4,982 matches
-
1934, 6, 1935, 3-5; Ieronim Șerbu, N. D. Cocea, „Nea Nae”, VL, 1935, 169; Al. A. Philippide, „Nea Nae”, CLI, 1935, 23; Petru Manolescu, „Nea Nae” de N. D. Cocea, „Azi”, 1935, 2; Ovidiu Papadima, „Nea Nae” de N. D. Cocea, G, 1936, 6; Călinescu, Ist. lit. (1982), 919; Petru Manoliu, „Canalia”, comedie tragică în 3 acte de N. D. Cocea, TIL, 1944, 2387; Eugen Campus, Un maestru al pamfletului literar, București, 1955; Gala Galaction, Oameni și gânduri din veacul meu
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
1935, 23; Petru Manolescu, „Nea Nae” de N. D. Cocea, „Azi”, 1935, 2; Ovidiu Papadima, „Nea Nae” de N. D. Cocea, G, 1936, 6; Călinescu, Ist. lit. (1982), 919; Petru Manoliu, „Canalia”, comedie tragică în 3 acte de N. D. Cocea, TIL, 1944, 2387; Eugen Campus, Un maestru al pamfletului literar, București, 1955; Gala Galaction, Oameni și gânduri din veacul meu, București, 1955, 156-164; Eugen Jebeleanu, Din veacul XX, București, 1956, 285-290; Tudor Teodorescu-Braniște, N. D. Cocea, CNT, 1959, 5; Dan
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
acte de N. D. Cocea, TIL, 1944, 2387; Eugen Campus, Un maestru al pamfletului literar, București, 1955; Gala Galaction, Oameni și gânduri din veacul meu, București, 1955, 156-164; Eugen Jebeleanu, Din veacul XX, București, 1956, 285-290; Tudor Teodorescu-Braniște, N. D. Cocea, CNT, 1959, 5; Dan Grigorescu, N. D. Cocea, LCF, 1961, 21; Stancu Ilin, N. D. Cocea, RITL, 1962, 1; Șerban Cioculescu, Amintiri despre N. D. Cocea, VR, 1963, 6-7; I. Peltz, Cum i-am cunoscut, București, 1964, 9-13, 64-78; Virgiliu
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Eugen Campus, Un maestru al pamfletului literar, București, 1955; Gala Galaction, Oameni și gânduri din veacul meu, București, 1955, 156-164; Eugen Jebeleanu, Din veacul XX, București, 1956, 285-290; Tudor Teodorescu-Braniște, N. D. Cocea, CNT, 1959, 5; Dan Grigorescu, N. D. Cocea, LCF, 1961, 21; Stancu Ilin, N. D. Cocea, RITL, 1962, 1; Șerban Cioculescu, Amintiri despre N. D. Cocea, VR, 1963, 6-7; I. Peltz, Cum i-am cunoscut, București, 1964, 9-13, 64-78; Virgiliu Ene, N. D. Cocea, București, 1966; Brădățeanu, Istoria
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
1955; Gala Galaction, Oameni și gânduri din veacul meu, București, 1955, 156-164; Eugen Jebeleanu, Din veacul XX, București, 1956, 285-290; Tudor Teodorescu-Braniște, N. D. Cocea, CNT, 1959, 5; Dan Grigorescu, N. D. Cocea, LCF, 1961, 21; Stancu Ilin, N. D. Cocea, RITL, 1962, 1; Șerban Cioculescu, Amintiri despre N. D. Cocea, VR, 1963, 6-7; I. Peltz, Cum i-am cunoscut, București, 1964, 9-13, 64-78; Virgiliu Ene, N. D. Cocea, București, 1966; Brădățeanu, Istoria, II, 377; N.D. Cocea, DRI, I, 357-363; Dicț
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
1955, 156-164; Eugen Jebeleanu, Din veacul XX, București, 1956, 285-290; Tudor Teodorescu-Braniște, N. D. Cocea, CNT, 1959, 5; Dan Grigorescu, N. D. Cocea, LCF, 1961, 21; Stancu Ilin, N. D. Cocea, RITL, 1962, 1; Șerban Cioculescu, Amintiri despre N. D. Cocea, VR, 1963, 6-7; I. Peltz, Cum i-am cunoscut, București, 1964, 9-13, 64-78; Virgiliu Ene, N. D. Cocea, București, 1966; Brădățeanu, Istoria, II, 377; N.D. Cocea, DRI, I, 357-363; Dicț. esențial, 188-190. V.D.
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Dan Grigorescu, N. D. Cocea, LCF, 1961, 21; Stancu Ilin, N. D. Cocea, RITL, 1962, 1; Șerban Cioculescu, Amintiri despre N. D. Cocea, VR, 1963, 6-7; I. Peltz, Cum i-am cunoscut, București, 1964, 9-13, 64-78; Virgiliu Ene, N. D. Cocea, București, 1966; Brădățeanu, Istoria, II, 377; N.D. Cocea, DRI, I, 357-363; Dicț. esențial, 188-190. V.D.
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Stancu Ilin, N. D. Cocea, RITL, 1962, 1; Șerban Cioculescu, Amintiri despre N. D. Cocea, VR, 1963, 6-7; I. Peltz, Cum i-am cunoscut, București, 1964, 9-13, 64-78; Virgiliu Ene, N. D. Cocea, București, 1966; Brădățeanu, Istoria, II, 377; N.D. Cocea, DRI, I, 357-363; Dicț. esențial, 188-190. V.D.
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
în manieră avangardistă realizate de Marcel Iancu, cronici dramatice susținute de F. Aderca, cronici cinematografice, articole de popularizare a recitalurilor și spectacolelor de artă nouă organizate de grupare. Alți colaboratori: Victor Eftimiu, Lucian Boz, Radu Boureanu, Sandu Tudor, N. D. Cocea, Dan Botta. M.W.
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
lucid și plin de vervă al actualității franceze și în același timp un avizat critic de artă deschis noului îndeosebi în Scrisori din Paris. L-au prețuit, printre alții, pentru spiritul său rafinat, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Gh. Petrașcu, N.D. Cocea, J.Al. Steriade, T. Arghezi. SCRIERI: La Roumanie littéraire d’aujourd’hui, Paris, 1903; Mentalia, București, 1908; Figuri contimporane din România (în colaborare), I-III, București, 1909-1914; Cântări pentru inimă..., București, 1910. Repere bibliografice: Chendi, Pagini, 504-508; Arghezi, Scrieri, XXVII
CORNEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286424_a_287753]
-
amestecul „peniței” patronului său literar și părăsește cenaclul macedonskian. Colaborează totuși la sateliți ai „Literatorului”: „Revista modernă” (1897) și „Viața nouă” (1898, semnând Ion Th. Arghezzi). Leagă prietenii trainice (nici ele scutite de încercări) cu Gala Galaction și N. D. Cocea, cu V. Demetrius. Nevoia unui refugiu în fața privațiunilor cotidiene, aspirații spirituale și artistice (să învețe să scrie „pe dedesupt”) îl fac să intre în cinul călugăresc (februarie 1900). După o ucenicie la mănăstirea Cernica, îmbracă haina monahală sub numele de
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
i se născuse un băiat, Eliazar-Lotar; crescut de părintele său, absolvind liceul, el se va stabili în Franța (fotograf de artă, cineast, Elly Lothar a lucrat cu sculptorul Giacometti, cu regizorii René Claire și Luis Buñuel). În țară, N. D. Cocea deschide „Viața socială” cu incendiara Rugă de seară (1910) și, dintr-un caiet lăsat acasă, transcrie câteva piese din Agate negre, prezentându-l pe A. drept „poetul cel mai revoluționar al vremii”. Acesta își face o reintrare explozivă în jurnalistică
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
1926). Ulterior e prezent cu versuri în „Falanga” lui Mihail Dragomirescu (1927, sub semnătura Tudor Arsenie), „Bilete de papagal”, „Abecedar” (unde e redactor), „Gând românesc”, „Pagini literare” (din 1936 figurează în redacție) ș.a. Debutul editorial, cu sprijinul lui N. D. Cocea, îl reprezintă volumul Cântece de pierzanie, apărut în 1938, care aduce în atenția publică un rapsod din familia mesianicilor duri, asemenea lui Aron Cotruș, și lansează un autor care inventa alegorii ușor decodabile (ursul românesc, melița războiului etc.), versificate în
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
Adversarul G. Ibrăileanu, Gospodarul Sadoveanu, Cavalerul Perpessicius) și, din când în când, recenzii. O dovadă că literatura e înțeleasă ca fenomen viu și dinamic o constituie expresivele portrete făcute de Tudor Arghezi unor personalități ca Urmuz, C. Argetoianu, N. D. Cocea, C. Stere, Gala Galaction, alături de repetatele sale elogii aduse poeților tineri și, în general, poeziei, care „garantează culturii o împrospătare continuă și omului, locuitor al unui mare miracol, zilnic mai întins, facultatea de a-l simți”. Cu toate că spațiul redus a
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
poate fi întâlnită și semnătura lui Tudor Arghezi (tableta Bis in idem), care își exprimă admirația pentru noua publicație. Se remarcă rubrica de interviuri, dedicată în general unor actori, dar din care nu lipsesc nici scriitorii (de exemplu, N. D. Cocea și Tudor Mușatescu). În schimb, revista, axată aproape exclusiv pe publicistică, tipărește foarte puține texte literare (G. M. Zamfirescu, Cântecul vieții, și Sanda Cocărăscu, O poveste de Crăciun, scenetă). I.M.
BIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285746_a_287075]
-
făceau niciodată excepție de la regula generală: lustra care cădea din tavan în timpul reprezentației cu Faust la Operă își revărsa imediat explozia cristalină în toate sălile pariziene. Un teatru adevărat presupunea pentru noi clinchetul ușor al enormului ciorchine de sticlă, destul de copt ca să se desprindă din tavan la răsunetul unei fiorituri sau al unu alexandrin... Cât despre adevăratul circ parizian, știam că acolo îmblânzitorul era întotdeauna sfâșiat de fiare - ca acel „negru cu numele Delmonico”, atacat de cele șapte leoaice ale sale
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
departe de budoarele pline de lux, în cartierele populare, vedeam două bande rivale din Belleville luptând pe viață și pe moarte din pricina unei femei. Singura diferență: părul frumoasei Otero lucea ca pana corbului, pe când părul iubitei râvnite lucea ca grâul copt în lumina asfințitului. Bandiții din Belleville o numeau Casca de Aur. În momentul acela, simțul nostru critic se răzvrătea. Eram gata să credem în existența mâncătorilor de broaște, dar era prea de tot să ne imaginăm niște gangsteri care se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mi-am amintit, prieteni vechi, oameni simpli cu inimile de aur, stâlciți de branduri sau rămași prin cimitire, În gropi comune peste care au trecut rânduri de vifore, au venit primăverile ca niște alaiuri de fete cu năframe, s-au copt grâie și secări și au coborât toamnele mohorâte cu vânturi mari, tânguitoare. În ieșiturile pământului, parcă vedeam umerii și pumnii prietenilor mei, protestând, În numele omeniei și tinereții, Împotriva războiului. În grădinița pătrată, ici-colo răsăriseră brândușele semănând cu ochii lui Boculei
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Romei ca să-i păstrezi puterea până atunci până ce din ura sădită în inima acestui pământ va răsări un arbore care va umbri cu pace tot universul. De nu... atunci să știi c-ai nimicit tot fructul pe care l-a copt această istorie lungă a Romei, căci ce a putut să iasă din răpirea lumei întregi decât conștiința că prețul acestor semne de luptă, de anxietate, de durere n-au avut nici o valoare. Și astfel noi, bătrâni, stăm în fața a sute
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
n-aș vrea? Aș vrea să am pământul întreg în stăpânire, De vorba mea s-asculte întreaga omenire, Să grămădesc în juru-mi palate și cetăți, Grădini cu mii de flori pe rând să înflorească, Când roadele într-una s-or coace în alta să dea muguri, Tot ce-a lucra putură ciocane, dalte, strunguri, Tot ce încîntă ochii și suflet, frumuseți, Tot ce pământul are și area [mai] de preț Grămadă să stea toată la mine în comori Și când voi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și a bate spete nu-i totuna... Dar ia lasă-mă-n pace, mamă, poți spune că m-ai găsit urzit gata?... parcă numai d-ta știi cum se fac copiii. Când eram mic tot îmi mai spuneai că se coc din cenușă, or că-i găsești în nisip și humă ca pe culbeci... acu știu că ei iese din... M. Ochii negri de fată-i visează, inima-i nărăvește. Ce năravuri are inima când ei sânt sub ea... acele năravuri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sale de mai nainte. Dar pe drum, într-un sat, nu departe de orașul împărătesc, îl văzu o grămadă de țărani, căreia i se trădase prin frumusețea calului, strălucirea îmbrăcămintei și nobleța formelor sale trupești; iar acești țărani, care-i coceau de mult răzbunare din cauza asupririlor guvernatorilor săi de provincie, se aruncară cu furie asupră-i, îl străpunseră cu săgeți și-i tăiară capul pe care-l duseră ca plocon binevenit învingătorului Musa. Acesta însă orândui doliu pentru fratele său căzut
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toată nefavoarea împrejurărilor. Nouă însă ni se pare că nu e tocmai timpurie încercarea unei regenerațiuni a artei noastre în înțelesul intereselor prezintelui, a trebuințelor, a Bewusstsein-ului științific și chiar a masei largi a publicului cult. Totul e până se coace, odată copt lucrul e ca și gata. PREVORBIRE LA EDIȚIUNEA A DOUA Când a apărut pentru prima oară "artea" noastră de reprezintațiune dramatică, a salutat acest op atât știința cât și discipolii acestei ca pe o primă și unică carte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împrejurărilor. Nouă însă ni se pare că nu e tocmai timpurie încercarea unei regenerațiuni a artei noastre în înțelesul intereselor prezintelui, a trebuințelor, a Bewusstsein-ului științific și chiar a masei largi a publicului cult. Totul e până se coace, odată copt lucrul e ca și gata. PREVORBIRE LA EDIȚIUNEA A DOUA Când a apărut pentru prima oară "artea" noastră de reprezintațiune dramatică, a salutat acest op atât știința cât și discipolii acestei ca pe o primă și unică carte de învățătură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
actului al doilea și între ea când reapare în scena a doua a actului al treilea. Nu mai e copila neliniștită, închietă, plină de dor, jumătate nepreocupată, jumătate arzând de iubire; nu mai e ființa aceasta - fructul plin s-a copt. Înaintea noastră stă femeia în energia neînfrîntă a simțirei celei mai fericite, căreia universul i s-a personificat în bărbatul ei. Aicea actrița are de-a ne descoperi pe Iulia beată de poezia amorului, însă liberă de orce sentimentalitate puerilă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]