7,569 matches
-
nr. 1253 din 06 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Ridicați pe culmi drapelul, Iarba este verde acasă Tu trezește-te române Constiința nu te lasă. Ștefan este viu la Putna Stă de veghe cu toți sfinții, Vor să tragă iarăși clopot Să-ți trezești tu cerul minții! Ridicați pe culmi drapelul Și-n coloana infinită, Prin seninul din cerneluri El Brâncuși privește cerul. Ridicați pe culmi drapelul, La Prislop Arsenie Boca Ține flacăra aprinsă, Să nu-ți pierzi a ta credință
RIDICAŢI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370182_a_371511]
-
volumul în manuscris „Iarmaroc”) Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, noiembrie - decembrie 1938... VI. DUPĂ AMIAZĂ, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 1739 din 05 octombrie 2015. Cine oare a murit În orașul’ncremenit, În orașul necăjit? Bate clopotul a gol Cine e de-acum sobol? Cine spânzură de cer Cu suflarea ca de zer? Bate clopotul și bate; Mare doliu în cetate - Au murit o mie poate De tot bate și mai bate. De tot bate și mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
Ion Pena , publicat în Ediția nr. 1739 din 05 octombrie 2015. Cine oare a murit În orașul’ncremenit, În orașul necăjit? Bate clopotul a gol Cine e de-acum sobol? Cine spânzură de cer Cu suflarea ca de zer? Bate clopotul și bate; Mare doliu în cetate - Au murit o mie poate De tot bate și mai bate. De tot bate și mai bate. (Din volumul în manuscris „Iarmaroc”) Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, din noiembrie - decembrie 1938 Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
tot bate și mai bate. De tot bate și mai bate. (Din volumul în manuscris „Iarmaroc”) Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, din noiembrie - decembrie 1938 Citește mai mult Cine oare a muritîn orașul’ncremenit,În orașul necăjit?Bate clopotul a golCine e de-acum sobol? Cine spânzură de cerCu suflarea ca de zer? Bate clopotul și bate;Mare doliu în cetate -Au murit o mie poateDe tot bate și mai bate.De tot bate și mai bate.( Din volumul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, din noiembrie - decembrie 1938 Citește mai mult Cine oare a muritîn orașul’ncremenit,În orașul necăjit?Bate clopotul a golCine e de-acum sobol? Cine spânzură de cerCu suflarea ca de zer? Bate clopotul și bate;Mare doliu în cetate -Au murit o mie poateDe tot bate și mai bate.De tot bate și mai bate.( Din volumul în manuscris „Iarmaroc”) Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, din noiembrie - decembrie 1938... VII. VÂNTULE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
Zadarnică e plasa ce ridic Ai ostenit bătrâne cavaler Și eu rămân, departe, mai calic ... ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, an IV nr. 2 - 3 din 24 octombrie 1938 DUPĂ AMIAZĂ Cine oare a murit În orașul’ncremenit, În orașul necăjit? Bate clopotul a gol Cine e de-acum sobol? Cine spânzură de cer Cu suflarea ca de zer? Bate clopotul și bate; Mare doliu în cetate - Au murit o mie poate De tot bate și mai bate. De tot bate și mai
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
an IV nr. 2 - 3 din 24 octombrie 1938 DUPĂ AMIAZĂ Cine oare a murit În orașul’ncremenit, În orașul necăjit? Bate clopotul a gol Cine e de-acum sobol? Cine spânzură de cer Cu suflarea ca de zer? Bate clopotul și bate; Mare doliu în cetate - Au murit o mie poate De tot bate și mai bate. De tot bate și mai bate. (Din volumul în manuscris „Iarmaroc”) -------------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, din noiembrie - decembrie 1938 MOARTEA
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
să mă sui în trăsură. ----------------------------------------------- Publicată în PREPOEM” an I, nr. 3 din septembrie 1939 și în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 12 din 21 martie 1942 AMINTIREA VÂRSTEI Amintirea vârstei fără prihană Ca un cocor fâlfâie peste suflet; Aud clopote, chiote, dojană, Iarba cum crește și melcii la umblet. Copil fug, alunec peste băltoace, Munților le fac căciulă de azur. Port în palmă pietre, lemne de toace Și cioburi de sticlă gunoaelor fur. Vârsta trecută, mamă ești uitată, Acum am
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
REGAT ! JURAM, SI PE BĂTRÂNUL MIRCEA,PE RADU MARE CEL VITEAZ, SĂ RIDICĂM DIN SOMN NORODUL SĂ REDEVINĂ NEÎNFRICAT ! JURAM, PE NEÎNDURĂTORUL ȚEPEȘ, PE TUDOR, JIANU, BRAVII PANDURI, PE CEI DE PEȘTERI OCROTIȚI, PE FRAȚII CODRILOR STRĂBUNI ! JURAM. PE URIAȘUL CLOPOT BUGA AL SFANȚULUI ȘI DOMN ȘTEFAN, CĂ VOM VENI IARĂȘI LA PUTNA RĂZEȘII TOȚI SĂ NE PLECĂM LA CEASUL SFÂNT DE ASCULTARE ! JURAM, PE CUGETUL LUI IANCU, PE JERTFĂ CELOR DE PE ROATA, CĂ VOM RIDICĂ NEAMUL VALAH ORIUNDE S-AR
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
pentru evacuarea populației. Au plecat ,,organizat” doar vârfurile. Panica a cuprins satele printre țăranii înstăriți. În oraș, intelectualii, în special profesorii și preoții, ca și foștii ofițeri albi scăpați de urgia revoluției bolșevice, s-au adunat în fața Soborului, al cărui clopot cunoscut ca ,,Bolișoi”, pe care îl auzeau și cei din Tulcea, a început să sune fără oprire. Erau și naivi care sperau că ,,trădarea celor de la București” va fi ,,reparată” de Germania, că înțelegerea dintre Hitler și Stalin era de
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > TIMPUL Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Clopotele biruinței se ridică din trecut, Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut, Din vremuri în care românii,înfrățiți se ridicară Și își apărară glia, și graiul își apărară. Într-o țară greu durată, prin milenii, de străbuni, AZI, se lăfăiește
TIMPUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353288_a_354617]
-
o parte și de alta de braț, urmată de mirele ce se afla înconjurat de fete neprihănite ale tinereții sale. Mirele arunca din chimir bani copiilor care ieșeau cu gălețile de apă în fața miresei. Lăutarii nu mai conteneau cu instrumentele. Clopotele cele mari abia se mai auzeau de larmă. Nașii veneau imediat după mire, întâmpinați de ovațiile mulțimii. Curteni, rude și prieteni, urmau nașii. Voievodul Mircea aflat în poartă, aruncă grâul fertilității și al bunăstării peste capetele lor și le zise
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
munte, Brăzdând cu mult prea lungi suspine, Tăcerea crestelor cărunte, Eu plec, gândindu-mă la tine. Chiar valea, iată, lăcrimează, Subt spuzele de reci lumine, Bocesc pâraie la amiază, Și plec, gândindu-mă la tine. Se-aude peste deal un clopot Chemând creștinii să se-nchine, La mine-ajunge doar un șopot Când plec, gândindu-mă la tine. Se-aude ceasul hohotind, Plecarea mea pe căi străine. Tu, să spui lumilor zâmbind, Că te-am iubit numai pe tine. *** Ciclul "Doine" Volumul
ROMANŢĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353425_a_354754]
-
din apropiere, numită Valea Războiului. Are formă de cruce cu sâni, ușa de la intrare este din lemn și are rama din piatră cioplită, cu reliefuri și o coroană deasupra. Naosul este prevăzut cu turla Pantocratorului. În clopotniță se află un clopot vechi din 1804. În timpul cutremurului din 1940 Biserica a fost grav avariată și restaurată în anul 1950. Inițial pictura veche a fost lucrată în frescă, în 1928 în ulei și în 1952, după restaurare iar în frescă. La început Biserica
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
Botez și binecuvântarea divină, în care mi-au fost creștinați, cununați și binecuvântați pentru înmormântare moșii și strămoșii, în care participam cu uimire și încântare la slujbele religioase. Din curtea casei părintești auzeam adeseori glasul preotului în timpul slujbelor și al clopotelor care trăgeau fie a moarte, fie a sărbătoare și bocetul vreunei femei în cimitir. Nu voi uita niciodată lumânările aprinse în perioada Deniilor și în timpul cununiilor, puritatea și bucuria aproape sacre pe care le trăiam când de Vinerea Mare mergeam la
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
cu ziarista N. Stroganova) “Cu fiecare zi îmi dau seama de profunzimea problemelor și de extinderea lor în cultură. Vreau să fac o remarcă. Am intenția nu numai de a le scoate la suprafață, dar și voi bate fără preget clopotul până se va urni carul din loc.” Ea a bătut la ușa Teatrului din Bălți, direct de pe băncile școlii, și pentru totdeauna s-a lăsat preocupată de rolurile, pe care le-a jucat, de caractere, pasiuni. În 1959, când debutează
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
a Râmnicului Sărat, unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri. Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul bisericii în timpul săptămânii, la vreo sărbătoare sau vreun deces; de aceea i se spunea Nae Ceaușu, numele lui fiind, dacă îmi mai amintesc bine, Nicolae Ungureanu. Venea seara la noi, când știa că se întoarce tata de la muncile câmpului, să
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
limba engleză sau franceză. Religia ocupă un loc in viata noastră aici ca și în țară. Bisericile ne adună in sânul lor, slujbele se desfășoară comform canoanelor bisericesti, doar cu unele mici restricții. La bisericile noastre ortodoxe ascultăm toaca și clopotele înregistrate pe bandă, ca să nu tulburăm liniștea comunității. De aceea ne lipsește ceva din aerul cucernic ce ne învăluie ascultând toaca bisericii pe viu și din înfiorarea dangătului clopotelor care trimit spre înălțime sfințenia gândului că acolo există un univers
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
cu unele mici restricții. La bisericile noastre ortodoxe ascultăm toaca și clopotele înregistrate pe bandă, ca să nu tulburăm liniștea comunității. De aceea ne lipsește ceva din aerul cucernic ce ne învăluie ascultând toaca bisericii pe viu și din înfiorarea dangătului clopotelor care trimit spre înălțime sfințenia gândului că acolo există un univers necunoscut nouă pe care trebuie să îl luăm în seamă. Prieteniile sunt mai rare. Viața de familie este un univers plăcut, e trainică, bogată și frumoasă. Când dorim să
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
scoate și ultima spadă Să-arate mulțimii ce-i Omul de vază. Cei mulți duc povară și umeri-s grei Cară și pietre și munți duc pe ei, Sfidarea se îmbracă în haină de gală, Sărmanul își leagă și ultima rană... Clopotul bate, dar cin' să audă? Lumea e parcă tot mai surdă, Firele puse se rup prea ușor, Toaca ne strigă după - ajutor! Sfinți și apostoli se-adună în rugă Cel mai mare, e ultima Slugă Spăla piciorul trecut prin țărână
ÎN DIVAN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352884_a_354213]
-
vacarmul e în toi, Aleargă și bogatul și săracul- Ce-i graba asta, Doamne, între noi? “Weekend plăcut!” e gata săptămâna, Dar nici aici hodină nu găsim, Duminica ne face semn cu mâna, Ce rugăciuni uitate să-i rostim? Când clopotele plâng, spre liturghie Pașii noștri nu mai au cărări, Tot mai departe suntem, cine știe Ce ne așteaptă dincolo de zări. Vremelnicia lutului mă doare, Se pârjolește Cerul fără ploi, Nu mai avem în suflet sărbătoare, Nici Timpul nu mai are timp de
TIMP GRABNIC... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352994_a_354323]
-
dor cu degete albastre de alaun și clor și obosiți de drum apoi să-nchidem cartea un murg cu șa de aur, un călăreț turbat tăia bucăți de lună cu-n șoim de vânătoare o umbră adăpost, eterică, dispare când clopotele zilei deasupra noastră bat și-un arsenal de arme închipuind obsesii din foșnitoare frunze, destinele miresii Referință Bibliografică: Nimic în lumea asta / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 495, Anul II, 09 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright
NIMIC ÎN LUMEA ASTA de ION UNTARU în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354326_a_355655]
-
cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fala și mândrie, Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!” Confluente Privește cu ochiul acela nevăzut (îmi spuse el) Privește însuși nevăzutul Nu simți că este ceva Ca un zvon dintr-o limba de clopot Ca un dangăt de clopot Ce se revarsă și acoperă o lume? Privește și povestește lumii întregi Despre războaiele invizibile Despre săbiile de aer Și cuvintele înjunghiate de cuvinte Despre cercurile doncentrice În jurul punctului care ești Cercuri ce se depărtează
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
de vitejie, fala și mândrie, Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!” Confluente Privește cu ochiul acela nevăzut (îmi spuse el) Privește însuși nevăzutul Nu simți că este ceva Ca un zvon dintr-o limba de clopot Ca un dangăt de clopot Ce se revarsă și acoperă o lume? Privește și povestește lumii întregi Despre războaiele invizibile Despre săbiile de aer Și cuvintele înjunghiate de cuvinte Despre cercurile doncentrice În jurul punctului care ești Cercuri ce se depărtează, se apropie Și-ți aduc
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
plecat, Un sunet e destul să ne ajungă. Iar clopotarul-meșter a rămas Tot mângâindu-și marfa sunătoare Iar sufletul și-l simte de pripas, Că nimeni nu-i să simtă ce îl doare. Leonid IACOB, Poezia este publicată în volumul : „Clopotul, limbaj universal” , Ed. 3D, 2008. o selecție de poezii de Ovidiu Oană (pârâu) Referință Bibliografică: clopotarul / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 293, Anul I, 20 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate
CLOPOTARUL de LEONID IACOB în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354390_a_355719]