3,274 matches
-
pot decela unele urme. Bun cunoscător al folclorului muzical, Abraham Goldfaden Își nota În memorii faptul că În a doua jumătate a secolului al XIX-lea lăutarii evrei din România interpretau În idiș un cântec popular evreiesc intitulat „Eu, biet cioban” <endnote id="(201)"/>. În Basarabia și Dobrogea Experimentul habsburgic al Împroprietăririi evreilor cu pământ a fost repetat În Basarabia, În prima jumătate a secolului al XIX-lea, de țarii Rusiei. În 1804, țarul Alexandru I oferea scutiri de taxe evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adaos decât o inimă ușoară, ca să vă bucurați cu [ce-i] al vostru. Să vă pară toate bune ; să vie la voi cel cu cetera și cel cu băutura și s-aveți muieri frumoase și iubețe”. Cică această poveste a ciobanilor din nordul Moldovei ar fi Învățat-o Nechifor Lipan - personaj din romanul Baltagul - „de la un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată”. Genul acesta de povești intră În marea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se tăia la fața locului un om, mai cu seamă un turc sau ovrei, și a-l Îngropa În zidire” <endnote id="(46, p. 50)"/>. Urme ale unor practici și credințe similare au supraviețuit până În zilele noastre și În folclorul ciobanilor din sud-estul Poloniei (deci la nord de Bucovina și de Maramureș - zone În care păstorii evrei au coabitat cu cei autohtoni) <endnote id=" (165)"/> : „Pentru ca unui oier să-i meargă toate bine - sună o credință culeasă În jurul anului 1980 ( !) -, trebuie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unde și În ce sens „se uzită apostrofarea hep, hep” (139, p. 182). Pentru Lazăr Șăineanu (295), Hep !, hep ! era strigătul prin care vânătorii hăituiesc vânatul, iar pentru istoricii Shmuel Almog și Paul Johnson - un strigăt folosit la animale de ciobanii din Franconia, adoptat pentru hărțuirea evreilor (254, p. 8 ; 278, p. 317). Se pare totuși că exclamația Hep !, hep !, adresată evreilor, este o veche formulă medievală, care a supraviețuit și În Germania secolului al XIX-lea. Nemții o scandau, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cetățeni, prin care declara că, „ordinea morală, constituțională și națională este răsturnată În patria noastră”. Dacă Sturdza credea că legea minelor periclita morala și naționalitatea românilor, presa liberală, mai sentimentală, vorbea cu melancolie de „fluierul stricat al mașinei Înlocuind doina ciobanului!” În ședința din 7 februarie 1895 raportorul Gr. Tocilescu considera legea ca impusă prin Însăși firea lucrurilor: „voim să scoatem din fundul pământului avuțiile miniere; voim cu alte cuvinte să creăm industria minieră; trebuie atunci să găsim mijloacele proprii pentru
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
istoria nu-l consemnează, dar este de bănuit, cu o logică electrotehnică. Probabil că de aici, Anaximandru, un discipol al lui Tales, a încercat să descifreze taina fulgerelor. Tot vechile scrieri spun că Pliniu, a consemnat o legendă a unui cioban Magnes, care păștea oile pe muntele Ida din Asia Mică. Magnes a observat că are dificultăți de a-și mișca picioarele atunci când încălțămintea sa, care avea cuie de fier, ca și vârful din fier al toiagului său, se aflau în
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
fier, ca și vârful din fier al toiagului său, se aflau în apropierea unor pietre cu puteri supranaturale. Acestea fiind spuse, ne declarăm mulțumiți că am aflat cine sunt părinții oficiali ai electrotehnicii: un negustor călător și curios și un cioban analfabet și cu teamă de zei. Până a ajunge la noțiunea de electromagnetism, au mai trecut peste 2300 de ani. În cea mai mare parte a lor, electricitatea și magnetismul s-au dezvoltat de sine stătător fără să existe nici o
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
venit Încoace? — Era un fel de femeie de serviciu, una-n halat albastru... — Coana Leontina, Îmi explică Laur. Cotoroanța aia de nevastă-sa are cam tot pe-atât partea ei, prin părțile Roșiorilor, de unde este ea. Ie din neam de ciobani, vere, din ăia cu turme de mii de oi. Ai să scrii o mare carte despre ce pune ăștia aicea la cale. Se-ntoarce spre Andrei străduindu-se din răsputeri să-l fixeze cu privirea lui jucăușă: văr-miu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de oi. Ai să scrii o mare carte despre ce pune ăștia aicea la cale. Se-ntoarce spre Andrei străduindu-se din răsputeri să-l fixeze cu privirea lui jucăușă: văr-miu e scriitor, părințele. Noi nu suntem neam de ciobani, de salahori și tubari ca ei. Așa că vezi, părințele, nu te-ntinde cu noi că n-ai nici o șansă. — Sfinte Dumnezeule, voi nu sunteți... Sunteți pă dracu’ să vă ia. C-am zis că nu mai zic și nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Andrei spre mine. — Nu i-am furat nimic! — Să fii sigur că nu, părințele. Nu-i văr-miu de așa ceva. — S-o fută pe mă-sa, vere, noi nu suntem neam de hoți! Nici neam de tubari și salahori și ciobani. Noi nu suntem d-ăia— asta să fie clar! — Așa e, vere. Fă ce-ți spune Andrei, că el știe mai bine. Andrei se lovește cu palma peste frunte. Uite-l că și-a adus aminte. — Taci că-i bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ar mai fi trebuit să se ostenească să le trimită pe Năsoasa sau Tarantoaca la Mortu’ Fript, că la caz de ceva s-ar fi dus ele și singure. Avea el dreptate văru’ Laur că noi nu suntem neam de ciobani și tubari. Astea sunt neamurile mele bune și până la urmă le-aș face oricând loc lângă mama, În locul acela cumpărat pe spezele mele, pentru care am sacrificat garsoniera părintească. Țin la ei, mă sfâșii de dorul lor, inima mea e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să-i ceară socoteală, În timp ce Leontina le veghează Întrevederea târșâindu-și mătura pe sub ferestre. Am Întors capul, să-i ia dracu’, nu mai vreau să-i văd, nu mai există pentru mine, eu nu sunt neam de tubari, salahori și ciobani. Ortansa a rămas stând turcește În iarbă Între mine și Andrei și nu se pregătește În nici un fel de plecare și n-arată deloc grăbită. Mă trag și mai aproape și mă ridic În capul oaselor În fața ei, pe locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
belit-o. — Are draci pă el? Ce-are ăla cu mine? se smiorcăie Laur. Are, că l-ai omorât pe moș Victor! Îi strigă părințelu’ printre gâfâituri. Păi să-i trag tot neamu-n pula lu’ moșu'! Tot neamu’ lui de ciobani și salahori și tubari. Numai’ de nu ne-ar trage ei pe noi, vere. Nu-i pasă lui Andrei nici cât lui văru’ Laur. Hohotește spre mine Împroșcându-mă cu salivă și sudoare. — Or să intre ei la bănuieli, face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nici o formă să aivă de-a face cu neamu’ lor țigănesc. Și n-a avut ce să-mi dea să chelfăi nici unii nici alții, futu-le morții-n gură de janghinoși. Noi nu suntem neam de tubari, de salahori ori ciobani, care dacă ar ști părințelu’, vere, de unde ne tragem noi... — Taci, vere! — Păi ce să-ți mai spun, Relule? face Andrei. Știi și tu prea bine că până la noi ordine și până ne-om vedea scăpați peste graniță, noi l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și din alte colțuri ale țării. Și porțile acestea, care nu se deschid oricui, i s-au deschis. Un exeget, care l-a cunoscut la Școala de arte frumoase din Iași, vedea încă de pe atunci în Cămăruț ―silueta bărbată a ciobanului carpatic, mereu egal cu măgurile și cu brazii, venind cu ele din veacuri. Într-adevăr, era un tânăr înalt, cu umerii largi, cu statura dreaptă și bine legată, cu trăsături puternice tăiate în planuri mari și aspre, dincolo de care sălășluia
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
substanță, la temperatură constantă. lt · M = Lt unde M este masa molară a substanței. Fig. 1.7. Diagrama de variație a temperaturii în timp în procesul de topire 1.1.3.3. Starea solidă magnetică Conform datelor transmise din antichitate, ciobanii din Asia Mică, din apropierea orașului Magnesia, au observat că unele bucăți de fier găsite sunt atrase una de alta. Bucățile de minereu de fier magnetic (Fe3O4) au o magnetizare remanentă foarte puternică și sunt magneți permanenți naturali. Minereul de fier
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Așadar, dulgheri, fierari și alții asemenea - meșteșugari numeroși vor fi laolaltă în mica cetate, pe care o vor popula din belșug. Firește. Și încă n-ar fi un oraș prea mare, dacă ai adăuga și crescători de vite, păstori și ciobani, pentru ca și plugarii să aibă boi la arat, precum și constructorii împreună cu plugarii să aibă ce înjuga când au de cărat ceva, iar țesătorii și cizmarii să aibă lână și piei. Nu ar mai fi chiar o cetate mică, cea unde
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Bonn, cu o bursă oferită de Fundația „Friedrich Ebert”. În același an obține titlul de doctor, cu o teză de literatură comparată. Debutează în revista „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” (1964), cu studiul Considerații asupra baladei „Costea Ciobanul”. A colaborat la „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Viața nouă”, „Dacoromania”, „Manuscriptum”, „Synthesis”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Memoriile Secției de științe filologice, literatură și arte”. A fost căsătorită cu etnologul Radu Niculescu. În 1979 N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
George Marchiș îi sunt atribuite lui... Eminescu. În 1988, G. Mihăilă publică în revista Contemporanul un articol intitulat 6 poezii necunoscute ale tânărului Eminescu într-o publicație de acum 124 de ani (nr. 9; nr. 10, 1988). Cele șase poezii Ciobanul și Năluca, Plângerea proscrisului, O epistolă, Rămâi, străinătate și Din străinătate erau semnate "M.G." și erau trimise revistei Aurora Română "din Resighea". G. Mihăilă încearcă să atribuie aceste poezii lui M. Eminescu. Critica de specialitate nu a îmbrățișat, în totalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
doua, cea literară, începea cu dr. Aurel cavaler de Onciul și Vasile Marcu, text și foto, urări la nunțile țărănești în Bucovina - culese de Valerian Dugan Opaiț, proză, semnată de Andreiu Rădulescu, M. Stroescu, Nicolai Corabașiu, Ioan S. Ionescu, Maria Cioban, I. Popa, I. Igel. Urmau: vorbe înțelepte, ghicitori, glume, sfaturi, mersul trenurilor, sfatul medicului și a ...bunicii, reclamă comercială. Călindariul pe anul ordinar 1906 era redactat și editat de Eugeniu Neșciuc, anul XIX, Cernăuți, 1905, la Societatea Tipografică Bucovineană. * Calendarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care-i astăzi Moldova - o clipă de creștinească și românească cucernicie” Urma poezia „Ne vom întoarce înapoi!” - semnată Geordrumur, din care redăm prima și ultima strofă: „Ne vom întoarce înapoi Spre țara visului domnesc, Pe unde azi tristeți doinesc Fără ciobani și fără oi. Spre țara unde numai noi Mai creștem, fără să se vadă: În Bucovina de baladă Ne vom întoarce înapoi!” * Despre Octavia LupuMorariu citesc în Moldova Literară de la MihăileniDorohoi în nr.3-4/1933 următoarele scrise de I. Pană
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la un procent destul de important. Printre elementele etnice străine C.C. Giurescu îi enumeră pe greci (care apar menționați pentru prima oară în documente din secolul al XVI-lea), sârbi și bulgari, armeni, evrei (pomeniți documentar începând de pe vremea lui Mircea Ciobanul, prin 1550), unguri (în special secui), germani, albanezi (arbănași) ș.a. E adevărat însă că după Primul Război Mondial, odată cu dezvoltarea impetuoasă a Bucureștilor, deveniți capitală a statului unitar român, populația alogenă crește, atât ca număr total, cât și ca procent
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mille, Constantin: 8-11, 16, 18, 114 Millo, Andrei: 82 Millo, Matei: 7, 101, 102, 104, 107, 137, 201, 202, 232, 234, 284, 330, 331, 371, 416 Mincu, Ion: 116 Minovici, Mina: 404 Mircea cel Bătrân (cel Mare): 16, 196 Mircea Ciobanul: 159 Mircea, G.: 82 Mirescu (profesor): 399 Mironescu: 296 Misir, Vasile: 401, 402 Missail, George (Gh.): 187, 309, 333, 343, 344, 352 Missir (comerciant): 123 Mitilineu: 311 Miulescu, Nae: 144 Moceanu, Gh.: 396 Mohor, Vasile: 377 Moise, Cilibi (Moise-Schwartz, Froim
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
astrahan, o căciulă de astrahan și alte obiecte de piele au fost ridicate de comisar Cristea, comisar-ajutor Iacob și gardian Ponici de la zugravul Baltă; - agentul Petrescu a pretins și a primit 12.000 lei și 10 kilograme brânză de la doi ciobani pentru a nu le întocmi acte de contravenție. În timpul anchetei efectuate de directorul general al Poliției comisarul, Cristea a părăsit serviciul, s-a dus acasă și s-a sinucis. Colonelul Diaconescu a criticat pe șeful Chesturii, chestorul Lipoveanu, că nu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de motive și variante. Adevărul cu caracter general al unei l. istorice se sprijină pe o serie de amănunte, uneori reale, de cele mai multe ori fictive. Unele dintre acestea pot migra de la o l. istorică la alta, devenind adevărate laitmotive (recunoașterea ciobanului drept frate bun cu voievodul ș.a.). În cazul unor tradiții sau amintiri istorice aureola legendară se pierde, narațiunea rămânând o simplă relatare a unor fapte neobișnuite. Fixarea unei anumite perioade în l. istorică este făcută cu mare aproximație, legată fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]