3,278 matches
-
câinilor pentru a-și planta colții în pântecul lor, ci un mistreț de Corbières, cu picioare lungi și greabăn înalt, uscățiv, un alergător neobosit. Urmărit de câini, poate parcurge distanțe foarte lungi fără să se oprească măcar o dată. Dar mistrețul ciobanului meu nu alerga atât. Cucerit de dulceața vieții domestice, preferă să se întindă, seara, cât e de lung pe canapeaua din camera de zi și să se uite la televizor cu stăpânii lui. Trebuia să văd asta cu ochii mei
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
fost o vânătoare reușită și dacă a ucis ceva. "Nimic, spuse el. N-am putut trage. Îi vedeam prea frumoși..." Avea să mă mai adulmece mult ? Cât mai trebuia să rămân în stare de alertă? Din fericire, ne-a văzut ciobanul. A venit să mă scape și l-a închis pe mistreț în șopron. "Vrei să-l mângâi? Vino. Îi place, ai să vezi...". Ce-i place mai mult e să fie scărpinat sub grumaz. Abia începuse ciobanul operațiunea magică, că
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ne-a văzut ciobanul. A venit să mă scape și l-a închis pe mistreț în șopron. "Vrei să-l mângâi? Vino. Îi place, ai să vezi...". Ce-i place mai mult e să fie scărpinat sub grumaz. Abia începuse ciobanul operațiunea magică, că animalul se și răsturnase pe jos, cu cele patru copite în aer, extaziat. Câteva clipe mai târziu, era momentul potrivit. Puteam, acum, să preiau ștafeta. Fiecare cu plăcerea lui; rămâne doar întrebarea: dintre om și dobitoc, cine
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
o întâmplare nefericită, după spusele celui care a tras) și-a găsit sfârșitul în 2004. În Béarn, mai exact, a pierit ultima ursoaică brună. Aceasta avea un nume frumos, parfumat: se numea Scorțișoară. Am stat de vorbă cu oamenii. Julien, cioban partizan, cioban militant, are un discurs politic: "Trebuia să fim lăsați să rezolvăm noi înșine problema ursului. Dacă am fi fost ascultați, dacă ni s-ar fi permis să acționăm, ursul n-ar fi dispărut. Astăzi, este prea târziu...". Și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
nefericită, după spusele celui care a tras) și-a găsit sfârșitul în 2004. În Béarn, mai exact, a pierit ultima ursoaică brună. Aceasta avea un nume frumos, parfumat: se numea Scorțișoară. Am stat de vorbă cu oamenii. Julien, cioban partizan, cioban militant, are un discurs politic: "Trebuia să fim lăsați să rezolvăm noi înșine problema ursului. Dacă am fi fost ascultați, dacă ni s-ar fi permis să acționăm, ursul n-ar fi dispărut. Astăzi, este prea târziu...". Și, după un
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
una omorâtă de urs, primim două sute de euro. N-ar fi rău deloc ca un urs să fie lăsat în zonă.". La Bedous, în inima văii Aspe, l-am ascultat multă vreme pe Jean Labarère, fost jucător de rugby, fost cioban, un om care a trăit optzeci și trei de primăveri și care și-a petrecut cincizeci de veri undeva la munte, la două mii de metri de granița cu Spania. La sfârșitul lunii iunie, mergea câte opt ore cu vacile, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
la munte, la două mii de metri de granița cu Spania. La sfârșitul lunii iunie, mergea câte opt ore cu vacile, cu caprele și cu cele trei sute de oi ale lui, pentru a ajunge la pășuni, pentru a ajunge la cer. Cioban în adâncul sufletului. "În fiecare zi, spune suspinând, mă așez o clipă în fața ușii și privesc spre înalt. Nopțile sunt minunate, acolo sus. Noaptea, lumina piere, doar stelele mai luminează.". Jean Labarère este și cioban și poet. Se emoționează când
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pentru a ajunge la cer. Cioban în adâncul sufletului. "În fiecare zi, spune suspinând, mă așez o clipă în fața ușii și privesc spre înalt. Nopțile sunt minunate, acolo sus. Noaptea, lumina piere, doar stelele mai luminează.". Jean Labarère este și cioban și poet. Se emoționează când vede o stea licărind, ori vreo urmă de ceață între două stânci, Auda și Saparet. Vede în asta un dialog de îndrăgostiți și așa se naște o poezie (în bearneză) care ocupă prima pagină a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
recent volum al său. În bucătăria lui, deasupra acvariului, are o poză a unui urs cu privirea blândă (privire de pluș), tolănit pe o stâncă. De fapt, ne-am putea întreba, care e rolul ursului în toate astea? Ce crede ciobanul despre urs, câte oi i-a mâncat? "Niciuna. În cincizeci de ani, ursul nu mi-a atins nici măcar o oaie.". L-a văzut vreodată? "Am trăit lângă el cincizeci de ani fără să-l văd. Mi-l imaginam. Știam că
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
în mare parte de faptul că nu știm unde se găsește, de faptul că nu poate fi văzut. Este peste tot și niciunde. Trebuie să existe, pentru ca lumea în care ne-a aruncat să poată fi înțeleasă. Jean Labarère este cioban, poet și filosof. Întrebat dacă ursul e frumos, răspunde: Este adevărat, este el însuși.". Nu l-a citit pe Aristotel, însă ceea ce spune el reprezintă imaginea perfectă a uneia dintre cele mai faimoase idei ale acestuia: Finalitatea care guvernează apariția
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Huitòrii se umezește, este semn că va ploua. Dacă umezeala crește, ploaia torențială va începe și tot atunci valea strâmtă, cu maluri drepte, va începe să fie huitoare”. 14. Satul Bârsănești « În satul aista hăt demult s-au așezat niște ciobani, dar care nu erau de la noi, ci veneau de peste munți, din Ardeal. Ei creșteau un fel de oi pe care le numeau bârsane și lor li s-a spus bârsani. Cu timpul acești ciobani au căpătat numele Bârsan, care era
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
hăt demult s-au așezat niște ciobani, dar care nu erau de la noi, ci veneau de peste munți, din Ardeal. Ei creșteau un fel de oi pe care le numeau bârsane și lor li s-a spus bârsani. Cu timpul acești ciobani au căpătat numele Bârsan, care era și în acte, iar urmașii lor, care au întemeiat un sat de gospodari, dar și cei din alte sate au numit aiastă localitate Bârsănești, așa cum îi zicem noi și amu ». 15. «Muntele Bogatului » “ Într-
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și din alte colțuri ale țării. Și porțile acestea, care nu se deschid oricui, i s-au deschis. Un exeget, care l-a cunoscut la Școala de arte frumoase din Iași, vedea încă de pe atunci în Cămăruț ―silueta bărbată a ciobanului carpatic, mereu egal cu măgurile și cu brazii, venind cu ele din veacuri. Într-adevăr, era un tânăr înalt, cu umerii largi, cu statura dreaptă și bine legată, cu trăsături puternice tăiate în planuri mari și aspre, dincolo de care sălășluia
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Iordache, pe care textul îl descrie ca pe un bețiv, noul învățător moare într-o epidemie de holeră, iar Smaranda și Ștefan decid să-și trimită fiul afară din sat. Nică urmează calea transhumanței și este dat în grija unor ciobani, dar se îmbolnăvește și el de ceea ce naratorul afirmă că este holeră și, la întoarcerea acasă cu febră mare, este vindecat cu un leac băbesc fabricat din oțet și leuștean. După un timp, sub pretextul că nu ar mai dispune
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
plugari, de ce nu am avea ca poezie populară clasică a noastră tocmai una de inspirație din viața de la câmp ? Vieata păstorească în poezia noastră populară, operă de maturitate și inegalabilă între preocupările lui Densusianu analizează și comentează : Vieața și firea ciobanului așa cum sunt privite de popor, Primăvara, mama noastră, 36 Migrațiunile păstorești, Dorul și poezia păstorească, Două aspecte ale lirismului nostru păstoresc în vol. I și Ciobănia și Haiducia, Miorița, Imagini păstorești în poezia populară în vol. al II lea. Ovid
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
buhaș / Cu gura plină de caș / Dar de când trăiesc la țară / Petrec o viață amară,/ Trag cu sapa pe ogor / Si mănînc mălaiul gol " Avantajele ciobăniei sunt exemplificate prin doine, strigături în care ciobănia e preferată cătăniei care-i tulbură ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi ciungeni, / La pădure doi ciobani, / Rog oițele pe coastă, / Că n-au ciobani să le pască, / Rog oițele pe munci, / Ciobanii -s la Cernăuți, / Si oile umblă turbate / Zbiară că nu-s învățate / Cu ciobani
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
țară / Petrec o viață amară,/ Trag cu sapa pe ogor / Si mănînc mălaiul gol " Avantajele ciobăniei sunt exemplificate prin doine, strigături în care ciobănia e preferată cătăniei care-i tulbură ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi ciungeni, / La pădure doi ciobani, / Rog oițele pe coastă, / Că n-au ciobani să le pască, / Rog oițele pe munci, / Ciobanii -s la Cernăuți, / Si oile umblă turbate / Zbiară că nu-s învățate / Cu ciobani din alte sate / Mi-a trimis chica-napoi, / Să-mi
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
pe ogor / Si mănînc mălaiul gol " Avantajele ciobăniei sunt exemplificate prin doine, strigături în care ciobănia e preferată cătăniei care-i tulbură ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi ciungeni, / La pădure doi ciobani, / Rog oițele pe coastă, / Că n-au ciobani să le pască, / Rog oițele pe munci, / Ciobanii -s la Cernăuți, / Si oile umblă turbate / Zbiară că nu-s învățate / Cu ciobani din alte sate / Mi-a trimis chica-napoi, / Să-mi năimesc cioban la oi / Pân ce eu voi cătăni
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
sunt exemplificate prin doine, strigături în care ciobănia e preferată cătăniei care-i tulbură ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi ciungeni, / La pădure doi ciobani, / Rog oițele pe coastă, / Că n-au ciobani să le pască, / Rog oițele pe munci, / Ciobanii -s la Cernăuți, / Si oile umblă turbate / Zbiară că nu-s învățate / Cu ciobani din alte sate / Mi-a trimis chica-napoi, / Să-mi năimesc cioban la oi / Pân ce eu voi cătăni / Oile s-or prăpădi, / Boii -n grajd vor
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi ciungeni, / La pădure doi ciobani, / Rog oițele pe coastă, / Că n-au ciobani să le pască, / Rog oițele pe munci, / Ciobanii -s la Cernăuți, / Si oile umblă turbate / Zbiară că nu-s învățate / Cu ciobani din alte sate / Mi-a trimis chica-napoi, / Să-mi năimesc cioban la oi / Pân ce eu voi cătăni / Oile s-or prăpădi, / Boii -n grajd vor flămânzi, / Părinții-or îmbătrâni, " Densusianu prezintă și câteva păreri mai „răzlețe" în care se
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
oițele pe coastă, / Că n-au ciobani să le pască, / Rog oițele pe munci, / Ciobanii -s la Cernăuți, / Si oile umblă turbate / Zbiară că nu-s învățate / Cu ciobani din alte sate / Mi-a trimis chica-napoi, / Să-mi năimesc cioban la oi / Pân ce eu voi cătăni / Oile s-or prăpădi, / Boii -n grajd vor flămânzi, / Părinții-or îmbătrâni, " Densusianu prezintă și câteva păreri mai „răzlețe" în care se exprimă și părțile mai întunecate ale păstoritului: Oile se pasc la câmp
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
până-n baltă, / Să trec mică,viața toată " Toate aceste greutăți ale păstoritului „Poezia noastră populară, când înfățișează viața noastră păstorească, păstrează nota naturală și sinceră, nu ca poezia a acelora care ne dau pastorale cu atâtea artificialități și prezentă pe ciobani numai ca la sărbătoare, trăind cea mai frumoasă vieață.” Ovid Densusianu remarcă influența slavă în colinde și spune că „de la ei am primit multe motive folclorice imprimate de natura ocupațiunilor", continuând colindele, urările de Crăciun și de Anul Nou, de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
fond ceva prozaic, ceva de ordine practică” Ovid Densusianu ne prezintă ca dovezi ale transhumanței pe aceste meleaguri fragmente din diferite balade, colinde, doine. Astfel este fragmentul care vorbește de drumul Bărăganului „Bătut, e Doamne, bătut / Drumul Bărăganului / de talpa ciobanului / Nu-i bătut de car și boi, / Ci picioare de oi / Si de câni tălăpăgoși / Si ciobani frumoși" sau fragmentul despre trecerile ciobanilor spre Dunăre: 37 „De la Craiova la vale / Busuioc rogu răsare : / Cine mi 1-a semănat / Ciobanii când
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
meleaguri fragmente din diferite balade, colinde, doine. Astfel este fragmentul care vorbește de drumul Bărăganului „Bătut, e Doamne, bătut / Drumul Bărăganului / de talpa ciobanului / Nu-i bătut de car și boi, / Ci picioare de oi / Si de câni tălăpăgoși / Si ciobani frumoși" sau fragmentul despre trecerile ciobanilor spre Dunăre: 37 „De la Craiova la vale / Busuioc rogu răsare : / Cine mi 1-a semănat / Ciobanii când au plecat / Si cine mi 1-a sădit ? / Ciobanii cînd au venit” sau, urme alo păstoritului pendulatoriu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
doine. Astfel este fragmentul care vorbește de drumul Bărăganului „Bătut, e Doamne, bătut / Drumul Bărăganului / de talpa ciobanului / Nu-i bătut de car și boi, / Ci picioare de oi / Si de câni tălăpăgoși / Si ciobani frumoși" sau fragmentul despre trecerile ciobanilor spre Dunăre: 37 „De la Craiova la vale / Busuioc rogu răsare : / Cine mi 1-a semănat / Ciobanii când au plecat / Si cine mi 1-a sădit ? / Ciobanii cînd au venit” sau, urme alo păstoritului pendulatoriu, de la munte la mare: „Vara le
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]