2,045 matches
-
literaturii. Printre cele mai cunoscute opere ale sale amintim Haina de preot (1965), Iarna verde (1978), Cartea lui Samuel (1981), Ifigenia (1990), Axa vieții (1991). Sigge Stark, pseudonim al lui Signe Björnberg, autoare de romane populare, așa-numita „literatură de chioșc“. Birgit Th. Sparre (1903-1984), autoare a unei suite de cărți (douăzeci de volume) care descriu viața din ținutul ei natal (Gospodăriile din jurul lacului). Stig Cederholm (1905-1980), scriitor contestat pentru ideile lui pro-naziste și creator al personajului Åsa-Nisse, erou al unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
îți îndeși mâna înăuntru, dorința învinge rapid orice tensiune legată de mâncatul în public, și din una, două, trei, patru înghițituri sandvișurile s-au dus. Apoi o iei spre birou, ștergându-te la gură cu mâneca și oprindu-te la chioșc să-ți cumperi niște bomboane mentolate fără zahăr ca să ascunzi mirosul de șuncă. Diminețile ți le petreci sortând scrisori și uitându-te la ceas până la 11.30, când e timpul pentru ceai. „Mor de foame“ îi spui tu atunci lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de vreo două ori pe săptămână, îți mai iei un sandviș. Și, în cele din urmă, la ora 6 după-amiaza, ziua ta de lucru s-a încheiat. În vreme ce-ți aștepți autobuzul care te duce acasă, dai fuga la chioșc și cumperi câteva batoane de ciocolată, care să-ți ajute pe drum, după care apare sentimentul acela familiar de teamă, care te cuprinde pe măsură ce te apropii de casă și de cele două perfecte colege de apartament ale tale. Nici serile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
cum să exploreze World Wide Web, are loc o deviere de la această rutină - lucru pe care Jemima Jones îl urăște. Nici un sandviș cu șuncă în dimineața asta, pentru că acel curs se ține în West End, la mulți kilometri depărtare de chioșcul ei obișnuit. Dar cel puțin nu va trebui să meargă de una singură acolo, pentru că Geraldine o va lua de acasă - Geraldine cea care arată perfect și are un prieten bogat. ― N-o să iau afurisitul de metrou, spunea Geraldine ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
e industria filmului atât de minunată. A fost prin toate magazinele de pe 3rd Street Promenade. De mai multe ori. A fost în mallul din Santa Monica, la sectorul de alimente, și a stat acolo ceva vreme, absolut stupefiată de toate chioșcurile cu orice fel de mâncare pe care ți l-ai putea imagina: mâncare chinezească, japoneză, italienească, cafea de toate felurile, croasante, mâncare etiopiană, thailandeză. La sutele de mese așezate în centrul mallului stau sute de oameni, toți cufundați în porții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
zic fără să mint că am fumat atunci ultima țigară precum condamnatul la moarte (aia a fost ultima că de atunci nu am mai pus țigară în gură). Totuși nimic nu anunța ce avea să urmeze. Am trecut strada la chioșcul de vizavi de unde mi-am cumpărat șapte țigări, norma pentru ziua respectivă fiindcă deja începusem să le raționalizez. Era frig, foarte frig, iar copacii erau îmbrăcați elegant și marțial în promoroacă. Când am ieșit de la chioșc mi-a venit deodată
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Am trecut strada la chioșcul de vizavi de unde mi-am cumpărat șapte țigări, norma pentru ziua respectivă fiindcă deja începusem să le raționalizez. Era frig, foarte frig, iar copacii erau îmbrăcați elegant și marțial în promoroacă. Când am ieșit de la chioșc mi-a venit deodată rău și m-am sprijinit de un gard metalic. Eram fără mănuși, așa cum am umblat eu dintotdeauna pe timp de iarnă iar răceala metalului parcă îmi făcuse mai bine. Am stat vreun minut, două după care
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
care să fiu invitat să cumpăr varză murată, dintr-un loc atât de intim al susnumitei doamne, însă căile lui Băsescu și Boc, sunt mai necunoscute decât ale Domnului. M-am luminat deodată la cap și am mers glonț la chioșcul de ziare, unde am cumpărat ziarele care cuprindeau anunțuri și reclame. Am râs până seara și o bucată bună din noapte, de cele citite. Atrag atenția că anunțurile care urmează nu sunt inventate, ci sunt cât se poate de reale
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
terasa amenajată, sus, la etaj, toate, mobilate după ultima modă. A amenajat curtea cu o grădină mare ca un fel de parc, cu fel de fel de arbuști exotici aduși de ei și fel de fel de flori, cu un chioșc de lemn În grădină apoi, Într-o parte a amenajat un loc de joacă pentru copii fiindcă fiicămea era Însărcinată cu gemenele, o livadă cu fel de fel de pomi fructiferi, ce mai, parcă ești În Rai, acum, după patru
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
să obțină un loc. Dormim amândouă în pat. Nu putem merge împreună la masă. Nu-mi poate aduce nimic, îi e rușine (s-ar afla că are cu ea o blatistă și ar da-o afară din tabără). La un chioșc se vând din când în când niște cârnați horor. Mai sunt niște biscuiți. Creveți uscați, dar trebuie prăjiți în ulei. Niște conserve cu mazăre sau fasole care ar trebui fierte. Dacă te scoli cu noaptea în cap, poți face coadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
mai ales că-i clasa plină de copii de ștabi. În pauză am mers „să bem apă“, adică să ne fâțâim pe coridor în față la a XII-a B, dar n-am văzut pe nimeni. Or fi fost la chioșc, dar nici chiar așa de ahtiate după ei nu suntem ca să ieșim în gerul ăla. Așa că am revenit în clasă și am ținut un congres despre cu ce să ne îmbrăcăm diseară. A reieșit că nu pot lua rochia albastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Urmează o tăcere stingherită. M-aș plimba prin Istanbul, uitîndu-mă la minaretele care străpung aerul îmbibat de umezeală, mi-ar plăcea ca, după Moscheea albastră și Sfânta Sofia, să merg la Cornul de aur, să văd vestitele sale grădini și chioșcuri, să mă duc, apoi, la palatul Paleologilor și prin Fanar, să aud cu urechile mele cum sună în turcește cuvântul "siktir", dar mă jenez să mărturisesc aceste dorințe. Mă tem să nu fiu socotit snob. Mă supun, deci, majorității și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Suflă un vânt rece, umed, ploaia pare acum iminentă. Ne ducem apoi la muzeu. Avem, însă, puțin timp la dispoziție încît nu putem fi decât superficiali. Remarc o statuie a Artemisei, poate singura frumoasă, și o veselă înghesuială masculină la chioșcul unde se cumpără statuete priapice sau căni pe care e desenat un Priap grosolan. Nu sunt pudibond, dar îmi displace bărbăția prea afișată. Întotdeauna am bănuit că ea ascunde, fie o lipsă de considerație pentru dragostea fizică, fie complexe nu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Londră. Întoarcem cu toți spatele soarelui pentru a ne îndrepta spre lună, într-o formă de zile mari în ciuda burdihanelor pline cu bere, a celulitei care ne căptușea trupurile, a sudorii care ne năclăia părul și a transpirației vâscoase. La chioșcul de cărămidă se găseau de vânzare ziare de pe Fleet Street. Engleza barmanilor era firavă, dar la obiect: toți știau să spună nu e gheață. Și iată-ne pe toți mergând acasă. Fete în tricouri largi și blugi retezați, sau uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și el să fredoneze Zaraza. Ideea-i veni tocmai pe când murmura, cu ochii pe jumă tate închiși de plăcere, cântecul fatal. A doua zi după Sf. Dumitru, Zaraza ieși, după obicei, pe-nse rate, să-i ia tutun iubitului ei de la chioșcul din colț. Peste Calea Victoriei, în dreptul clădirii Casei de economii, se lăsase un amurg greu, unsuros, prin aurul stins al căruia femeia nu-și dădu seama că din invalidul care vindea acolo nu mai rămăsese decât cârja, ținută acum sub braț
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de voință cedează ușor falselor plăceri ale viciului periclitându-și sănătatea, sau, în unele cazuri, viața, irosindu-și banii câștigați cu trudă. Un fapt, la care am fost martor, m-a uimit și indignat. O tânără mamă a venit la chioșcul din fața blocului în care locuia, de mână cu fetița de 3-4 ani și a dat, fără nici o ezitare 18.000 de lei pe un pachet de țigări. Când fetița i-a solicitat să-i cumpere și ei o acadea de
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Periile bubuiau și izbeau mașina; jeturile de apă și soluție de săpun stropeau caroseria ei acum imaculată. De fiecare dată când mașinăria își încheia ciclul, lăsam geamul jos și introduceam alte monede în fantă. Cei doi îngrijitori ne priveau din chioșcul lor de sticlă, muzica diafană a radioului cu tranzistori răsunând în aerul nopții pe când angrenajul se întorcea la poziția inițială. Catherine strigă, un icnet de durere întrerupt de mâna puternică a lui Vaughan așezată peste gura ei. Apoi, Vaughan se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
noastre. (...) În vremea aceea lumea întreagă părea plictisită. „Boala veacului”, a veacului în agonie, bîntuia crîncen. Oamenii căscau pe străzi și mergeau parcă tîrîndu-se. La „grădină”, se plimbau aiuriți, printre copaci de cărbune, și ascultau marșurile funebre ale fanfarei din chioșcuri (I.M. Rașcu, Sfîrșit de veac). Probabil prima atestare documentară a termenului de „avangardă” în critica românească este de găsit într-un schimb de scrisori din primăvara anului 1894 între Titu Maiorescu și Mihail Dragomirescu (citat de Geo Șerban în „Préludes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Aladár Támas. Pe verso — continuarea articolului lui Kassak, un poem intitulat „Tabala-lied“ de Robert Reiter și un poem fără titlu al lui Josef Nadass. Ca ilustrații — o reproducere după un Linoleum de Moholy-Nagy și o alta după un desen constructivist (Chioșc) de Lajos Kassák. Toate poemele avangardiștilor maghiari exilați la Viena sînt în limba germană. Articolul semnat de directorul revistei Ma ridică problema „promovării artei maghiare” în străinătate, promovarea artistică externă fiind o obsesie mai generală a țărilor periferice, proaspăt intrate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
aceste țigări însă Stani îl întrerupse: Știu de unde se iau Aroma, domnule profesor! Îi zice el și pleacă iute să-i aducă pachetul, altfel întârzia la spectacol. Primind țigările, Neacșu i-a mulțumit politicos< cam prea politicos! La un singur chioșc din cartier descoperise țigările Aroma pentru taică-său și de aceea știa atât bine de unde se luau. La lecția următoare îl ridică în picioare și cu un rânjet triumfător îi spune: - Îți voi anunța părinții că fumezi Aroma! Stani surâde
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
chinuit atâta să le pun cap la cap, toate sunt împrăștiate și-mi trosnesc sub tălpile pantofilor. Ce-a mai rămas din viața mea normală. Deschid radioul cu ceas de lângă pat. Mă întind și strâng laolaltă rămășițele de benzinării, morgi, chioșcuri de fast-food și mănăstiri spaniole. Adun grămadă bucățile însângerate și prăfuite, și la radio e muzică swing de big band. La radio e muzică celtică, gangsta rap și muzică indiană de sitar. Dinaintea mea sunt îngrămădite piese din sanatorii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
totuși trăi fără să depindă de nimeni. Când zăpezile se topiră, pe la sfârșitul lui martie, se gândi să își meșterească un geamlâc în fața camerei sale de dormit și se apucă fără zăbavă de lucru, aducându-și materialele și uneltele în chioșcul de vară, pe care îl transformă într-un veritabil atelier de tâmplărie. Ce te-ai mai apucat să faci iar, tată?! se miră Norica sosind pe neașteptate în vizită într-o zi de sâmbătă, împreună cu Sever și cu copiii. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pui uluci noi la garduri sau mai știu eu ce, când mai bine-ar fi să vedem cui putem să-i vindem casa asta, ca să te muți odată cu noi, la oraș?... Sever examină mai întâi atent și curios atelierul din chioșc, apoi îi dădu socrului său de știre că aveau de gând să-i amenajeze o cameră de locuit în casa lor și că trebuia, în consecință, să urgenteze cu vânzarea casei de la țară. Hm, zise Stelian cu o anumită reticență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și gospodăria, că e păcat să se dărăpăneze... Nu e bine cum spun eu, cuscre?... sfârși omul și rămase nemișcat pe laviță, roșu la față și nerăbdător să audă răspunsul. Stelian se ridică încet de la masă și ieși afară din chioșc, privindu-și ceasul de buzunar cu un aer preocupat. Țăranul se văzu silit să se ridice și el de la masa din chioșc și împreună o apucară spre poarta de la drum. Ce pot să zic, Grigore, îi vorbi Stelian netulburat, uitându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
roșu la față și nerăbdător să audă răspunsul. Stelian se ridică încet de la masă și ieși afară din chioșc, privindu-și ceasul de buzunar cu un aer preocupat. Țăranul se văzu silit să se ridice și el de la masa din chioșc și împreună o apucară spre poarta de la drum. Ce pot să zic, Grigore, îi vorbi Stelian netulburat, uitându-i-se pe deasupra capului și cercetând ulița, să vadă dacă nu se afla vreun vecin prin apropiere. E frumos din partea ta că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]