3,264 matches
-
Gheorghe Gheorghiu-Dej, promotor ar independenței țării, fiindcă prefigurează "noaptea de la Blair House", din 1978, trăită de Nicolae Ceaușescu, cu prilejul discuțiilor cu președintele american Jimmy Carter. Era vorba, în ambele cazuri, ca România să meargă până la capăt cu ieșirea de sub cizma sovietică și a sistemului bolșevic. Asta, de fapt, îi propunea Charles de Gaulle lui Ion Gheorghe Maurer. Nu știu dacă Gheorghiu-Dej a înțeles importanța clipei, dacă nu cumva doctrina comunistă a fost mai puternică decât doctrina națională. Aproape că nici
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
o "legendă"; și "parcă într-o apă / se oglindea icoana cea de-a pururea pierdută". În același registru melancolic, o transparentă Rosalba, obiect de "fragedă moarte" și devenită "turn al durerii", reprezenta însăși viața: "Pe mozaicul maur Rosalba dansează / în cizme de Spania, dansul ferice / al tragediei mele pe roata eternă". Seria continuă cu fabuloasa apariție din Balada nopții de aur: o zglobie Brunhilde trece prin "păduri luxuriante", într-o "caleașcă de scoică" trasă de o "pereche de struți". Scenarii erotice
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
urmă în satul Bârsănești din județul Iași, așezare izolată, departe de calea ferată și de alte căi de comunicație, cu gospodării modeste, răzlețite pe povârnișurile a două dealuri, cu ulițe întortocheate și desfundate, pe care le puteai străbate doar cu cizme în anotimpurile ploioase, cu o școală veche, neîncăpătoare și șubredă, durată puțin după anul 1900. Tânărul absolvent despre care îmi vorbea era al doilea cadru didactic calificat pentru clasele de gimnaziu, spre bucuria sătenilor care aveau copii elevi, și a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de sârmă ghimpată, care urmau linia unor frontiere abuzive, ne-am trezit în Basarabia și nordul Bucovinei singuri în fața unui dușman nemilos și atotputernic. Moscova se afla la apogeul puterii ei politice și militare, fiind pregătită să ne strivească sub cizme în teritoriile pe care ni le anexase. Limba strămoșească, vorbită în șoaptă, ziua, la munca pământului sau, noaptea, pe ulițele satelor, a păstrat aprinsă flacăra românismului. Conservarea identității a fost forma de rezistență pe care am opus-o în provinciile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Iar autorul unui text din secolul al XIX-lea răspunde: turcului - țara sfântă, neamțului - lucrul bun, ungurului - ghinionul, evreului - înșelătoria. În Baltagul, Mihail Sadoveanu recurge la următoarele stereotipuri: neamțul are șurubul; țiganul - cetera; sârbul - sapa; turcul - prostia și sabia; ungurul - cizme și pinteni; rusul - beția și cerșetoria prin iarmaroace; evreul - bani; românul - inimă ușoară ca să se bucure. Tot pe baza unor stereotipuri, Călinescu (1941/1982) caracteriza: „francezii [...] raționaliști, germanii idealiști, englezii pragmatici, rușii mistici, orientalii fataliști” (p. 973). În ciuda tuturor neajunsurilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
arhaicul; arogant; aspru; asupritor; autoritate; averi; a avut; bani mulți; mulți bani; cu mulți bani; barbă; baston; bătrîn; Bibescu; bine; bir; bogați; bogății; boier; borcan; brînză; burtă mare; burtos; cal; cameră; Cantacuzino; capul; caracter; caricatură; carne; casă; cărturar; chiabur; cineva; cizme; clasă socială; cocoșar; coif; Colțescu; conducere; cowboy; crai; cruce; crud; Dan; darnic; demn; emoție; eu; Evul Mediu; exploatator; falnic; fals; flăcău; furt; grad; gros; hain; haină de blană; haine pompoase; hapsîn; înșelăciune; o întîmplare; jupîn; lăcomie; libertate; lovi; magnat; meșteșugar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
profesional(2); profesor(2); putere(2); sculptură(2); știutor (2); unelte(2); abilități; albă; anapoda; angajat; apreciere; apt; artă; în atelier; atent; de aur; bani; bețivan; bijuterii; bogat; brav; bucătar; bun la ceva; bun la toate; bunicul; calificat; capabil; capodoperă; cizmă; clește; construi; construcții; creator; croitor; cuie; cultură; cunoscut; dar; deștept, muncitor; dibaci; dor; Dorel; drujbă; dulap; dulgher; eu; experiment; făuri; făurire; făurit; ficțiune; fier; filozof; frică; la furat; geniu; gresie; harnic, descurcăreț; icoană; inteligent; istorie; îndeletnicit; îndemînare; întreprindere; învață; învățat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); pantof (2); răpănos (2); repulsie (2); România (2); rupt (2); scîrbă (2); suflet (2); talpă (2); tare (2); tot (2); abject; Ady; antreu; aragaz; ba; bacterie; bacterii; bani; bîrfă; boală; bucuros; cafeniu; ca-ntotdeauna; carte; cădere; cămașă; de ce; chimie; cizme; cîine; cîrpă folosită; copii; copilăresc; copilărie; corp; cost; coteț; curățat; dans; Dero; detergent; deziluzie; dezordonat; dizgrațios; dubios; efort; emisiune; eram; de făcut curat; fotbal; frișcă; fum; geam; geantă; germeni; graniță; grav; greșit; haina; hidos; hoț; iad; ignorant; ilegal; imensitate; impact
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); încălțăminte (4); minunată (4); ochi (4); pantof (4); de pantofi (4); potrivire (4); completare (3); dor (3); două persoane (3); inimă (3); înțelegere (3); noi (3); ochelari (3); siguranță (3); șosetă (3); amîndoi (2); de cercei (2); cheie (2); cizme (2); dans (2); în doi (2); două inimi (2); drăguț (2); dublu (2); el (2); ideală (2); identic (2); îndrăgostit (2); de îndrăgostiți (2); un întreg (2); miri (2); oameni (2); pantaloni (2); papuc (2); par (2); parteneri (2); perfectă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); parte a corpului (4); bolnav (3); dans (3); drum (3); durere (3); gambă (3); gros (3); os (3); pantalon (3); pămînt (3); plat (3); sănătate (3); suport (3); susținere (3); șchiop (3); activitate (2); artă (2); a călca (2); cizmă (2); echilibru (2); epilat (2); fractură (2); gheată (2); gol (2); gras (2); ligament (2); lovit (2); de masă (2); mușchi (2); oboseală (2); parte (2); parte din corp (2); păr (2); picioare (2); picior (2); puternic (2); toc (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vestimentație (2); abstract; acoperi; acționa; aduce; aducea; aduna; ajutor; alege; am; apă; arată bine; arăta; are nevoie; are; armă; a te asorta; asortare; așezare; atenție; atitudine; aur; bani; bebe; blană; brățară; bucurie; carte; cădea; căuta; centură; cercel; chiloți; cinste; civilizat; cizme; cînta; cod vestimentar; a combina; comod; comportament; a conduce; conduce; contemplativ; un copil; corp; cu; curat; cureaua; a da jos; dar; deștept; dor; a duce pe drumuri; o duce; dulce; eșarfă; folosit; fragil; frică; fustiță; garderobă; găsi; ghiozdan; în gînd
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); suport (2); susținere (2); șosete (2); tare (2); viteză (2); accelerație; activitate; Ahile; lui Ahile; ajutor; aleargă; amintire; animal; de animal; barieră; bătută; bocanc; bocanci; burete; busuioc; călătorie; călătorii; călca; călcat; cap; carp; casetofon; cauciuc; cercetător; ciorap; ciorapi; ciupic; cizmă; de cizmă; cofetărie; corp; crăpată; crăpătură; cui; deja; deplasare; desculț; drum; dulce; excursie; familie; de femeie; fină; forță; fotbal; fuga; fugă; fuge; gașcă; gheață; ghimpe; gîdilat; a gîdili; de gîscă; grea; gros; început; jar; jos; laba (piciorului); labă; șlapi; luptă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); susținere (2); șosete (2); tare (2); viteză (2); accelerație; activitate; Ahile; lui Ahile; ajutor; aleargă; amintire; animal; de animal; barieră; bătută; bocanc; bocanci; burete; busuioc; călătorie; călătorii; călca; călcat; cap; carp; casetofon; cauciuc; cercetător; ciorap; ciorapi; ciupic; cizmă; de cizmă; cofetărie; corp; crăpată; crăpătură; cui; deja; deplasare; desculț; drum; dulce; excursie; familie; de femeie; fină; forță; fotbal; fuga; fugă; fuge; gașcă; gheață; ghimpe; gîdilat; a gîdili; de gîscă; grea; gros; început; jar; jos; laba (piciorului); labă; șlapi; luptă; Maica Domnului
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cerură, / Dă-ni-l, taică, dă-ni-l, / Dă-ni-l pe Ion, / Că e bun de domn. / Taică-său nu vrură, / Maică-sa nu vrură, / Că e mititel / Și e crudicel / Și că el nu știe / Cal de-a-ncălecară, / Cizme de-a-ncălțară! / Cal în chingă-a strânge, / Săbioar-a-ncinge, / Grele oști de-a-nfrânge. / De-al doilea-l cerură: Dă-ni-l, taică, dă-ni-l, / Dă-ni-l, maică, dă-ni-l, / Dă-ni-l pe Ion / Că e bun de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-l cerură: Dă-ni-l, taică, dă-ni-l, / Dă-ni-l, maică, dă-ni-l, / Dă-ni-l pe Ion / Că e bun de domn. / Căci în oastea noastră / Sunt ostași bătrâni, / Pe el va-nvățară, / Cal de-a-ncălecară / Cizme de-a-ncălțară! / Cal în chingă-a strânge, / Săbioar-a-ncinge, / Grele oști de-a-nfrânge. / De-al treilea-l cerură, / Și ni-l dăruiră / Cu un veșmânt lung, / Lung până-n pământ. / Pe poala vestmântului, / Scrisă-i luna cu lumina / Și soarele cu căldura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
unui puradel care se afla și el în închisoarea de la Rahova. Intr-o noapte înăbușitoare de vară cei peste 80 de deținuți au fost sculați pentru percheziție de supraveghetor și el țigan de origine. Acesta, numai în ciorapi și fără cizme a căutat împreună cu aghiotanții săi peste tot. Au tăiat și saltelele din care ieșeau nori de praf dar în cele din urmă, sătui de căutare, au plecat. La mirarea deținuților în legătură cu cele întâmplate puradelul, din norul de praf
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
peste tot. Au tăiat și saltelele din care ieșeau nori de praf dar în cele din urmă, sătui de căutare, au plecat. La mirarea deținuților în legătură cu cele întâmplate puradelul, din norul de praf, își arată picioarele încălțate cu cizme date cu noroi. Un alt țigănuș băgat și el la “pulitici” pentru că, jucându-se cu alți puradei pe lângă linia ferată, pusese la un semnal culoarea verde în locul culorii roșii și invers, recunoaște cizmele supraveghetorului. Un hohot de râs a izbucnit
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de praf, își arată picioarele încălțate cu cizme date cu noroi. Un alt țigănuș băgat și el la “pulitici” pentru că, jucându-se cu alți puradei pe lângă linia ferată, pusese la un semnal culoarea verde în locul culorii roșii și invers, recunoaște cizmele supraveghetorului. Un hohot de râs a izbucnit din piepturile deținuților, unii exclamând: “- Al dracu’ țigan ! I-a făcut-o lu’ nen-su ! “ Iar țigănușul a explicat furtul cizmelor prin faptul că, atunci când a fost prins, era desculț. Și pentru a fi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ferată, pusese la un semnal culoarea verde în locul culorii roșii și invers, recunoaște cizmele supraveghetorului. Un hohot de râs a izbucnit din piepturile deținuților, unii exclamând: “- Al dracu’ țigan ! I-a făcut-o lu’ nen-su ! “ Iar țigănușul a explicat furtul cizmelor prin faptul că, atunci când a fost prins, era desculț. Și pentru a fi sigur ca nu-i vor fi luate cizmele, în acea noapte cu o bucată de blacheu și-a tăiat carâmbul cizmelor și abia apoi a adormit liniștit
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
din piepturile deținuților, unii exclamând: “- Al dracu’ țigan ! I-a făcut-o lu’ nen-su ! “ Iar țigănușul a explicat furtul cizmelor prin faptul că, atunci când a fost prins, era desculț. Și pentru a fi sigur ca nu-i vor fi luate cizmele, în acea noapte cu o bucată de blacheu și-a tăiat carâmbul cizmelor și abia apoi a adormit liniștit. Iar în legătură cu lipsa de cultura supraveghetorilor, Marcel Petrișor își amintește că, atunci când deținuții cereau voie la WC, și cum erau
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nen-su ! “ Iar țigănușul a explicat furtul cizmelor prin faptul că, atunci când a fost prins, era desculț. Și pentru a fi sigur ca nu-i vor fi luate cizmele, în acea noapte cu o bucată de blacheu și-a tăiat carâmbul cizmelor și abia apoi a adormit liniștit. Iar în legătură cu lipsa de cultura supraveghetorilor, Marcel Petrișor își amintește că, atunci când deținuții cereau voie la WC, și cum erau mulți, supraveghetorii le strigau deținuților: Mai obține-te, bă ! Aceeași lipsă de cultură
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
detalii, ca și prin aură, parodia fanfaronadei... (Valerian Sava) Valeria Seciu Ana și Liviu Rozorea Stavrache Alexa Visarion ne oferă momente de mare artă, bijuterii filigramate de o înălțătoare emoție (suita de stop-cadre din generic echilibrată de ecoul sec al cizmelor: cenușiul pereților hanului cu reflexe gălbui dau senzația unui interior rece și neprimitor, umed și "murdar", un interior dominat de spații scenice suprapuse, colțuroase, aspre, cu zone copleșite de umbre negre, mistuitoare, propice dramelor incomunicabilității și conjugale; starea de depresiune
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
va fi multă roadă în săcară. Ciur Să nu dai de mîncare din ciur la horă, că e rău de pagubă. De împrumuți ciurul sau sita sara în sat, s-o acoperi cu pestelca* sau altceva, că-i cu primejdie. Cizmă Un ginere nu se cunună încălțat cu cizme, sub cuvînt că la cizme se pot încăputa carîmbii, astfel că și ginerele se va căsători cu altă mireasă, netrăindu-i cea dentîi. Cîine Se crede că, după păcatul lui Adam, Dumnezeu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu dai de mîncare din ciur la horă, că e rău de pagubă. De împrumuți ciurul sau sita sara în sat, s-o acoperi cu pestelca* sau altceva, că-i cu primejdie. Cizmă Un ginere nu se cunună încălțat cu cizme, sub cuvînt că la cizme se pot încăputa carîmbii, astfel că și ginerele se va căsători cu altă mireasă, netrăindu-i cea dentîi. Cîine Se crede că, după păcatul lui Adam, Dumnezeu a blăstămat pămîntul. Scutită de blăstăm a rămas
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ciur la horă, că e rău de pagubă. De împrumuți ciurul sau sita sara în sat, s-o acoperi cu pestelca* sau altceva, că-i cu primejdie. Cizmă Un ginere nu se cunună încălțat cu cizme, sub cuvînt că la cizme se pot încăputa carîmbii, astfel că și ginerele se va căsători cu altă mireasă, netrăindu-i cea dentîi. Cîine Se crede că, după păcatul lui Adam, Dumnezeu a blăstămat pămîntul. Scutită de blăstăm a rămas partea cînelui și a mîței
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]