2,440 matches
-
tineri“ al Editurii Fundațiilor Regale pentru volumul în manuscris Poeți români (precedat de o Teorie a poeziei și încheiat cu o antologie a liricii românești, ambele manuscrise, deocamdată dispărute în pivnițele Securității). Este bibliotecar la Institutul Medico-Farmaceutic și la filiala clujeană a Academiei (1948-1952). În 1956, revine în publicistica literară, dar în 1958 este acuzat de estetism și „demascat“ în Scânteia pentru tentativa de „subminare a bazelor literaturii socialiste“. Arestat în 1961, e deținut politic la Jilava. Eliberat în 1964, devine
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și discreție. De aceea, prietenii săi vor afla doar în ultimul moment ce se întâmplă. Încetează din viață la 6 februarie 1993, la München. Urna sa funerară va fi coborâtă la 18 iunie 1993 în mormântul părinților săi din cimitirul clujean, înfipt în „inima urbei“. Istoria literaturii ca sinteză lirică. Când moare un scriitor autentic, ne gândim automat la faptul că, din acel moment, anumite lucruri vor rămâne pentru totdeauna nespuse. Fiindcă numai și numai acel scriitor putea să le spună
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
facultate, care, după despărțirea lor, prin mutarea cugetătorului zbanghiu la București, a revenit la „normal“. Și este probabil ca Petre Țuțea, când a sărit din extrema stângă în cea dreaptă, să nu-și mai fi amintit cu plăcere de episodul clujean și de „complicele“ său de altădată. Așa s-ar explica faptul că, pe la începutul celei de a doua jumătăți a anilor ’60, cunoscându-l pe Socratele clandestin al Bucureștilor - care, trântit cu toată corpolența lui actuală într-un fotoliu din
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dezgust m-a urmărit vreme îndelungată. Mă satisfăcea totuși ideea că trăiam acum într-un oraș „mare“, cosmopolit, în care atâtea se puteau întâmpla... Am reluat legătura cu amicul și colaboratorul meu literar de altădată, din primele două clase secundare clujene, tot la Liceul „Gheorghe Barițiu“, lunganul acum Petre Hossu, prin care l-am cunoscut pe Ionel Manițiu și pe un băiat cu nume polonez sau rusesc, de aceeași vârstă cu noi sau poate un pic mai mare, a cărui urmă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
numai din pricina deosebirii de vârstă, importantă în tinerețe, ci și din cauza mediului de literați în care evoluase) și eu îi încredințasem niște versuri unde ningea albastru; mă aflam totuși mai dinainte în legătură, prin elenistul Ștefan Bezdechi, cu prestigioasa revistă clujeană Symposion, în care urma să mi se publice o altă poezie, din aceeași fază de tranziție: aveam deci pretenții. Premergând acestea, și încă în spiritul existenței mele anacronice de la Aiud, m-am împrietenit, la începutul etapei clujene, cu doi liceeni
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu prestigioasa revistă clujeană Symposion, în care urma să mi se publice o altă poezie, din aceeași fază de tranziție: aveam deci pretenții. Premergând acestea, și încă în spiritul existenței mele anacronice de la Aiud, m-am împrietenit, la începutul etapei clujene, cu doi liceeni - veleitari în ale condeiului ca și mine - care locuiau nu departe de casa noastră, și ei fii de avocați: de primul, ca să mi aduc aminte numele lui, ar trebui să constrâng memoria să-mi reconstituie în ochi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
littérature roumaine contemporaine. Profesorul de franceză al lui Ionel, de la Liceul „Gheorghe Barițiu“, cunoscut din presă în calitate de critic muzical, Lucian Voiculescu, i-a trimis un exemplar la Paris lui Basil Munteanu, care i-a răspuns, plăcut surprins de nivelul elevilor clujeni. Printre școlarii literați de la Cluj s-a numărat și poetul Francisc Păcurariu, a cărui cunoștință nu-mi amintesc să-mi fi făcut o impresie deosebită, însă l-am considerat totuși vrednic de luat în seamă, din moment ce m-am bucurat să
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lor majoritate unguri. Pe comuniști i-a servit apoi cu mare credință toată viața, în cariera lui de diplomat și scriitor. Memorabile sunt pentru mine trei întâlniri ulterioare cu el: o dată în vara lui 1947, pe o alee a cimitirului clujean, unde adesea mă plimbam și eu ca atâția alți amatori de verdeață și liniște, excelent mediu pentru lecturi dificile și meditații amoroase, când mi-a prevestit cu satisfacție că peste un an nu vor mai exista decât publicații îngrijite de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
compusese muzica Debussy și îmi părea culmea rafinamentului (citisem textul dramei într-o luxoasă ediție italiană a operelor complete ale lui d’Annunzio - achiziționasem câteva volume cu prilejul unei vizite la București - și visam la Ida Rubinstein, iar pe scena clujeană văzusem La figlia di Jorio, de același autor, montată de un regizor venit din Italia): poate și din cauza sfântului, al cărui trup martirizat îl contemplasem în diferitele-i ipostaze din pictura veche. Grigore Popa, care și-a făcut meteorica apariție
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
București. Chelcea, S., 2001, Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, București. Chirică, S., 1996, Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție, Casa de Editură și Consultanță Studiul Organizării, Cluj-Napoca. Chirică, S., 2003, Inteligența organizațiilor. Rutinele și managementul gândirii colective, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca. Chirot, D., 1996, Societăți în schimbare, Editura Athena, București. Ciolan, I., 2002, "Reforma curriculară în învățământul liceal românesc: premise, politici, metodologii", în Păun, E.; Potolea, D. coord., Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași. Clément, R., 2000
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
catedră din Cluj, de unde St. Goangă îl trimisese să se specializeze în Germania. Întors acasă, după ce își finalizează unele proiecte editoriale mai vechi, în loc de o activitatea anonimă și tot mai puțin agreată de psiholog pierdut într-un laborator al Universității clujene, preferă să se dedice valorificării harului său poetic, carierei de scriitor. Era pătruns de suflul gândirii filosofice germane, cu care s-a așezat oportunist pe valurile instalării în țară a dictaturii proletare care au făcut din teoria filosofică a comunismului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
paremiologic în publicistica eminesciană", în Limba română, nr. 2, pp. 92-97. Dumistrăcel, Stelian, (2006), Discursul repetat în textul jurnalistic, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, Iași. Durandin, Catherine, (2001), Discurs politic și modernizare în România. Secolele XI XX, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Eco, Umberto, (1988), Le signe. Histoire et analyse d'un concept, Edition Labor, Bruxelles. Eco, Umberto, (1992), La production des signes, Librairie Générale Française, Paris. Eco, Umberto, (2008), O teorie a semioticii, ediția a II-a revizuită, traducere de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
perioada interbelică Universitatea Daciei Superioare avea o solidă direcție de cercetare a acestor unități, inițiată din unghiul semanticii comparate 171, al etimologiei 172 și, nu în ultimul rând, al antropologiei și al filozofiei culturii 173. Cu alte cuvinte, demersul Școlii clujene s-a înscris de la bun început într-un proiect de semantică lingvistică și culturală, "nu doar considerând limbajul din punct de vedere "autonom" și/sau "intern", ca prim eșalon cultural în sine, dar și reconsiderându-l ca un reflex sau
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu doar considerând limbajul din punct de vedere "autonom" și/sau "intern", ca prim eșalon cultural în sine, dar și reconsiderându-l ca un reflex sau "oglindă" a întregii culturi extralingvistice"174. Tocmai din acest motiv, cei mai străluciți reprezentanți clujeni ai științelor umaniste din perioada interbelică - Sextil Pușcariu în lingvistică și Lucian Blaga în filozofia culturii - anticipează în bună măsură demersul și achizițiile integralismului lingvistic 175. Această relație va deveni manifestă după 1990, odată cu asimilarea și asumarea progresivă a doctrinei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care le menționăm doar pe acelea semnate și/sau editate de Rodica Marian, Emma Tămâianu, Lolita Zagaevschi Cornelius, Nicoleta-Daisa Neșu, Oana Boc, Dumitru Cornel Vîlcu și Eugenia Bojoga 180. Ele demonstrează atât calitatea, cât și profilul distinct al Școlii lingvistice clujene, centrată pe doctrina integralismului lingvistic și particularizată prin "focalizarea primordială asupra lingvisticii textului", dar și prin "extensiunea demersului integralist, prin asocierea cu un mare "aliat filozofic" din tradiția românească, anume cu teoria blagiană a creației culturale"181. 7.2.1
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cred că e ca și cea românească: sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Astea sunt vremurile tv-ului și ale calculatorului, e plin de drepte diversioniste." (userul "ilie", 02.12.2009, http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=34964); "Activitatea aleșilor locali clujeni [e] sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" (Mihai Cucerzan, 23.04.2010, http://www.pntcdcluj.ro/2010 /04/23/comunicat-de-presa-23-04-2010-activitatea-consilierilor-locali/); "Poliția română e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire" ("vlutic", 02.06.2010, http://vlutic.blogspot.com/2010/06/politia-romana-e-sublima-dar-lipseste.html). 2
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și indice de Mircea Borcilă și Ion Mării, Dacia, Cluj, 1971. Bojoga, Eugenia, Oana Boc și Dumitru-Cornel Vîlcu (eds.), Coseriu: Perspectives contemporaines. Actes du deuxième Colloque International d'études cosériennes "CoseClus 2009", 23-25 septembre, Cluj-Napoca, Roumanie, vol. 1-2, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2013-2014. Borcilă, Mircea, Introducere în poetica lui Blaga, Teză de doctorat, Universitatea "Babeș-Bolyai", Facultatea de Litere, Cluj-Napoca, 1980. Borcilă, Mircea, " Noi orizonturi în poetica americană", în Mircea Borcilă și Richard McLain (eds.), Poetica americană. Orientări actuale, Dacia, Cluj-Napoca, 1981
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ianuarie - iunie 1992, pp. 3-8. Borcilă, Mircea, "Contribuții la definirea tipului poetic al textelor lui Lucian Blaga (I)", în Cercetări de lingvistică, vol. 37, nr. 1, iulie - decembrie 1992, pp. 133-141. Borcilă, Mircea, "Despre temeiul de principiu al școlii lingvistice clujene", în Cercetări de lingvistică, vol. 38, nr. 1-2, ianuarie - decembrie 1993, pp. 47-55. Borcilă, Mircea, "Semantica textului și perspectiva poeticii", în Limbă și literatură, vol. 39, nr. 2, 1994, pp. 33-38. Borcilă, Mircea, "Soarele - lacrima Domnului", în Fr. Király, Sergiu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și literatură, vol. 41, nr. 1, 1996, pp. 28-39. Borcilă, Mircea, "The Metaphoric Model in Poetic Texts", în János Péntek, (ed.), Text şi stil. Text and Style. Szöveg és stìlus, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997, pp. 97-104. Borcilă, Mircea, " Dualitatea metaforicului și principiul poetic", în Mircea Borcilă (ed.), Eonul Blaga. Întâiul veac, Albatros, București, 1997, pp. 263-283. Borcilă, Mircea, "Între Blaga și Coșeriu. De la metaforica limbajului la o poetică a culturii", în Revista
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
comme solidarités discursives-culturelles. Préliminaires à une approche du "discours répété" en roumain", în Eugenia Bojoga, Oana Boc și Dumitru-Cornel Vîlcu (eds.), Coseriu: Perspectives contemporaines. Actes du deuxième Colloque International d'études cosériennes "Cose Clus2009", 23-25 septembre, vol. 1, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2013, pp. 115-124. 41 Ibidem, pp. 185-200. V. și Igor Mel'čuk, "Lexical Functions". 42 Idem, "Phrasemes in Language and Phraseology in Linguistics", p. 175. 43 "Un pragmatem A ⊕ B în L este o sintagmă fixată [set phrase] compusă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
MIP to MIPVU, John Benjamins, Amsterdam/ Philadelphia, 2010. 103 Mircea Borcilă, "The Metaphoric Model in Poetic Texts", în János Péntek, (ed.), Text şi stil. Text and Style. Szöveg és stìlus, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997, pp. 97-98. 104 Eugeniu Coșeriu, "Semántica estructural y semántica "cognitiva"", în Manuel Álvar (ed.), Profesor Francisco Marsá: Jornadas de filología, Universitat de Barcelona, Barcelona, 1990, pp. 239-282. 105 François Rastier, Sémantique et recherches cognitives, PUF, Paris, 1991. Idem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Ibidem, p. 165. 274 Ibidem. 275 Ibidem, pp. 87-88. 276 Apud Ibidem, p. 88. 277 Ibidem, p. 150. 278 Ibidem. 279 Ibidem. 280 În acest spațiu problematic al lingvisticii textului trebuie ținut cont și de contribuțiile substanțiale ale "studiilor integraliste" clujene: Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. Lolita Zagaevschi Cornelius, Funcțiile metaforice în "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga. Nicoleta-Daisa Neșu, Textul politic ș.a. 281 Eugeniu Coșeriu, Lingvistica textului, pp. 105-149. 282 Ibidem, p. 107. 283 Ibidem, p. 110. 284 Ibidem, pp.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
trei din cinci județe anexate în parte (Bihor, Cenad, Sătmar) și cinci din șase orașe cu statut de comitat urban (Cluj, Târgu-Mureș, Arad, Oradea, Satu-Mare) dispuneau de majoritate absolută ungurească. Putem înșirui aici instituții culturale pierdute (ca de pildă universitatea clujeană refugiată la Seghedin, teatrul clujean), fabrici, bănci, localități cu zăcăminte minerale, ca să nu mai vorbim de păduri și de pământuri cultivabile. Despre prezentarea vieții minorității maghiare din România în perioada interbelică au apărut numeroase lucrări excepționale, de la cartea lui Mikó
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în parte (Bihor, Cenad, Sătmar) și cinci din șase orașe cu statut de comitat urban (Cluj, Târgu-Mureș, Arad, Oradea, Satu-Mare) dispuneau de majoritate absolută ungurească. Putem înșirui aici instituții culturale pierdute (ca de pildă universitatea clujeană refugiată la Seghedin, teatrul clujean), fabrici, bănci, localități cu zăcăminte minerale, ca să nu mai vorbim de păduri și de pământuri cultivabile. Despre prezentarea vieții minorității maghiare din România în perioada interbelică au apărut numeroase lucrări excepționale, de la cartea lui Mikó Imre (Douăzeci și doi de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
fost numit Teleki Arctur, apoi Toldalagi Mihály, Mikó László în județul Odorhei (Udvarhely), Hlatkay Endre la Oradea (Nagyvárad), Cziffra Kálmán în Bihor (Bihar), baronul Apor Péter în Trei Scaune (Háromszék), László Dezső (nu este aceeași persoană cu preotul și publicistul clujean) la Ciuc (Csík), iar Kölcsey Ferenc în Satu Mare (Szatmár) (în același timp a devenit și prefect al orașului Satu Mare.) Faptul că Siménfalvi Árpád a devenit prefect de Ugocea a fost o chestiune care privea doar în parte Transilvania. Ca gest
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]