2,486 matches
-
era cald, iar cerul negru ca smoala. în mijloc, o planetă roșie emana inele de aer întunecat, asemeni vălureleor iscate de o piatră aruncată într-un lac. Thaw urmă murmurul și o luă la stînga. Acest murmur venea de la o cioară neagră care zbura lîngă ceafa lui. în marea tăcere care se lăsase, poruncile ei erau foarte clare. El însuși era pasărea aceea neagră care se uita în jos la Duncan Thaw și la străzile pe care mergea acesta. Uneori o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
închisă cu un lanț și învăluită în tulpini de volbură, dar el se strecură printre două gratii strîmbe. Văzu planeta sîngerie între niște tufișuri în formă de pagodă din ale căror tulpini cărnoase și sfărămicioase se prelingea un sirop alb. Cioara bătea din aripe deasupra cărării de zgură de la picioarele lui, sporovăind nebunește: An tan tichi tan Capu-i tăiat, ceru-i crăpat Și John Knox pilit cu toptan Și Dumnezeii-s lați cri-crac, cri-crac. Thaw se clătină, alunecă și zbură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
bătea din aripe deasupra cărării de zgură de la picioarele lui, sporovăind nebunește: An tan tichi tan Capu-i tăiat, ceru-i crăpat Și John Knox pilit cu toptan Și Dumnezeii-s lați cri-crac, cri-crac. Thaw se clătină, alunecă și zbură. Cioara plana la treizeci de metri sub el. Poziția și viteza lui depindeau de ea. Trecură peste panglica ternă a canalului cu bălării și văzu în interiorul camerelor unde femeile călcau sub sforile cu rufe, bărbații în maiouri citeau ziarul, copiii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
niște depozite și urcară un povîrniș plin de iarbă. Thaw mergea înainte, trăgînd-o după el. Ea rîse cînd o împinse în jos și-i frecă trupul și gîtul cu mîinile lui de piatră. Se lupta el. „Repede, repede, repede!“ țipă cioara. „Taie-i repede gîtul.“ El își plimbă gura de piatră pe gîtul ei, aproape de ureche, și i-l tăie repede. Se trezi pe burniță, cu o crustă pe buze și ceva lîngă el, ceva ce nu dorea să vadă. încercă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nemistuite și, cu toate acestea, cine s-ar grăbi s-o realizeze în ciuda și în paguba țării? D. C. A. Rosetti, care nu numai că nu are o palmă de arătură, dar n-o fi putând distinge meiul de ceapa - ciorii. Dar care e competența, cari cunoștințele acestor oameni pentru a cuteza să reglementeze ca din senin cestiuni pe cari nu le pricep și cari nu-i ating? Ignoranța " Romînului" merge atât de departe încît compară stările de lucruri din Irlanda
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cunoaște pe Vilacrose, înțelepțit, precum am zis, în sacerdoțiul templelor Venerei vulgivage, pe ultrarevizionistul și ultraliberalul d. Ștefan Belio, cunoscut pentru fel de fel de ultrarevizuiri de altă natură, cine cunoaște pe luceferii negri Epurescu - fundescu, născuți amândoi sub zodia ciorilor, și vede această introlucare prezidată de cel mai fără de scrupul, cel mai cinic și mai sofist dintre ei, de veneticul care plătește cu ură binefacerile patriei sale adoptive - n-ar mai fi adoptat-o! - acela își poate face o idee
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
liberă și pururea vârtoasă prin caracterul poporului ei, să îngăduie a fi cretinizată cu de-a sila prin legi inspirate bilateral de demagogia cosmopolită și de tendențele absolutismului personal. Nu discutăm libertatea noastră și a poporului nostru cu cârdul de ciori pe cari le-am emancipat. Între liber și libert nu există punere la cale în privința dreptului public, căci condițiile sunt absolut inegale. Cel dentăi n-are decât de pierdut, cel de-al doilea numai de câștigat. [21 mai 1883] ["PARTIDA
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mână și amândouă obrazul, Guliță ajunge deputat al colegiului II de Dâmbovița. Acest deputat are obiceiul de-a cita des Englitera. "La noi, în Englitera, e așa ș-așa și pe dincolo". Un țăran din Ghergani găsise niște ouă de cioară. "La noi, în Englitera, un asemenea ou costă 6 pân-la 7 franci. " La noi, în România, sămânța de ciorovină e mai ieftenă: dovadă mulțimea de pui zburătăciți în Dealul Mitropoliei. Asta e pozitiv. Dar oare la voi, în... Englitera, votează
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Dunăre și spre scăpare, acoperit de zăpadă până la pieptul cailor. Crânguri de pădure tânără și rară, cu nuielele încremenite în aerul înghețat, ca desenate pe aer cu un tuș sepia, erau lăsate-n urmă de-o parte și de alta. Ciorile, ca niște frunze negre, migrau de pe un copac pe altul, scuturând zăpada de pe crengi. Soarele de aur topit împingea umbre străvezii în urma săniilor și desena copaci subțiri pe valurile de zăpadă, ieșiți din aceeași rădăcină cu cei verticali, dar mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o geană albăstruie, întinsă pe tot orizontul, se arătă pribegilor. Geana se lățea pe măsură ce se-apropiau de ea, devenind un șarpe sinuos încolăcit în zare, până când drumul începu să coboare și, șfichiuită de nuielele copacilor, străbătută de zborul croncănitor al ciorilor, se vădi bine priveliștea cea minunată. Era mărețul fluviu Dunărea, de o lățime așa de grozavă, că arborii de pe celălalt mal abia de se zăreau ca un mușchi sărăcăcios, într-o ceață vineție. O coajă de sticlă groasă, verzuie, lustruită
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
a pieptului, pe care lucea o cruciuliță de alamă. Păstrase doar o cârpă în jurul șalelor. Se apropie încet de malul râpos al fluviului, călcând prin nămeți cu tălpile goale, urmat la ceva distanță de săteni. Ocoli nuielele negre, pline de ciori cârtitoare și deodată umbra lui prelungă și ascuțită ca un ac negru de ceasornic se prelinse pe gheață. Sătenii îngenuncheară și își făcură cruci mari, din frunte până la buric, pe când popa ruga mărețul zeu înghețat să primească jertfa și să
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe fațada căreia statuile alegorice, Științele, Artele, Agricultura, Comerțul ar fi putut fi tot atât de bine mostre de fantastic natural, bizare stalactite în care intemperiile ar fi săpat gryli și troli și alte nenumărate știme. Arborii cu crăci negre, pline de ciori izbeau uscat ochiurile de geam ale clădirii. Fiecare nuia era îmbrăcată într-o delicată coajă de gheață. Din oraș dispăruseră cu desăvârșire culorile. Te simțeai într-un film alb-negru desfășurat de pe o bobină uzată. Celuloidul vechi, ținut în umezeală, copie
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
toate basmele astea: "Belate? Păi să vă spui io cum a fost cu Belate. Ăsta a murit de prost ce-a fost, că a somat din picioare, și bandiții n-a avut decât să-l dea jos ca pe-o cioară ce era. To-varășu' poiet n-a cunoscut situația când a scris poiezia aia de la drapel: Ucis cu mișelie pe la spate Ostașul țării a căzut inert, Eroul nostru cel mai drag: Belate! ... Și i-a rămas țigara fumată doar pe sfert
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
patine strălucitoare de metal, semn că părinții ei erau înstăriți, și mulți, mulți copii, de la țânci care abia puteau merge-n picioare până la flăcăi ce trăgeau deja pe ascuns din pipă. Pe măsură ce, cu Frits zupăind după el și lătrând la ciori, băiatul se depărta de sat - depășise iazul și intra pe râu, care dădea curând în altă burtă de gheață verzuie - oamenii deveneau mai rari și singurătatea mai vastă. Orizontul era foarte jos. Copacii ieșeau parcă de sub pământ, ca și rarele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
altfel, răsufla altfel, vedea altfel culorile, aștepta altceva de la marea călătorie. Nici nu-și dădea seama de când începuse să ningă, cu fulgi ce păreau întunecați pe cerul lăptos. Ninsoarea îngustase deodată lumea, copacii din zare nu se mai vedeau, chemările ciorilor veneau de nicăieri. Gheața se acoperi repede, încît o sferă albă și pufoasă rămase din spațiul altădată atât de vast. Maarten înțelese că ar fi putut trece pe lângă moară. Lumina scădea tot mai mult, deși zăpada se străduia s-o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
marcomanului: gospodăria, cu orătăniile scurmând prin arie, șura, cam desfăcută din încheieturi, dar bine burdușită, grajdul și cocina, lipite de construcția principală; puțin mai departe, grădina de zarzavat și, ceva mai larg decât ea, câmpul semănat, cu o sperietoare de ciori învelită în zdrențe, ce veghea în singurătate arătura unde curând avea să încolțească grâul. Pretutindeni domnea liniștea. Nu peste mult, însă, din casă ieși în fugă un câine de rasă incertă, doar un pic mai mare decât un cățel, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
din nou cu toții. își umplură iar și iar cănile, pălăvrăgind și glumind cu tot mai multă intimitate. Hidromelul le dezlegase limbile și degajase atmosfera; nici unul nu părea să-și dea seama că ploaia între timp se oprise. Afară, printre brazi, ciorile începuseră din nou să scoată strigătele lor răgușite și o lumină aurie, ce venea prin singura fereastră deschisă, bătea acum pe peretele din fund, abia atingând-o pe Malaberga, dar conturând cu claritate fiecare din pietrele ce îi încadrau, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nori ca de cerneală, grei de ploaie, ce traversau cerul cu încetineală. Adieri slabe de vânt umed veneau din când în când, făcând să tremure frunzișul arbuștilor. Pretutindeni se lăsase o tăcere neliniștitoare, spartă doar de croncănitul îndepărtat al vreunei ciori. Burgunzii se ascunseseră în pădurile ce îmbrăcau versanții văii, iar după număr și poziție era limpede că puneau la cale o ambuscadă - și nu pentru singură persoană. Erau circa douăzeci, cei mai mulți înarmați cu suliță, scut și sabie, dar, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
sector de luncă, cele mai mari și permanent pline cu apă, sunt Bălțile Ulmului de la răsărit de Stănilești și Bălțile Leușenilor de la Nord de șoseaua Huși - Chișinău. Celelalte bălți - Șerpoaia, de la gura pârâului Huși, Grosu, Sula Mare, Hrubeni, Gogoaia, Lucani, Cioara, etc., sunt mici, iar apa din ele de obicei scade complet în vremea secetelor mari. Alimentarea cu apă a bălților, mari și mici din luncă se face prin una sau mai multe gârle de alimentare, care debușează în ele prin
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Balta Șerpoaia are astăzi o formă adânc concavă spre apus. Acest fenomen se observă peste tot în lunca de aici, unde bălțile se află cuprinse între abruptul terasei inferioare ori medii și albia minoră a Prutului sau prutețelor. Bălți ca Cioara, Gogoaia și Lucani, în care alături de o seamă de pârae cu debit destul de mare (p. Cioara, p. Lupului, p. Lucani, etc., debușează și un număr nesfârșit de torenți de coastă, au un proces de sedimentare foarte activ, conurile de dejecție
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în lunca de aici, unde bălțile se află cuprinse între abruptul terasei inferioare ori medii și albia minoră a Prutului sau prutețelor. Bălți ca Cioara, Gogoaia și Lucani, în care alături de o seamă de pârae cu debit destul de mare (p. Cioara, p. Lupului, p. Lucani, etc., debușează și un număr nesfârșit de torenți de coastă, au un proces de sedimentare foarte activ, conurile de dejecție, mai mari sau mai mici, grăbind colmatarea sau împotmolirea timpurie a acestora). Surplusul de apă, atunci când
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
conurile de dejecție din Balta Ulmului își semnalează prezența lor doar prin scăderea domoală a adâncimii apei bălții în zona gurii gârlelor de alimentare care dă putință dezvoltării din belșug a stufăriilor și păpurișului, la bălțile Șerpoaia, Gogoaia, Lucani și Cioara, situate la marginea luncii, conurile de dejecție ale pâraelor și torenților ce vin din regiunea teraselor Prutului sunt așa de puternice, încât au secat mari părți din suprafețele acoperite altădată cu apă. Unele din aceste conuri de dejecție au reușit
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din buza terasei de acțiunea apei de ploaie și de fenomenul de îngheț și dezgheț și care rostogolinduse la vale, se sedimentează la picioarele terasei. Apoi în vremea marilor revărsări, cum au fost cele din anul 1932, apa din bălțile Cioara, Gogoaia, Lucani și Leușeni, întinzându-se până la picioarele terasei, umezește straturile argiloase și aluvionare din subsolul acestora, provocând apariția unor alunecări de teren destul de apreciabile. Dacă în astfel de ocaziuni acțiunea vântului pune în mișcare suprafața apelor din bălți, atunci
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vecine își îndestulează cea mai mare parte a nevoilor de construcție (acoperișuri de case și șoproane, garduri, perdele, rogojini, coșuri, etc.ă și combustibil. Din peștele prins în apa Prutului ori în bălți și prutețe, oamenii din Drânceni, Leușeni, Râșești, Cioara, Pogănești și Stănilești își completează mari părți din regimul lor alimentar. În epoca marilor revărsări, când crapii și somnii de Dunăre se ridică în sus pe Prut până dincolo de poarta Albița-Leușeni, cantitățile de pește ce se prinde sunt așa de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu produse fabricate - manufactură, unelte, petrol, sare, chibrituri, etc., Cahulul ori Chișinăul, de care țin administrativ, fiind prea departe. (De aceea chiar, în 1920 și 1939, cu ocazia reformelor administrative locale, o seamă de sate de pe Prut, precum : Leușeni, Călmățui, Cioara, Dancu, Pogănești, Mingir, etc., ba și unele de mai la Est ca Regina Maria, Toporul, Voinescu, etc., au fost trecute la județul Fălciu). Viața culturală însăși a acestor sate este legată mai mult de Huși, mulți din elevii școlilor secundare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]