4,347 matches
-
greu, mânuit de mâini puternice, strivește machete, coloane, frontoane, ziduri de clădiri așezate pe o masă reprezentând Vechiul. Puternicul fierar, dezbrăcat până la brâu, lovește acum cu socoteală în materia sfărâmată conturând o seceră. O așază pe masa de lucru, pune ciocanul în interiorul semicercului ei, cu coada în sus, apoi îl împinge ușor și ciocanul cade intersectând bolșevic secera. „Faceți ca noi”, spune intertitlul, „creați o mare familie muncitorească, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de pe Marte !”. Prim-plan Gusev lovind aerul cu pumnul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe o masă reprezentând Vechiul. Puternicul fierar, dezbrăcat până la brâu, lovește acum cu socoteală în materia sfărâmată conturând o seceră. O așază pe masa de lucru, pune ciocanul în interiorul semicercului ei, cu coada în sus, apoi îl împinge ușor și ciocanul cade intersectând bolșevic secera. „Faceți ca noi”, spune intertitlul, „creați o mare familie muncitorească, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de pe Marte !”. Prim-plan Gusev lovind aerul cu pumnul strâns. Intelectualul Los i se alătură în munca de agitație. Aelita sesi zează
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
domnului profesor Glicheria Omania și Petru Omania. Am găsit, în demersul nostru, multă înțelegere și mult ajutor din partea doamnei învățătoare pensionară Zahara Olaș, a domnului inginer silvic Ioan Bogorin, a domnului Mircea Frunză și a directorului Căminului Cultural, domnul Nicolae Ciocan. Nu i-am uitat și nu i-am ocolit pe bătrânii și înțelepții satului, ține-i-ar Dumnezeu, numindu-i pe Arcadie Sasu, Vasile Istrate, Ion Pircu, Adrian Lucuțar, Teodor Lupașcu, Traian Ciocan, Lina Călinescu, Elena Blanaru și mulți alții
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și a directorului Căminului Cultural, domnul Nicolae Ciocan. Nu i-am uitat și nu i-am ocolit pe bătrânii și înțelepții satului, ține-i-ar Dumnezeu, numindu-i pe Arcadie Sasu, Vasile Istrate, Ion Pircu, Adrian Lucuțar, Teodor Lupașcu, Traian Ciocan, Lina Călinescu, Elena Blanaru și mulți alții și altele care, prin mărturiile lor, au întregit cunoștințele despre perioada interbelică și despre viața spirituală a satului . Tuturor celor care au contribuit, într-o formă sau alta, la apariția acestei lucrări le
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
un sfichi satiric, că despre Vama cărțile se scriu din 600 în 600 de ani, care aparține Iuliei Balmoș: „O iau acum, că nu știu dacă apuc a doua carte după 600 de ani!”. A doua „perlă” aparține lui Traian Ciocan, care împrumuta cartea la vecini cu ora după care îi chema la seminar! Am constatat, din spusele oamenilor mai în vârstă, buni cunoscători ai locurilor și oamenilor, că ar fi trebuit cuprinse în lucrare și alte aspecte importante, semn sigur
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Buzău, Dealul lui Bardan, Dealul Mare, Fața Tocilei, În Lunci, Măgura, Miclăușul, Muncelul, Păscătura Vămenilor, Poalele Focșii, Runcurile Menchișenilor, Tocile, Vadu Brazilor ; Alte denumiri: Afânișu (imaș), Arșița Floarei, Arșițile Iepei (imaș), Arșița lui Cupa, Arșița lui Pușcă, Arșița lui Nicolae Ciocan, Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș), Dealul Mare, Dealul Miclăușei, Dealul Porcului (imaș), Dealul Prisăcii, Fața Belțugului (imaș), Făgetu (fânaț), Fânațele Câmpulungului, Fânațele la Fântânele, Fânațele lui Nicolae Ciocan
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Ciocan, Ascuțita (imaș), Barbușca, Buzău (deal), Dealul „Fagosch” (probabil Dealul Focșii), Dealul lui Bardan, Dealul lui Toader (imaș), Dealul Mare, Dealul Miclăușei, Dealul Porcului (imaș), Dealul Prisăcii, Fața Belțugului (imaș), Făgetu (fânaț), Fânațele Câmpulungului, Fânațele la Fântânele, Fânațele lui Nicolae Ciocan, Fânațele lui Toader Bosancu, Fânațele Mândrenilor, Huciu la Vadul Brazilor, Imașul la Gura Pârâului Hurghiș, Imașul Moldovenilor, Imașul Prisăcii, În Capul Strâmturii (imaș), În Gura Tocilii (fânaț), La Bahne, La Gura Pârâului Colibelor, La Împreunare (imaș), La Pârâul Morii, Lângă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Sălătrucul cel Mic, Pârâul Secăturii, Pârâul Suha, Pârul Tocila, Pârâul Toplița, Pârâul Toplița Veche, Pârâul Trestiei, Pârâul Țigănașului, Pârâul Untoaii, Pârâul Valea Seacă, Podireiu Untoaii, Poiana Bauscha, Poiana Bențeria, Poiana Bobeica, Poiana Focșei, Poiana Priotesei, Poiana lui Acsente, Poiana lui Ciocan, Poaina Săcătura, Poiana Stigoaia, Poienele la Ocolul Floarei, la Gura Deii, Poiana Fântânele, Poienile la Ocolul Pekalabrilor, Runcu „Bieldi”, Runcu Brazilor, Runcu Doabrei, Runcu Focșei, Runcu lui Grigore Lucan, Runcu Porcului (fânaț), Runcurile Priotesei, Secătura lui Bardon (fânațe), Spre Podireul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
îndeajuns despre „o civilizație a lemnului”. footnote>. Toponimia satului Vama confirmă creșterea animalelor, păstrând denumiri de locuri, de felul: Păscătoarea Cailor, Arșițele Iepei, Dealul Porcului, Pârâul Cobilelor, Șesul Runcu Porcului, Fânațele le Fântânele, Fânațele lui Toader Bosancu, ale lui Nicolae Ciocan etc.<footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 500. footnote>. După cum ne arată toponimia, între animalele crescute de vămeni, porcul ocupa un loc important. Fiecare gospodărie creștea un anumit număr de porci, atât pentru nevoile de hrană, restricționate de posturile anului, cât
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1785, pe baza mărturiilor locuitorilor, întărește afirmațiile despre ocupațiile locuitorilor, despre extinderea satului - apare o Vamă de Sus și o Vamă de Jos - și despre originea etnică a locuitorilor <footnote Ibidem. footnote>. Astfel: Runcul lui Grigore Lucan, Arșița lui Nicolae Ciocan, Poiana lui Axinte, Fânațul lui Toader Bosancu, Dealul lui Toader, Secătura lui Bardan, Pârâul lui Pușcă, Arșița Floarei, Dealul Miclăușei, Păscătura la Dealul lui Hasniș, Pârâul Floarei, Pârâul lui Grigore Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Poiana lui Grigore
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Toader Bosancu, Dealul lui Toader, Secătura lui Bardan, Pârâul lui Pușcă, Arșița Floarei, Dealul Miclăușei, Păscătura la Dealul lui Hasniș, Pârâul Floarei, Pârâul lui Grigore Lucan, Pârâul lui Ion, Pârâul lui Toader, Poiana lui Grigore Crăcan, Poiana Focșei, Poiana lui Ciocan, Poiana Preotesei, Șesul Micului, Poiana Ștefanei <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 500-501. footnote>, sunt denumiri care conving în sensul celor arătate anterior. Din toponimia minoră a satului Vama, rețin în mod deosebit atenția: Pârâul Colibelor, Pârâul Arșițile Iepei, Păscătura Vămenilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
activității industriale desfășurate de Anton Manz de înființarea unei fondării (furnal înalt) la Prisaca, un cuptor și trei afânători de minereu lângă Vama, o forjă pe valea Moldoviței, în 1807, iar în 1817 o uzină metalurgică, o forjă cu 5 ciocane la Vama <footnote Ibidem footnote>. Chiar după ce zona a fost secătuită de minereuri, în 1858, la Prisaca Dornei - Eisenau mai funcționau 10 cuptoare de afânare, iar la Vama, la aceeași dată, funcționau furnalele lui Wolk Kleiberg <footnote Ibidem. footnote>. În
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vinete, castraveți, nuci, cireșe, prune, fragi, harbuji (pepeni), viorele, crini, lăcrămioare. 2. Naturi moarte cu obiecte care fac parte din viața cotidiană - obiecte de toaletă: sticle și sticluțe cu loțiuni și parfumuri, evantai, perii, cutii și cutiuțe, baston, pălării, ghete, ciocan, valiză (geamantan), jurnale, cupe, garafe, mănuși, poșete, dantele, cărți de joc, ochelari, lupă, tocuri pentru ochelari, scoarțe, cărți, albu- me, ziare, pahare, oglinzi. 3. Naturi moarte al căror conținut îl for- mează: obiectele de cult religios: ceasloave, biblii, psaltiri, crucifixe
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
această planetă fiind considerată că este reprezentată de cupru. Folosirea cuprului de-a lungul timpului este explicată de proprietățile fizice ale acestui metal. Astfel, cuprul pur este un metal moale, destul de rezistent la rupere și foarte ductil; se lucrează bine ciocanul, la rece, și se modelează la presiuni mari. Conductibilitatea calorică a cuprului este aproape tot atât de mare ca a argintului (0,93 față de cea a argintului, considerată egală cu 1) și mult mai mare decât a altor metale uzuale (0
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
din beton care se mișcă, se spală în mai multe reprize suprafața betonului cu jet de apă și aer (minim 4 atm). Dacă a mai rămas pelicula de lapte de ciment se îndepărtează prin frecarea cu peria sau buceardare cu ciocanul și se spală din nou. Suprafața pregătită se recepționează. Turnarea se realizează în baza graficului de execuție din fig. 1.4. execuție Organizarea betonării unei lamele Înainte de începerea betonării se verifică starea de funcționare a macaralei, se face revizia componentelor
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
cofrare, agregatele din beton care se mișcă, se spală în mai multe reprize suprafața betonului cu jet de apă și aer (min. 4 atm.). Dacă a mai rămas peliculă de ciment se îndepărtează prin frecarea cu peria sau buciardare u ciocan și se spală din nou. Suprafața pregătită se recepționează. Recepția este valabilă 6 ore. 2.4.2. Organizarea betonării unei lamele Înainte de începerea betonării se verifică starea de funcționare a macaralei, se face revizia componentelor principale și proba de funcționare
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
pitoane, cu diferite forme și profile. Materialul din care se produc pitoanele este oțelul moale și oțelul dur. Pitoanele se împart în două grupe: I. clasice: pitoane ce pot fi plantate doar în fisurile naturale ale stâncii prin batere cu ciocanul. Ele pot suporta următoarele sarcini: pentru pitoanele confecționate din oțel moale: în fisuri longitudinale: 6-10 KN. în fisuri transversale:9-12 KN. pentru pitoanele confecționate din otel dur: în fisuri longitudinale:10-15 KN. în fisuri transversale:15-20 KN. II. forate: pitoane
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
mărimi. Pana se plasează în așa fel încât ambele suprafețe de sprijin să fie în contact cu peretele. Odată poziționată în locul potrivit, pana se trage puternic în sensul efortului probabil. La recuperare, penele mari trebuie lovite cu vârful piramidal al ciocanului, iar cele mici ajutându-ne cu un piton. Atenție la posibila distrugere a cablului în punctul unde pătrunde în pană. Pentru fisurile largi, au apărut dispozitive bazate pe principiul excentricelor. Cel mai vestit aparat este friendul, inventat de americanul Ray
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
din genunchi, glezne și articulația coxofemurală. * Fluturaș, „minge” specifică jocului de badminton, având un cap de forma unei emisfere și un corp din pene sau țesătură de plastic. * Priza rachetă, modul în care jucătorul ține în palmă mânerul rachetei. * Priza „ciocan” este priza în care racheta este ținută ca un ciocan cu care se bate un cui. * Priza „rush” este priza folosită în apropierea fileului, în care mânerul se prinde cu palma pe partea laterală, racheta formând cu antebrațul un unghi
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
de badminton, având un cap de forma unei emisfere și un corp din pene sau țesătură de plastic. * Priza rachetă, modul în care jucătorul ține în palmă mânerul rachetei. * Priza „ciocan” este priza în care racheta este ținută ca un ciocan cu care se bate un cui. * Priza „rush” este priza folosită în apropierea fileului, în care mânerul se prinde cu palma pe partea laterală, racheta formând cu antebrațul un unghi de aproximativ 90 de grade. * Traiectoria mingii reprezintă traseul pe
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
în care jucătorul ține racheta în mână în timpul jocului. Ea asigură executarea corectă a tuturor procedeelor tehnice și depinde de particularitățile fiecărui jucător. În jocul de badminton există trei prize fundamentale: priza pentru lovitura de pe partea dreaptă, numită și priza „ciocan” sau „priza de dreapta”; priza pentru lovitura de pe partea stângă, numită și „priza de stânga”; priza pentru lovitura de la piept, numită și priza „rush”. 4.2.3.1. Priza de dreapta Priza de dreapta este denumită și „priza ciocan”, deoarece
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
priza „ciocan” sau „priza de dreapta”; priza pentru lovitura de pe partea stângă, numită și „priza de stânga”; priza pentru lovitura de la piept, numită și priza „rush”. 4.2.3.1. Priza de dreapta Priza de dreapta este denumită și „priza ciocan”, deoarece apucarea rachetei se aseamănă cu felul în care se ține un ciocan când se bat cuie. Este folosită pentru mingile care vin pe partea dreaptă a jucătorului. În această priză palma înfășoară mânerul rachetei în așa fel încât „V
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
și „priza de stânga”; priza pentru lovitura de la piept, numită și priza „rush”. 4.2.3.1. Priza de dreapta Priza de dreapta este denumită și „priza ciocan”, deoarece apucarea rachetei se aseamănă cu felul în care se ține un ciocan când se bat cuie. Este folosită pentru mingile care vin pe partea dreaptă a jucătorului. În această priză palma înfășoară mânerul rachetei în așa fel încât „V”-ul format de indice și police să se așeze pe muchia din stânga a
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
mai variate și precedate de fente. * Trecerea probelor de control. 50 minute III. Partea de încheiere * Mers liniștitor. 2 minute * Concurs aruncări. 5 minute * Comunicarea rezultatelor la trecerea probelor de control, aprecieri asupra activității fiecărui student. Despre autori Cătălin Vasile CIOCAN Lector universitar doctorand la secția de Educație Fizică și Sport a Facultății de științe ale Mișcării Sportului și Sănătății la Universitatea din Bacău. Absolvent a Facultății de Educație Fizică și Sport Bacău, specializarea Educație Fizică și Sport - Baschet (1998). A
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
2004). Autor și coautor a peste 25 de studii, articole științifice și teme de cercetare susținute în conferințe și sesiuni naționale și internaționale. Membru al Consiliului științei Sportului din România și membru al Asociației de Algeziologie din România. Dana Maria Ciocan Asistent universitar doctorand la secția de Educație Fizică și Sport a Facultății de științe ale Mișcării Sportului și Sănătății la Universitatea din Bacău. Absolventă a Facultății de Educație Fizică și Sport Bacău, specializarea Educație Fizică și Sport - Volei (2001). A
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]