2,739 matches
-
Galan, Kalia trase zăvorul pe dinăuntru, se urcă pe cuptorul de unde se auzeau bușiturile din picioare ale Petroniei și nu mai lăsă să umble pe ușă decât pe baba Maranda, care ieșea la cazanul cocoțat pe pirostrii, deasupra focului de sub cireșul cel bătrân, de unde lua uncrop pentru opărit lujeri de ruscuță (să-i dea Dumnezeu putere la inimă Petroniei!) și de vâsc pururea verde (Doamne ferește, să nu damblagească!)... După mai multe ore ale după-amiezii, sfâșiată de vaiete scrijelitoare, Nicanor auzi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
înflorate și cu basmale noi, duseră copila la sfânta cristelniță, cum e rânduiala de dinainte, Nicanor și doi feciori ciolănoși, pe care îi arvonise, cu o zi înainte, recrutându-i cu o garafă de lacrima prunei, măturară în livada cu cireși bătrâni și întocmiseră, pe pari bătuți țeapăn, mesele din scânduri noi de brad, Jana, Cătălina, Berta cea bălaie și sfioasă și alte bune vecine, care aveau mare poftă de râs, așternură fețe de masă din pânză subțire de in, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
teribil. Murmurele se opresc la apariția lui. Îl privesc cu atenție, unii dintre ei îi dau cuviincios binețe, iar el le răspunde "Bună ziua". Împinge portița legată de gardul maro cu un cerc metalic. Două bănci de lemn, o fântână, un cireș încărcat cu rod copt, plin de arome. Sub coroana enormă, un câine jigărit, plin de scaieți, picotește toropit de căldura puternică a soarelui. Își pendulează leneș coada încercând fără succes să alunge niște muște insistente. Intrarea în casa scundă, pătrățoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
că omul are un număr de respirații sortit ca lungime de viață. Dacă respiră mai rar, trăiește mai mult. Japonezii exportau nativilor aflați foarte departe de patrie cutioare cu aer din țară. Deschideai capacul, trăgeai în nări aerul livezii cu cireși înfloriți. . Sticluțe pe care să scrie: "Dâmboviță apă dulce", mă-nțelegi, la un preț foarte rezonabil!
La un preț foarte rezonabil by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8669_a_9994]
-
premieră în 16 octombrie 1972, la Teatrul Național Timișoara. Acestor lucrări li se adaugă „Baladă pentru violoncel și pian“ (1969, muzică de cameră), „Lamento“ (1970, cor de femei), „Cetini negre“ (1969, voce și pian, pe versuri de Lucian Blaga), „Negrule, cireșule“ (1969, voce și pian, pe versuri de Lucian Blaga). Bărbierul din... Bucarest Între gesturile consacrate Anului Caragiale, cel al compozitorului Ovidiu Manole este, fără îndoială, singular: profesorul timișorean a compus, în premieră mondială, o operă bufă având ca punct de
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
constă în alăturarea a doi termeni, cu scopul de a li se releva trăsăturile asemănătoare. Notele asemănătoare trebuie să fie noi și surprinzătoare, ca să asigure noutatea și puterea sugestivă a comparației. Exemplu: "Atât de fragedă, te-asameni Cu floarea albă de cireș.” ( M.Eminescu-Atât de fragedă) " Unde valurile fac noduri albe Ca o barbă nepieptănată de crai.” ( M. Sorescu- Trebuiau să poarte un nume) Enumerația constă în înșiruirea unor termeni de același fel, care conduce la amplificarea ideii exprimate. Exemplu: "Oh
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
compartimente. Și-l construise singur, săpând spații paralelipipedice în pereții ultimei camere, până o transformase în depozit. Apoi umpluse spațiile cu cărți, din podea până-n tavan: câteva mii de volume înfundate în firide și nișe, pe etajere din lemn de cireș, șlefuite lucios, ca-n atelier. Dacă ar fi reușit să spargă și tavanul, ar fi montat și-acolo vreo două rafturi. Totul plutea ordonat, tras la linie: „vechea“, pașoptismul, „Marii Clasici“ (întotdeauna mă întrebasem care or fi „micii clasici“?), epoca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o icoană cu Sfântu Vasile, dormitorul nostru mai conținea o comodă, două noptiere, un aspirator și-un aparat de gimnastică. Noptierele cădeau drept, în unghiuri simple și ascuțite, cu aspect minimalist. Vechile noptiere ale bunicului Vitalian, rotunde, cu furnirul de cireș negru plesnit, fuseseră aruncate pe trotuar. Bufetul cu vitrină și trei ușițe cu cheie, care se deschideau în sus, ca aripile unui Lamborghini Espada, la fel. Acolo dormeau vesela de porțelan și tacâmurile nemțești de argint, verzui, cu arome de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bună, era întărit cu sculele-autorității strămoșești. Nimeni nu crâcnea. Străbunicul Ionel bubuia cu pistolul în tavan, dacă se întâmpla să nu îi vină ciorba caldă; bunicu’ Vitalian își strunea familia cu-o cravașă superbă, cu mânerul din lemn vișiniu de cireș; taică-meu mă atingea cu-o nuielușă sau o curea (în funcție de măgăria săvârșită). Așa am ajuns și noi, și Moroienii, un ansamblu prosper, disciplinat. Cum spuneam, însă, de la un anumit moment încolo, lucrurile au început să se schimbe. Pe la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fiind întotdeauna mai mare pentru fenomene, situații și persoane apropiate publicului. Pentru publicul din România este mai atractiv un eveniment care se produce aici, precum Sărbătoarea Sfintei Paraschieva de la Iași, decât una care se petrece în Japonia, spre exemplu Sărbătoarea Cireșului. Johann Galtung și Mari Ruge au formulat criterii pe baza cărora să se poată decide ce anume este o știre. Acestea sunt: frecvența, pragul/mărimea, claritatea în acord cu stereotipiile culturale, relevanța, consonanța cu așteptările publicului și dorințele acestuia, neașteptatul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
are un sens negativ, neexistând nici un pariu în posibilitatea de creație a semințelor pederaste. Poetul recurge la exemplul sâmburilor de cireșe, distingând, ca și Platon, două feluri de substanță seminală: sâmburii cireșelor coapte în mod natural, capabili să zămislească alți cireși, și sâmburii cireșelor trufandale, ale căror cozi sunt răsucite de "grădinari" spre a li se grăbi coacerea. Cireșele-trufanda sunt fără arheu, fiind pierdute pentru continuitatea speciei, pentru creație, în ultimă instanță. Vorbind despre poezie, Eminescu va compara florile de stil
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
să indice diferențele semantice dintre forme (acolo unde există). Rezultatele, grupate pe tipuri de probleme, sunt următoarele: 5.1. Feminin 5.1.1. Variația privește oscilația între tipurile ă-e și ă-i 1) căpșuni: 52 căpșune: 45 ambele: 3 2) cireși (fructe): 021 cireșe: 99 nu răspund: 1 (1 observație: cireși se folosește pentru pomi) 3) coarde: 22 corzi: 78 (1 observație: coarde se folosește pentru coardele de pian) 4) coperții (G.): 48 copertei: 47 ambele: 5 5) coperți: 49 coperte
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
grupate pe tipuri de probleme, sunt următoarele: 5.1. Feminin 5.1.1. Variația privește oscilația între tipurile ă-e și ă-i 1) căpșuni: 52 căpșune: 45 ambele: 3 2) cireși (fructe): 021 cireșe: 99 nu răspund: 1 (1 observație: cireși se folosește pentru pomi) 3) coarde: 22 corzi: 78 (1 observație: coarde se folosește pentru coardele de pian) 4) coperții (G.): 48 copertei: 47 ambele: 5 5) coperți: 49 coperte: 47 ambele: 4 6) găluște: 86 găluști: 12 ambele: 2
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
lingvistice Au fost preferate de foarte puțini vorbitori (până la cinci inclusiv) următoarele 19 variante: apocalips (forma preferată: apocalipsă), apropou (forma preferată: apropo), atale (forma preferată: atuuri), basc (forma preferată: bască), cappuccino-uri (forma preferată: cappuccino, pl.), chipie (forma preferată: chipiuri), cireși (forma preferată: cireșe), cocoloși (forma preferată: cocoloașe), corpuscule (forma preferată: corpusculi), croasanți (forma preferată: croasante), dicțiune (forma preferată: dicție), expresso ca substantiv feminin (se preferă neutrul, un expresso, nu o expresso), flamingi (forma preferată: flamingo, pl.), funcțiune (forma preferată: funcție
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
o selecție între formele pe care le-am testat. Subiecții obosesc destul de repede, iar răspunsurile lor nu ar mai fi fost relevante dacă aș fi testat foarte multe serii de variante. 21 Se poate ca subiecții să fi evitat forma cireși din cauza confuziei cu substantivul care denumește pomul (așa cum a arătat unul dintre subiecți). 22 Semnul [#] marchează formele care nu sunt indicate în DOOM2, dar pe care subiecții le-au ales, în contextul dat (de exemplu, în DOOM2 sunt date formele
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
unui pui de căprioară, nu știe că se aseamănă cu sfinții. Ei au dăruit. El se dăruiește semănând pulberi peste semințele ce stau gata să încolțească. Mă întreb atunci cu-adâncă amărăciune-ce se va întâamplacu bădița Vasile”cu pupăza”, „cu cireșul mătușii Mărioara”,”cu caprele Irinucăi...” cine le va mai răsfoi astăzi, când roboții și săbiile ninja se încricișează frenetic în imaginația copiilor. Poate că nu ar trebui să disperăm ci... să ne aducem aminte că atât dascălii cât și elevii
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
valurile de pământ conectate la cuestele și la abrupturile cu excarpări, care realizau ranforsările intercetăți, precum cele de pe Dealul Ș anțurilor (com. Dagâța), de la Vadul Vejei (com. Țibana), "de pe marginea pădurii Țibăneștilor", de la Poiana de Sus (com. Țibana), de pe Dealul Cireș (com. Mădârjac), de pe Dealul Voineș tilor, dar și cele 23 de valuri de pământ de la Ș cheia etc.; movilele, care ajung la 10-30 m înălțime și conectate cu valuri de 50-100 m lungime și cca. 6 m înălțime, cum sunt
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
oferă posibilități de hrană. Lăsând lumina să pătrundă până la sol, pădurea de deal și câmpie îngăduie o vegetație abundentă și variată. „E plină pădurea românească de meri și peri sălbatici, apoi de corni, de scoruși, de aluni și nuci, de cireși sălbatici cu cireșe negre, și În multe locuri și de viță sălbatică sau lăuruscă”. Fructul fagului jirulare un sâmbure comestibil iar din ei se scotea mai înainte un ulei apreciat. Bureții, de fag sau vineți, mânătărcile sau hribii , gălbiorii sau
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Ist. Arh. "A.D.Xenopol", lași. 24.Chintă, C. (1888)Dicționar geografic al județului lași, S.G.R.R., București. 25.Chiriță, C. (1889)Dicționar geografic al județului Vaslui, S.G.R.R., București. 26.Cihodaru, C, Platan, Gh. (1980)Istoria orașului Iași, Ed. Junimea, Iași. 27.Cireș , P. (1963) Sfat în cumpăna nopții, Ed. Tineretului, București. 28.Ciulache, S. (1985)Climatele Pământului, Ed. Științifică și Enciclopedică, București. 29.Codrescu, Th. (1886)Uricariul sau Colecțiune de diferite acte care pot servi în istoria românilor, vol.III (Condica liuzilor
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri de cartof să manifeste sensibilitate la atacul ciupercii Phytophthora infestans. Temperatura aerului scăzută din timpul primăverii, însoțită de precipitații abundente, micșorează rezistența piersicului, a cireșului, vișinului și caisului la atacul ciupercilor Taphrina deformans și Monilinia laxa. Modificări inverse pot apărea de exemplu în cazul grâului, a cărei rezistență crește la atacul ciupercii Puccinia graminis, când temperatura înregistrează valori sub normal. Umiditatea relativă a aerului și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
utilizat este Karathane LC (350 g/l). D. Dicarboximidele sunt produse foarte puțin toxice și polivalente. Cele mai utilizate sunt următoarele; · Captanul are o acțiune de contact foarte eficientă în combaterea manelor la legume, vița de vie, bolilor foliare la cireș, prun, rapănului la măr, bolilor la răsaduri. Este întânit în produsele Captadin 50 PU (50 %), Captan 50 WP (50 %), Captan 80 WP (80 %), Merpan 50 WP (50 %), Orthocid Super 60 PU (15 % + 45 % hidroxid de cupru). · Folpetul este frecvent utilizat
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
ce afectează organe suculente (putregaiul uscat al tuberculilor Fusarium sp.); scăderea taliei plantelor (nanismul) (caracteristice bolilor sistemice sau generalizate, cazul virozelor, micoplasmozelor și unele micoze; ofiliri (cauzate de bacterii sau ciuperci ce invadează țesuturile conducătoare producând traheobacterioze și traheomicoze (monilioza cireșului și vișinului Monilinia laxa); scuturarea unor organe ale plantelor (cazul moniliozei pomilor semințoși Monilinia fructigena); înlocuirea unor organe ale plantelor cu organe ale ciupercilor( înlocuirea cariopselor din spice cu scleroți de Claviceps purpurea). NOȚIUNI GENERALE DESPRE AGENȚII PATOGENI 3.1
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tratate cu retardanți de creștere (CCC), sunt mai rezistente la atacul acestui agent patogen. . 5.3.11.Cancerul negru al ramurilor Physalospora cydoniae Boala este caracteristică plantațiilor bătrâne de meri, peri, gutui și se întâlnește foarte rar pe cais, prun, cireș. După cercetările mai recente, ciuperca poate viețui saprofit pe numeroase specii lemnoase. Boala a fost semnalată prima dată pe fructele de măr de către C.H. Peck (New-York, 1879) iar pe frunze de către J. Alwoode, în 1892. Astăzi ciuperca atacă mărul în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
5.6.5. Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși Stigmina carpophylla Boala este foarte comună în livezile neîngrijite și produce pagube importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, se desprind
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
surprins atît de bine poemul, mai matur, al lui Eduard Țară: primul mugure - / îmi amintesc durerea / măselei de minte. Prima parte a cărții pare să reproducă impactul surprinzător (și pilduitor) al întîlnirii cu lumea reală. Cu soarele care zăbovește în fața cireșilor înfloriți în contrast cu trecătorii grăbiți. Cu cîntecul familiar al mierlei și florile de salcîm care deschid ferestrele. Cu melcii ieșiți după ploaie care ne fac pașii mai șovăitori și mai grijulii. Chiar dacă nu e resimțită cu intensitatea durerii, învățătura
Frumuse?ea trecerii by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/83678_a_85003]