2,485 matches
-
femeile sunt curve, afară de mama"; așa am gîndit și eu despre Doamna Ana: era deasupra a ceea ce-mi sugerase cel care m-a chestionat cînd am vrut să intru pe ușa din față în blocul Yanis din Parcul cu Ciori, pentru ca scara de serviciu fusese deja blocată. De-aceea m-am și legat sufletește de bucătăreasă, din clipa în care am văzuit-o: mi s-a părut că pot găsi în ea o altă Doamnă Ana, dar n-a fost să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
prințese, așa o numea generalul Dragomir, "prințesa mea", o copilă ca un boboc de floare, mare pianistă, Anastasia și nu mai știu cum, da' generalul îi zice "Ana mea scumpă", locuia la etajul patru, în blocul Yanis, din Parcul cu Ciori... Blocul Yanis?! tresar eu. Îmi dădea mereu bacșiș; era singura la care mă duceam sobru, îmbrăcat elegant, ca la o adevărată prințesă; cred c-a murit la Canal... Mai locuiau în blocul acela și altele, femei din acelea luate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
rămîn o mîrțoagă la cheremul lor..." Și croncăne-o cioră văzduhul umplîndu-l", am început eu să-i citesc într-o seară din revista literară cu care venisem sub braț, fericit nevoie mare că debutasem. "Palatul prințesei e azi cuib de ciori", mi-a șoptit ea și m-a rugat să refac poemul, amune pentru noi doi. Nu mai țin minte ce-am scris: Doamna Ana stătea pe genunchii mei și-mi tot dădea să beau din sticla cu coniac, iar către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lîngă masă și m-a tras peste ea rîzînd. Nu mai știu ce scrisesem cred că Doamna Ana a rupt pagina, să n-o găsească cineva -, țin minte doar că se repeta de mai multe ori versul "La Parcul cu Ciori, la Parcul cu Ciori". Mai beau un pahar cu apă, să se dizolve mai bine aspirina, că deja mă ustură stomacul. Cred că pardesiul acela, care mi s-a părut de culoare deschisă, era bej, blestemata aceea de imagine care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a tras peste ea rîzînd. Nu mai știu ce scrisesem cred că Doamna Ana a rupt pagina, să n-o găsească cineva -, țin minte doar că se repeta de mai multe ori versul "La Parcul cu Ciori, la Parcul cu Ciori". Mai beau un pahar cu apă, să se dizolve mai bine aspirina, că deja mă ustură stomacul. Cred că pardesiul acela, care mi s-a părut de culoare deschisă, era bej, blestemata aceea de imagine care nu-mi dă pace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
gîndindu-mă la ea. "De mîine îmi iau concediu de odihnă și termin capitolul pe care vreau să-l includ în roman. Ar trebui să modific puțin și structura romanului, ba chiar și ceea ce spun acolo. Bucureștiul și Parcul lui cu Ciori poate să mai aștepte. Trebuie să scriu. Să fiu mereu eu însumi. Cine spunea că trebuie să dăm seamă de ale noastre cîte le scriem? Miron Costin, da-da, el spunea asta: "Eu voi da seamă de ale mele, cîte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de vânt ale vremurilor, în 3 volume: vol. 1 partea întâi: Drăcușorul cu ochi verzi; partea a doua: Pe unde trece un scriitor... vol. 2 partea a treia: Doamna în hermină albă; vol. 3 partea a patra: La Parcul cu Ciori; partea a cincea: Un senator, doi scriitori... Ediția I: Editura Cartea Românească 1979 Redactor de carte: Cornel Popescu Ediția a II-a: Editura Junimea, Iași 2008 Redactor de carte: Simona Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Wien, 1786), descriindu-i pe Ostjuden din Viena, și nu din vreun târg moldovenesc uitat de lume : „Înfășurați În negru din cap până-n picioare, cu bărbi și cu tot părul Învârtit În noduri, [evreii polonezi] seamănă cu niște sperietori de ciori : o satiră vie a Poporului Ales”. Pentru locuitorii din Viena Luminilor, acest costum exotic era văzut „ca de teatru”, cum se exprimă Larry Wolff <endnote id="(387, p. 159)"/>. Similar erau percepuți și la Paris evreii din estul continentului, cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
halate sau capoate uzate pe care sunt prinse fîșii de zdrențe). Au gheb. Poartă ițari și opinci. Se Încing cu un brîu de care atîrnă clopote mari și mici. În mîini au cîrje iar În bandulieră au un șirag de cioare moarte”. După ce a tăiat Întreg textul de mai sus, năstrușnicul tov. Ion Andrei l-a Înlocuit cu savanta compoziție: „Evreii În număr de 3-4. Poartă măști (caracteristice spectacolelor tradiționale). Se Încing cu un brîu și În mîini au cîrje”. Și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
are o pălărie Înaltă. Pe față Își trage o mască cu coarne de drac, vopsită În negru, cu nas roșu ascuțit, cu mustăți mici, zburlite și Încîlcite. În mîini duce o cîrjă și un coș rotund În care are o cioară moartă și ouă clocite”. Neavând timp și răbdare pentru text Înlocuitor, Andrei a ras totul dintr-o trăsătură de condei. La Tomeștii de Puiești, fuseseră incluși În rolul „Vălăretului” și „Jidanul I și Jidanul II” care, „Poartă pelerine lungi, rupte
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
măști cu Înfățișare de farisei. În mîini duc coșuri sparte”. Celor de la „Vălăretul” Ianei li se reproșase Înfățișarea aceluiași „jidan” care, pe lângă faptul generalizat pe județ că „...poartă un pardesiu vechi, rupt și murdar”, nu-i lipsește nici „...șiragul de ciori moarte din jurul gîtului, pe care vrea să le vîndă”. Pentru ca imaginea personajului să fi și mai hazlie, meșterii populari din comuna bârlădeană Îi mai atașaseră și „...un gheb”. Pus pe salvat onoarea tuturor minoritarilor, cenzorul Andrei, i-a desființat pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
îmbina esența informațiilor din jurul nostru, filtrate și exprimate prin ceea ce avem mai bun în noi, poate am deveni cu adevărat oameni ai viitorului... Eu cred că șamanii sunt oameni care trăiesc în momentul prezent. Sunt aici, acum, receptivi la croncănitul ciorii de pe gard, la cântecul greierului a cărui tonalitate poate anunța ploaia, sau la direcția firului de iarbă care poate povesti prin ce a trecut de-a lungul scurtei existențe. Și, dacă un greiere poate transmite o întreagă istorie, mă întreb
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
dimensiunea actuală a filmului, iar eu aș numi dimensiunea lui de brigadă artistică PRM. Ce ne mai dă Saizescu ? Păi, ce înțelege el printr-o satiră a luptei politice : siglele celor două partide sînt cîinii cu covrigi în coadă și cioara de pe gard (au, doare). Ce înțelege el prin tipologii romînești tradiționale : cîrciumarul libidinos, preotul libidinos, primarul libidinos (nu mă întrebați de ce sînt toți libidinoși). Ce înțelege el prin comori de înțelepciune populară : Ce ție nu-ți place, altuia nu-i
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
am semnale că numărul membrilor și vizitatorilor care frecventau biserica a scăzut uimitor. Am fotografiat cum arată biserica acum într-un Sabat dimineață, la școala de sabat, cu pastorul prezent în comunitate... CAPITOLUL 40 Coordonator Grupă C.A.Rosetti (Cotu Ciorii) Imediat după ce am ajuns la Bethel Buzău ca membru, am fost chemat în Comitetul Comunității și mi s-a propus să-l coordonez pe fratele Rică (Ghiță Aurel), pe care comunitatea Bethel l-a desemnat să lucreze ca evanghelist într-
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
să-l coordonez pe fratele Rică (Ghiță Aurel), pe care comunitatea Bethel l-a desemnat să lucreze ca evanghelist într-o zonă albă, într-un sat ce aparține de Comuna C.A. Rosetti, județul Buzău. Am mers în satul Cotu Ciorii, am făcut cunoștință cu grupa și mi-a plăcut modul în care fratele Rică s-a implicat și s-a ocupat de ea, dar și cum arată aceasta. Frații din Bethel mă cunoșteau și știau că îmi place să mă
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
numit coordonator al proiectului ,,Din nou Acasă”, având experiența proiectului din comunitatea Filadelfia, care a ieșit foarte bine. Însă... la insistențele fraților din Comitet și ale fratelui Rică, am acceptat să-l ajut pe fratele Rică în proiectul de la Cotu Ciorii. De sărbători (la sfârșitul anului 2011), am ajuns la ei, împreună cu pastorul Adrian Andrei și le-am dus câteva alimente pentru ca să aibă și ei ce să pună pe masă de Anul Nou. Ne-am simțit foarte bine în mijlocul lor și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
necesare. Am hotărât să nu rămânem mai mult de o oră și jumătate, astfel am putut ajunge înapoi în comunitate înainte să se termine predica. La sfârșitul predicii, fratele pastor a prezentat situația cu nevoile fraților și prietenilor de la Cotu Ciorii și a propus o colectă. Persoanele prezente au fost foarte generoase și s-a reușit strângerea a 900 de lei. A doua zi am fost la cumpărături și Domnul ne-a ajutat să putem cumpăra tot ce ne-au cerut
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
numai pe hârtie, ci și personal ... inclusiv financiar! Amintesc câteva din ele: -Reabilitarea termică a Bisericii Bethel -Tâmplăria termopan la Bethel -Amenajarea interioară Bethel -Renovarea acoperișului comunitătii Sărățeanca -Reabilitarea termica la Sărățeanca -Redeschiderea Bisericii Costești -Implicarea în Grupa de la Cotu Ciorii, comuna C.A.Rosetti -Implicarea în foarte multe proiecte sociale -Moderator emisiuni Radio-T.V.Campus Buzău -Proiectul Școlii de la Buzău în care a rămas SINGUR să se ocupe -Și, nu în ultimul rând, implicarea în proiectele săptămânale ale comunităților
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și îl îndemnă să adoarmă căci îi va povesti mâine pe îndelete ce și cum. Se dezbrăcă încetișor , ascultând sforăitul lui Ghiță care adormise din nou și se culcă cu spatele la bărbatu-său. A adormit și visează cum un stol de ciori se așează pe umerii ei, ea le alunga dând din mâini dar tot nu scăpa de ele. Se trezește și se mută în alt pat și se gândi că trebuie musai să-l întâlnească pe Neculai să vadă ce hotărâri
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ce ați fi meritat așa că primește din toată inima dania noastră și nu te mai gândi la ce au să spună Marița și Ileana. Noi știm ce merită fiecare. Ai copii buni și poate că ai să mai ai. Lasă ciorile să croncăne, să nuți pese deloc de ele, așa cum nu ne pasă nici nouă, că mult sânge rău ne -au făcut.” Costache o ajută pe Maria să strângă așternuturile, gândindu-se că cele spuse de taică-său sunt doar niște
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ele. Un bun material de studiu. 1987-1988, când era în anul trei, a plecat cu un vodevil la Leningrad (Sankt Petersburg) într-un schimb de experiență. În tren a aflat că vor fi cazați la azilul de actori bătrâni. Aprilie, ciori în parcul imens. Pe jos un grup de oameni bătrâni, frumos îmbrăcați, cu medalii (mari actori), urmăriți de o soră medicală. Ei cu bastoane, singuri, grupați sau în cărucioare. Arătau și ei ca ciorile pe zăpadă. Au fost invitați la
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
la azilul de actori bătrâni. Aprilie, ciori în parcul imens. Pe jos un grup de oameni bătrâni, frumos îmbrăcați, cu medalii (mari actori), urmăriți de o soră medicală. Ei cu bastoane, singuri, grupați sau în cărucioare. Arătau și ei ca ciorile pe zăpadă. Au fost invitați la o masă superbă cu tot tacâmul: cristale, argintărie... Când au apărut bătrânii s-a prăbușit asupra tinerilor toată istoria teatrului si cinematografiei. Puneau studenții între ei. Bătrânii parcă încercau să sugă tinerețea din preajma lor
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
nu le înțelegem. Ele există și așteaptă un Champollion care să le dezlege. Dar oamenii nu prea au chef să devină Champollion. Lor le e mult mai simplu să spună despre un nor că e un nor și despre o cioară că e o cioară. De ce să se mai complice? Ca să dezlegi hieroglife, trebuie să renunți la o parte din viață. Și trebuie să alegi. Îți trăiești viața sau o întelegi? Una din două." Cred că Ada noastră e dezlegătorul din
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
există și așteaptă un Champollion care să le dezlege. Dar oamenii nu prea au chef să devină Champollion. Lor le e mult mai simplu să spună despre un nor că e un nor și despre o cioară că e o cioară. De ce să se mai complice? Ca să dezlegi hieroglife, trebuie să renunți la o parte din viață. Și trebuie să alegi. Îți trăiești viața sau o întelegi? Una din două." Cred că Ada noastră e dezlegătorul din textul lui Paler. Hieroglifele
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
acuzat de lipsa de modestie.). Când am ajuns acasă în poartă, eram deja hotărât să plec. Ai mei m-au încurajat, la fel și colegii de la catedră. Singura reținere și la unii și la alții era "vrabia din mână pe cioara din par". Acum, după ani și ani mă felicit pentru decizia luată. Iașul este un oraș minunat, cariera universitară e minunata, dar întotdeauna m-am simțit atras de necunoscut, perceput ca o provocare. M-am prezentat la concurs, cu 7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]