2,808 matches
-
Chilia, Ștefan comitea o agresiune împotriva regelui Ungariei și nu împotriva lui Vlad Țepeș. Aflat într-o crâncenă încleștare cu forțe mult superioare, Vlad Țepeș nu putea să-și împartă oastea și să trimită 7.000 de oameni ca să apere Chilia sau hotarul cu Moldova, în ipoteza că l-ar fi amenințat Ștefan. Domnul Moldovei n-a făcut altceva decât să încerce să cucerească Chilia de la ungurii care nu puteau să vină în ajutorul cetății, așa cum n-au venit nici în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Țepeș nu putea să-și împartă oastea și să trimită 7.000 de oameni ca să apere Chilia sau hotarul cu Moldova, în ipoteza că l-ar fi amenințat Ștefan. Domnul Moldovei n-a făcut altceva decât să încerce să cucerească Chilia de la ungurii care nu puteau să vină în ajutorul cetății, așa cum n-au venit nici în ajutorul aliatului lor, Vlad Țepeș. După încheierea campaniei din Țara Românească, se presupune că Radu cel Frumos, domnul sprijinit de turci ca să ocupe scaunul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan, ca să nu fie jertfită Moldova, s-a învoit să plătească tribut. Tributul se plătea din 1456, iar Moldova de Sus n-a fost controlată niciodată de Radu. De altfel, este greu de crezut că Radu a putut să ocupe Chilia, din moment ce nici turcii, și nici Ștefan, nu reușiseră s-o cucerească. Ca s-o cucerească singur, Radu ar fi trebuit să pătrundă în Sudul Moldovei, să parcurgă peste 100 km ca să ajungă la Chilia cu o oaste numeroasă, cu scări
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi trebuit să pătrundă în Sudul Moldovei, să parcurgă peste 100 km ca să ajungă la Chilia cu o oaste numeroasă, cu scări, cu frânghii, cu puști (tunuri), acțiune care nu este consemnată de nici un letopiseț. Ar fi putut să cucerească Chilia cu ajutorul forței turcești, dar un asemenea succes ar fi produs vâlvă și l-ar fi consemnat măcar cronicarii unguri. Nimic din toate acestea, iar după noiembrie 1462, Radu depunea omagiul de credință față de Matei Corvin. În tratatul cu Imperiul Otoman
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că el subordonează visurilor sale de mărire toate resursele țării, în loc să le utilizeze pentru apărarea ei față de cel mai periculos dușman, se dovedește și în politica sa față de Ștefan cel Mare. Fără să țină seama de pretențiile regelui, Ștefan atacă Chilia în 1462 și o cucerește în 1465. Cucerirea Chiliei însemna năruirea planurilor regilor unguri de a ajunge la gurile Dunării din motive militare și din rațiuni economice. Cucerirea Chiliei de către domnul român nu putea să ducă decât la un conflict
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a atacat Ștefan cel Mare răsăritul Munteniei ? C. C. Giurescu era de părere că la Brăila au găsit sprijin boierii care l-au trădat (Isaia vornicul, Negrilă ceașnicul, Alexa stolnicul). S-a presupus că Radu cel Frumos era nemulțumit de luarea Chiliei de către moldoveni, în 1465, dar Chilia fusese a Moldovei, nu a Munteniei. Conflictul a fost provocat de Radu cel Frumos. El a constituit o justificare pentru Ștefan ca să nu depună jurământul de credință față de regele polon. În vara anului 1470
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
același timp, domnul le cerea arme brașovenilor „ca să ne fie împotriva păgânilor, căci avem nevoie de ele”. Cam în aceeași vreme, ne informează Dlugosz, sultanul trimite o solie în Moldova. Mahomed al II-lea îi cerea lui Ștefan să predea Chilia și Cetatea Albă și să plătească darea anuală obișnuită. Dacă nu va îndeplini cererile sultanului, va fi socotit dușman și, nu peste multă vreme, va veni să ia cu puterea aceste locuri. Neșri, cronicarul turc, afirmă că sultanul i-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Poarta, deși „din martie, se știa că turcii vor ataca cetățile din Crimeea”. În timp ce se pregătea flota, oastea otomană se concentra sub comanda sultanului la Adrianopol. Domnul a cerut ajutor regelui polon: să i se trimită oameni care să apere Chilia și Cetatea Albă, iar o armată polonă să-și așeze tabăra la Camenița, în hotarul Moldovei, pentru a putea veni în autor la timpul cuvenit. Nobilii poloni îl îndemnau pe rege că e mai bine să lupte contra turcilor pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au ocupat Constantinopolul și au blocat strâmtorile, Dunărea și drumurile care treceau peste Carpați, prin Țările Române, au jucat un rol de prim ordin în comerțul dintre Occident și Orient. Mai multe drumuri comerciale brăzdau Moldova, având ca punct terminus Chilia și Cetatea Albă, sau drumul tătărăsc, care ducea pe uscat în Crimeea. De la Cetatea Albă și Chilia, mărfurile erau încărcate și transportate la Caffa, unul dintre cele mai importante centre comerciale care făceau legătura între Occident și Orient. Cucerirea Caffei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o ieșire în timpul nopții și aruncă în apă cele patru bombarde cu care turcii băteau zidurile cetății. Cei 15-20.000 de turci care au atacat Chilia, au fost bătuți și alungați de moldoveni. Nu poate fi vorba de minarea zidurilor Chiliei de moldoveni, așa cum se arată într-o sursă venețiană. Cele două cetăți din sudul Moldovei vor rezista atacurilor turcești în timpul companiei din 1476, dovadă că zidurile Chiliei erau intacte. Date fiind împrejurările, pentru a nu fi rupte raporturile cu Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost bătuți și alungați de moldoveni. Nu poate fi vorba de minarea zidurilor Chiliei de moldoveni, așa cum se arată într-o sursă venețiană. Cele două cetăți din sudul Moldovei vor rezista atacurilor turcești în timpul companiei din 1476, dovadă că zidurile Chiliei erau intacte. Date fiind împrejurările, pentru a nu fi rupte raporturile cu Moldova, Cazimir trimite soli lui Ștefan cel Mare, care iau domnului jurământul de credință la 8 septembrie. În aceeași vreme, Ștefan cel Mare caută să stabilească legături cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Episcopul Dlugosz îl face „trândav” pe rege și considera că Polonia a ajuns în domnia lui Cazimir la cea mai mare decădere. Ștefan cel Mare îi cerea lui Cazimir să-i trimită măcar 2.000 de pedestrași ca să întărească garnizoanele Chiliei și Cetății Albe, iar regele să vină la Camenița cu oastea sa sau să trimită o parte a acesteia în Moldova. Aflat la Marienburg, în Prusia, Cazimir nu trimitea nimic. În Spania, ale cărei posesiuni din sudul Italiei erau amenințate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
într-un conflict cu Mahomed al II-lea. Împrejurările fac ca Moldova să se afle singură în fața celei mai mari și puternice armate din Europa. Planul strategic urmărit de sultan ne este explicat de el însuși, atunci când afirma că: „Atât timp cât Chilia și Cetatea Albă sunt ale românilor, iar Belgradul sârbesc al ungurilor, nu vom putea învinge cu totul pe ghiauri”. Încercarea de a cucerii Belgradul eșuase în 1456. Acum, în 1476, sultanul plănuia să cucerească Chilia și Cetatea Albă; de aceea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
însuși, atunci când afirma că: „Atât timp cât Chilia și Cetatea Albă sunt ale românilor, iar Belgradul sârbesc al ungurilor, nu vom putea învinge cu totul pe ghiauri”. Încercarea de a cucerii Belgradul eșuase în 1456. Acum, în 1476, sultanul plănuia să cucerească Chilia și Cetatea Albă; de aceea va organiza o flotă care să atace cele două cetăți. În același timp, el plănuia să ocupe toată Moldova. Dlugosz știa acest lucru, dar credea că sultanul urmărea doar înlocuirea lui Ștefan cu fratele său
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iar sultanul a înțeles că, cele două cetăți nu puteau fi cucerite, decât după ce Ștefan cel Mare ar fi fost înfrânt. Cum nu s-a întâmplat acest lucru, iar sultanul a fost silit să părăsească Moldova în grabă, problema cuceririi Chiliei și Cetății Albe avea să constituie, după 1476, una dintre preocupările principale ale oamenilor politici și militari de la Constantinopol. Și din scrisoarea slujitorului lui Vlad Țepeș aflăm amănunte în legătură cu dificultățile întâmpinate de oastea otomană pe pământul Moldovei: „în tabăra turcului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mama lui nu i-a deschis poarta cetății, îndemnându-l să se ducă la oștire și să moară pentru țară. Îndemnul era imposibil din moment ce mama domnului murise mai înainte. Tot o legendă ni-l arată pe domn bătând la ușa chiliei lui Daniel Sihastru. S-a vorbit și despre trădarea domnului de către supușii săi. Dlugosz scria că după Valea Albă „Credința alor săi în Ștefan voievod, începu să se clatine și se părea că toți moldovenii l-au părăsit”. Într-o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al păcii, din moment ce nu mai plătea nici un ban Porții, pentru răscumpărarea acesteia. Ștefan cel Mare era conștient, așa cum reiese din discursul lui Țamblac în fața Senatului venețian, că sultanul nu va renunța la cucerirea Moldovei, nici după ce turcii ar fi ocupat Chilia și Cetatea Albă. Alungarea turcilor din Moldova reprezintă un succes, care depășea ca interes hotarele Moldovei, afectând o vastă arie geografică. Sultanul pornise campania din 1476 cu scopul de a cuceri Moldova. Odată ocupată, Moldova ar fi devenit o bază
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mulți creștini au rămas în liniște de patru ani”. Domnul cerea sprijin promițând că orice ajutor sau dar i se va trimite, el îl va răsplăti înzecit. Era sigur că turcii vor veni asupra lui „pentru cele două ținuturi, al Chiliei și al Cetății Albe, care le sunt foarte supărătoare”. În ochii dușmanilor „aceste două ținuturi sunt Moldova toată, și că Moldova cu aceste două ținuturi este un zid pentru Ungaria și pentru Polonia. Ba eu zic mai mult, că dacă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu tributul pe ultimii ani, spre a-l îndupleca astfel pe sultan să-i dea pacea. Știa însă că soluția n-ar fi dus la reglementarea definitivă a raporturilor încordate dintre Moldova și Imperiul Otoman. Sultanul nu renunța la cucerirea Chiliei și a Cetății Albe. Erau cheia pătrunderii sale în Moldova, iar de aici în Europa Centrală, și de aceea mânase puhoiul devastator pe pământul Moldovei. Atât timp cât aceste cetăți erau în mâna lui Ștefan, turcii nu vor renunța la politica ostilă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ei au fost supuși cu sila ca să asculte de turci. „Pentru care, scriu brașovenii, și acei credincioși (muntenii) te așteaptă suspinând foarte pe Măria Ta”. Pentru consolidarea hotarului de sud, „În luna iunie 22 zile, a început voievodul să zidească Chilia și a isprăvit-o în aceeași vară, cu 800 de zidari și 17.000 de ajutoare”. Să fi produs turcii pagube cetății încât a fost nevoie de ridicarea din temelie a unor noi ziduri, sau a fost vorba de completarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alexandru cel Bun. Se consideră că în anul 1479 a fost încheiată pacea cu Imperiul Otoman. În lucrarea lui Theodoro Spandugino Cantacuzino (1460-1538), Patritio Constantinopolitano (Despre originile împăraților otomani), se menționează că, după încercarea nereușită a sultanului de a cuceri Chilia și Cetatea Albă, Ștefan a acceptat să plătească un haraci de două ori mai mic decât plătea domnul Țării Românești. Când și cum s-a ajuns la tratativele dintre Ștefan cel Mare și turci constituie „încă un mister” (Gorovei-Szekely). Documentul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fixăm măcar, aproximativ, anul în care a avut loc încheierea păcii dintre Moldova și turcii. În aprilie 1479, an în care Decei a fixat încheierea păcii, domnul se temea de un atac turcesc și, în vară, refăcea și întărea zidurile Chiliei, în numai 24 de zile. La începutul lui septembrie 1479, begii dunăreni Isa și Skender pătrundeau pe Valea Oltului și devastau regiunea din jurul Sibiului. Ștefan Bathory, voievodul Transilvaniei, a reușit să adune o oaste numeroasă, din care făceau parte și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-a pregătit pentru a-i înfrunta pe turci. Se fac lucrări de întărire a cetății Romanului, iar Alexandru, fiul domnului, își așează reședința la Bacău. Căpătând titlul de voievod, Alexandru devenea, de fapt, conducătorul militar al sudului Moldovei. Pierderea Chiliei și a Cetății Albe (1484) Cu toate că Baiazid, urmașul lui Mahomed al II-lea, nu a dat dovadă de calități militare deosebite, a știut totuși să exploateze în folosul Porții situația politică ce se crease în anul 1483. Mai întâi, după cum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
eșuat. Baiazid s-a mulțumit cu mai puțin și a izbutit, în prima campanie condusă de el, să obțină un succes răsunător, așa cum îl prezintă el într-o fetih-nâme trimisă la Constantinopol după încheierea campaniei. În scrisoarea sa, Baiazid numea Chilia ca fiind „cheia țării”, iar despre Cetatea Albă scria că „prin situația ei, este cheia biruințelor asupra leșilor, cehilor, rușilor și ungurilor și este un centru de negoț pentru ținuturile megieșe”. Într-o scrisoare trimisă raguzanilor, Baiazid considera că Chilia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că țara este amenințată cu invazia. De data aceasta, chiar dacă amenințarea era reală, nu mai putea să amâne prestarea jurămânului. Risca să nu mai primească nici un ajutor de la Cazimir, ajutor care i se părea asolut indispensabil în lupta pentru recuperarea Chiliei și Cetății Albe. Ceremonia omagiului de credință a avut loc la 12 septembrie. În documentul în care este consemnată desfășurarea ceremoniei se menționează că jurământul a avut loc la 9 dimineața. Înainte să apară Ștefan, regele s-a așezat pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]