ion Iliescu, Petru Baciu, Chiuiți pogan, flăcăi. Chiuituri din Orăștie, București
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
Horia A. Hulubei, „Însemnările unui flămând” , IIS, 1937, 5; Iacob Sulacov, „Însemnările unui flămând”, „Bugeacul”, 1937, 5-6; Constantin Coman, Un alt Creangă în căutarea unui editor, RP, 1937, 5 695; Horia Liman, „Studentul din Bugeac”, „Lumea românească”, 1938, 227; Silviu Cernea, „Studentul din Bugeac”, „Epoca”, 1938, 2 671; Mihai Spătaru, „Studentul din Bugeac”, „Mișcarea”, 1938, 1 945; Horia Liman, „Fiul poporului”, „Lumea românească”, 1939, 580; Theodor Râșcanu, „Fiul poporului”, „Libertatea”, 1939, 10; Stelian Segarcea, „Fiul poporului”, „Progresul”, 1939, 67; Iorgu Tudor
SULACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
Politicii, anul IV, nr. 29-30, iulie-august. Bădescu, I., 1988, Timp și cultură, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Bădescu, I.; Dungaciu, D.; Baltasiu, R., 1996, Istoria Sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Brătianu, I.C., 1853, „Naționalitatea”, Republica Română (Bruxelles), nr. 2. Cernea, M., 1991, Putting People First: Sociological Variables in Rural Development, Oxford University Press, Washington. Constantinescu-Galiceni, V.; Ungureanu, Ion, 1983, Teorii sociologice contemporane, Editura Didactică și Pedagogică, București.. Costea, Ș.; Larionescu, M.; Tănăsescu, F., 1996, Agricultura românească. O perspectivă istoric-sociologică, Editura
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
albastrul cerului nisipul auriu și fierbinte al mării ploaia curge deasă, măruntă și caldă ceru-i albastru ca o petală de miozot ploi vesele și calde cireșe roșii ca focul dulciamărui miresme calde de cimbrișor și ceară lumină dulce se cernea printre crengile sălciilor cerul albastru se apleacă spre dumbravă iarba coaptă strălucește și se clatină în vânt umbra pare verde și de flori embălsămită aerul e-neclintire și devine arzător vara - stăpână ce împarte veselie și culoare TOAMNA - expresii frumoase
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
îndrumare”, decât eventual pur profesională, și fără control. Aveam să aflu repede că nu știam nimic despre cum stau lucrurile cu adevărat. La al treilea articol, despre o carte dedicată „sociologiei americane”, scrisă de un autor ce se numea Mihail Cernea, am fost informat că „Direcția presei și tipăriturilor”, cum se numea pudic cenzura, are obiecții. Pe șpalt, am văzut că fuseseră tăiate cu stiloul mai multe fragmente - în unele eram prea entuziasmat de „sociologia americană”, în altele spuneam că am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost luat în seamă, acest prim volum l-ar fi scos pe poet în vedetă, trecându-l din linia de rezervă în linia întâi a postexpresioniștilor.” Versuri precum cele din poemul Speranța - „o viață întreagă, până la genunchi în apă. / să cerni mâlul galben. îmbrăcat în zdrențe. / visând pietricele strălucitoare”, rezumă emblematic întreaga poezie a lui P. Aparent (sau în primă instanță) înregistrare a cotidianului mecanic, impur și hâd, lirica lui traduce, de la un capăt la celălalt, o voltaică tensiune de depășire
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
le schițează doar, fugitiv, surprinse în vibrația luminii și așezate într-o perspectivă care le distanțează oarecum de privitor, fixându-le parcă într-un plan ireal. Nu priveliștile deșteaptă amintiri, ci amintirea își creează peisajele ce-i convin, proiectând sau cernând asupra lor lumina din interior. Copilăria renăscută face apele de argint, întunecă „povârnișul viei” într-un „praf de soare”, albește livezile cu „pulbere de lună”, ridică din hornul fiecărei case „un crin înalt de fum”, preschimbă „căsuțele răzlețe din satul
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Ștefan Horint, Ghedeon Coca, Teodor Scarlat, Virgil Carianopol, Al. Șerban și tânărul istoric literar D. Popovici, în timp ce proză semnează Bazil V. Nistor, Gheorghe Antonovici, Horia Fulger, Ovidiu Constant, Neculai Roșca și Mircea Streinul (Vraciul vorbă rea), Dan Petrașincu (Roma), Silviu Cernea, Adam Lăpușneanu ș.a. Rubricile de note și comentarii polemice intitulate „Încrustări pe răboj”, „Din condei”, „Prin vitrine”, „Frânturi” dau sare și piper paginilor și ancorează publicația în actualitate. Seria a doua impune altă echipă redacțională și o nouă structură a
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
Em. Ciomac, Dimitrie Cuclin (Folclorul și individualitatea creatoare), Victoria Dragoș-Ursu, Sabin Drăgoi, Mihail Jora, Adrian Maniu (Muzică și poezie), C.I. Nottara, Béla Bartók (Muzica populară românească, traducere de Constantin Brăiloiu), Virgil Gheorghiu, V.I. Popa ( Note despre muzică și teatru), Silviu Cernea ( Iarna în poezia lui Bacovia), N. Davidescu ( Ideea de muzicalitate și poezia modernă). Portrete ale artiștilor conturează în pagini atractive Cella Delavrancea, Gala Galaction, Virgil Gheorghiu, Ion Nonna Otescu, Al. Iordan, Tudor Arghezi, iar B. Lăzăreanu evocă personalități precum Ciprian
MUZICA SI POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288342_a_289671]
-
susținută de Zaharia Stancu și cuprinde interviuri cu Anton Holban, Octav Șuluțiu (despre artă ca expresie a realității), George Mihail Zamfirescu (despre viitorul literaturii dramatice românești și soluții pentru regenerarea acesteia). Tot cu G. M. Zamfirescu realizează un interviu Silviu Cernea, „despre cărțile lui Zamfirescu, despre el și despre alții” (1935). Alte rubrici: „Cărți” (semnalări avându-i ca autori pe Septimiu Bucur, Teodor Scarlat, Silviu Cernea), „Recenzii” (Constantin Calotă). Sunt prezenți cu versuri Ion Th. Ilea, Mircea Streinul, Const. Râuleț. Este
NAŢIONALUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288359_a_289688]
-
românești și soluții pentru regenerarea acesteia). Tot cu G. M. Zamfirescu realizează un interviu Silviu Cernea, „despre cărțile lui Zamfirescu, despre el și despre alții” (1935). Alte rubrici: „Cărți” (semnalări avându-i ca autori pe Septimiu Bucur, Teodor Scarlat, Silviu Cernea), „Recenzii” (Constantin Calotă). Sunt prezenți cu versuri Ion Th. Ilea, Mircea Streinul, Const. Râuleț. Este reprodus un fragment din romanul Donna Alba de Gib I. Mihăescu. Mai colaborează Camil Petrescu (O problemă națională: cartea), Al. Bilciurescu, Const. Barcaroiu, Antonie Străuț
NAŢIONALUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288359_a_289688]
-
, Constantin (6.I.1942, Turnu Severin - 27.I.1991, Drobeta-Turnu Severin), folclorist. Urmează școala primară și liceul la Turnu Severin (1949-1960) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1960-1965). Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Cerneți, azi cartier al orașului Drobeta-Turnu Severin (1968-1990). Obține titlul de doctor în filologie al Universității din Timișoara (1979). A editat între 1975 și 1986, la Turnu Severin, revista „Școala Mehedințiului”. Colaborează la „Buletinul Societății de Științe Filologice”, „Limba și literatura
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
mai bun martor, care am văzut cu ochii noștri...”). Se poate spune că dintr-o astfel de „colecție”, cu etaje supravegheate și bine orânduite, în a căror dispunere se vede limpede o „intenție auctorială” (ce știe, în primul rând, să cearnă), a crescut o carte care nu poate fi socotită doar traducere sau prelucrare. După ce hotărnicește Asia și îi evocă bogățiile, M. deslușește caracterul ales al acestui continent (reflex al anticei Laus Asiae) între celelalte pământuri: „Ea le întrece pe toate
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
patriotice decente și prin notația peisagistica inspirată. Un Lied sună melodios și cald, la limita contemplației: „Zilele trec cum frunzele vin,/ anii se duc și-mpreună devin,/ aripi de fluturi pe mlaștini de cer./ Norii că insule mici ce se cern.” Peste ani, în Rare Ploi Rare, P. se desprinde vag de această formulă, rimând doar când și când. Asemenea stihuri se lasă citite în intimitate, dar nu produc vreun ecou și nici nu atrag prea mult atenția criticii. Că și
PINTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288821_a_290150]
-
PLEȘOIANU, Grigore (30.I.1808, Cerneți, j. Mehedinți - 30.I.1857, București), traducător. Este fiul Elisavetei (n. Greceanu) și al lui Paraschiv Pleșoianu, urmaș al unui neam de mici boieri olteni. Elev, la „Sf. Sava”, al lui Gh. Lazăr și al lui I. Heliade-Rădulescu, P. a
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
I. Heliade-Rădulescu, P. a fost, între 1826 și 1832, profesor la Școala Națională din Craiova. Nemulțumit de condițiile din școală, pleacă în satul natal, după un schimb de scrisori vehemente cu Eforia Școalelor. În 1836, fiind înlocuit la școala din Cerneți cu Ioan Maiorescu, se mută la București și se retrage curând din învățământ. Pe temeiul studiilor mai vechi de la școala lui Gh. Lazăr, devine în 1838 inginer hotarnic, noua profesiune aducându-i avere și ranguri: pitar în 1839, serdar din
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
vieții sociale și politice, literatura și arta nu sunt nicidecum neglijate. Apar poezii de Teodor Scarlat, Constantin Salcia, Vlaicu Bârna, Ion Moldoveanu și, mult mai numeroase, proze scurte de G.M. Zamfirescu (Viața care se apără), N. Papadopol, L. Leoneanu, Silviu Cernea, Sergiu Dumitrescu. În numărul 9/1938 se reia un text confesiv din 1925 al lui Panait Istrati (Spovedania). Revista are o rubrică dedicată cronicii literare, dar fără un titular constant, și face loc, de asemenea, câtorva medalioane și comentarii consacrate
POLITICA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]
-
Gh. Dimitrof 71; Bd. Muncii 4. 1336. Craciunoiu Florian, 6 apartamente, București, str. Nerva Traian 56; Pitești, str. Lucernei 10. 1337. Comsa Filip, 4 apartamente, București, str. Felicia Racoviță 10. 1338. Culina Vasile, 6 apartamente, București, str. Minotaurului 27. 1339. Cernea Jana, 3 apartamente, București, str. Popa Nan 88. 1340. Codleanu Gh., 4 apartamente, București, str. Anastasie Panu 1Bis. 1341. Cristescu Florica, 3 apartamente, București, str. Măgurele 151. 1342. Constantinescu Finan, 6 apartamente, București, str. Pârcălabu Baldovin 13; str. Tineas 4
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Cantacuzino Alexandra, 2 apartamente, București, Cal. Victoriei 128. 1354. Curlache Constantin, 6 apartamente, București, str. Romă 62. 1355. Cocea Marica, 5 apartamente, București, str. Nicolae Iorga 28. 1356. Constantinescu Ion și Eliza, 8 apartamente, București, str. Grigore Alexandrescu 92. 1357. Cernea V. Dumitru, 19 apartamente, București, Cal. Dorobanților 99; str. Mihai Vodă 13. 1358. Cabarasu Nicolae, 12 apartamente, București, str. Porumbaru 70; str. Polona 86; str. Șerban Vodă 97. 1359. Caribol M. și Zoe, 7 apartamente, București, Calea Victoriei 232; Bd. Ana
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Mitrop. Ghenadie Petrescu 54. 1550. Constando I., 3 apartamente, București, str. Matei Basarab 38, str. �� Candiano Popescu 63. 1551. Cabasanu Eugenia, 5 apartamente, București, str. Ceres 13. 1552. Constantinescu Gh., 3 apartamente, București, Într. Vișini 7, str. Trinității 18. 1553. Cernea Charlota, 14 apartamente, București, str. Precupeții Vechi 39. 1554. Credeanu Teodor și Elisabeta, 5 apartamente, București, str. Dr. Asachi 16. Azuga, str. Muncii 231. 1555. Chiriac Niculae, 4 apartamente, București, str. Bitolia 42. 1556. Colonel I. Natalina, 3 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Calambator Niculae, 17 apartamente, București, str. Română 123. Brăila, str. Călărași 35, str. Bartionei 8. Constantă, str. Traian 24. 1692. Costachescu Georgeta, 3 apartamente, București, str. Ecat. Teodoroiu 6. 1693. Ciocioni Dumitru, 9 apartamente, București, str. Alex. Moruzi 20. 1694. Cernea Maria, 7 apartamente, București, str. Matei Voevod 55, str. Gen. Dem. Teodorescu 12. 1695. Constantinescu Eugenia, 4 apartamente, București, cal. Moșilor 306. 1696. Constantinescu Stelian, 13 apartamente, București, str. Ion Maiorescu 71, sos. Mihai Bravu 46, Bul. Gh. Dimitrov 110
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
10, Linia Centura Ștefănești-Colentina. 1783. Corbescu Radu și Alexis, 8 apartamente, București, Bul. Dacia 5. 1784. Cristu Eugenie, 9 apartamente, București, str. Aurel Vlaicu 48. 1785. Cocea Virgil, 2 apartamente, București, Erou Iancu Nic. 11, (Pipera Colentina), str. Frumoasă. 1786. Cernea Ioan, 9 apartamente, București, str. Răspântiilor 4, 5, str. Tunari 42, str. Sft. Petru 2, str. Cornescu 53. 1787. Caribian Avram și frații, 10 apartamente, București, str. Av. Radu Bellu 22. 1788. Constandache Georgeta, 6 apartamente, București, str. Pitar Moș
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]