13,334 matches
-
tipul operației cognitive caracterizează evaluarea performanțelor. Cercetarea aspectelor cognitive și a implicațiilor acestora în procesele de evaluare a performanțelor s-a concentrat pe câteva teme: dinamica memoriei pe termen scurt și lung, rolul codificării în reactualizare, utilizarea judecăților euristice („obișnuințe” cognitive folosite pentru procesarea informațiilor complexe) și rolul atribuirilor făcute de către evaluator (Landy, 1985). Pe baza investigațiilor influenței factorilor cognitivi în aprecierea performanțelor, s-a constatat că supraîncărcarea informațională este mai degrabă o regulă decât o excepție în situațiile organizaționale specifice
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
s-a concentrat pe câteva teme: dinamica memoriei pe termen scurt și lung, rolul codificării în reactualizare, utilizarea judecăților euristice („obișnuințe” cognitive folosite pentru procesarea informațiilor complexe) și rolul atribuirilor făcute de către evaluator (Landy, 1985). Pe baza investigațiilor influenței factorilor cognitivi în aprecierea performanțelor, s-a constatat că supraîncărcarea informațională este mai degrabă o regulă decât o excepție în situațiile organizaționale specifice. Evaluatorii performanțelor în muncă nu au timp (sau nu-și rezervă timp) pentru înregistrarea și evaluarea corectă a performanțelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
specifice. Evaluatorii performanțelor în muncă nu au timp (sau nu-și rezervă timp) pentru înregistrarea și evaluarea corectă a performanțelor subordonaților. În consecință, ei încearcă să compenseze carențele procesării informațiilor, utilizând diverse strategii de recuperare informațională. Pe baza acestui model cognitiv au fost elaborate programe de instruire a evaluatorilor în vederea optimizării performanțelor de evaluare a evaluatorilor, prin implementarea unor standarde de evaluare (de exemplu, instruirea prin cadre de referință elaborată de Bernardin și Buckley, 1981). 7.2.2. Evaluarea dimensiunilor performanțelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Figura 7.2.2.1. Un exemplu de scală de apreciere construită prin metoda scalei de evaluare cu ancore comportamentale (după Pitariu, 2003) O posibilitate de a îmbunătăți calitatea evaluărilor o reprezintă și încercarea de a înțelege mai bine procesele cognitive implicate în realizarea evaluărilor performanței. Această strategie este exemplificată de studiile realizate de DeNisi (1997), care a examinat informațiile achiziționate de evaluator, reprezentările cognitive ale acestor informații, modalitatea de stocare și utilizare și felul în care toate acestea sunt legate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
posibilitate de a îmbunătăți calitatea evaluărilor o reprezintă și încercarea de a înțelege mai bine procesele cognitive implicate în realizarea evaluărilor performanței. Această strategie este exemplificată de studiile realizate de DeNisi (1997), care a examinat informațiile achiziționate de evaluator, reprezentările cognitive ale acestor informații, modalitatea de stocare și utilizare și felul în care toate acestea sunt legate de alți factori implicați în decizia de evaluare. Aceste studii au avut ca rezultat elaborarea de modele cognitive ale procesului de evaluare, ceea ce a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
examinat informațiile achiziționate de evaluator, reprezentările cognitive ale acestor informații, modalitatea de stocare și utilizare și felul în care toate acestea sunt legate de alți factori implicați în decizia de evaluare. Aceste studii au avut ca rezultat elaborarea de modele cognitive ale procesului de evaluare, ceea ce a dus la inițiative specifice de instruire a persoanelor care realizează evaluări de performanță. Astfel, o altă strategie de a reduce erorile de evaluare o reprezintă îmbunătățirea capacităților evaluatorilor prin diferite acțiuni de instruire (Fletcher
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
obiectiv performanțele subordonaților lor? BIBLIOGRAFIE Anderson, N., Ones, D., Sinangil, H., Viswesvaran, C. (eds). (2001). International handbook of industrial, work and organizational psychology, Sage Cardy, R.L., Kehoe, J.F., 1984. Rater selective attention ability and appraisal effectiveness: The effect of a cognitive style on the accuracy of differentiation among raters, Journal of Applied Psychology, 69, 589-594 Chmiel, N. (ed.). (2000). Introduction to work and organizational psychology, Blackwell Publishers Cooper, CL, Locke, EA. (2000). Industrial and organizational psychology: Linking theory with practice, Blackwell
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
accuracy of differentiation among raters, Journal of Applied Psychology, 69, 589-594 Chmiel, N. (ed.). (2000). Introduction to work and organizational psychology, Blackwell Publishers Cooper, CL, Locke, EA. (2000). Industrial and organizational psychology: Linking theory with practice, Blackwell DeNisi, AS. (1997). Cognitive approach to performance appraisal: A programme of research, Routledge Drucker, P.F. (1954). The practice of management, Heinemann Fletcher C., Perry, E. (2001). Performance appraisal and feedback: A consideration of national xculture and a review of contemporary and future trends, în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Landy, FJ. (1996). The Psychology of Work Behavior. Homewood II: The Dorsey Press Locke, EA, Latham, GP. (1990). A theory of goal-setting and task performance. Prentice Hall Lord, R.G., 1985. Accuracy in behavioral measurement: An alternative definition based on raters cognitive schema and signal detection theory, Journal of Applied Psychology, 70, 66-71 McCarthy AM, Garavan TN. (2001), 3600 feedback processes: performance improvement and employee career development. Journal of European Industrial Training, 25/1, p 5-32 McIntyre, R.M., Smith, D.E., Hasseth, C.E.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
of performance appraisal. Advances in International Comparative Management, 12, 157-183 Murphy, K.R., Balzer, W.K., Lockhart, M.C., Eisenman, E.J., 1985. Effects of previous performance on evaluations of present performance, Journal of Applied Psychology, 70, 72-84 Nathan B.R., Lord, R.G., 1983. Cognitive categorization and dimensional schemata: A process approach to the study of halo in performance ratings, Journal of Applied Psychology, 68, 102-114 Nathan, B.R., Alexander, R.A., 1985. The role of inferential accuracy in performance rating, Academy of Management Review, 10, 109-115
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
study of halo in performance ratings, Journal of Applied Psychology, 68, 102-114 Nathan, B.R., Alexander, R.A., 1985. The role of inferential accuracy in performance rating, Academy of Management Review, 10, 109-115 Philips, J.S., 1984, The accuracy of leadership ratings: A cognitive categorization perspective. Organizational Behavior and Human Performance, 33, 125-138 Pitariu, H. D. (2000). Managementul Resurselor Umane - Evaluarea performanțelor profesionale, ed. a II-a, București: ALL Beck Pitariu, H. D. (2003). Proiectarea fișelor de post, evaluarea posturilor de muncă și a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
foarte mari); Evoluția concepției omului despre muncă și viață: Exigențe ridicate în ceea ce privește calitatea vieții în general, calitatea vieții profesionale, confortul la locul de muncă; Progresul științelor tehnice, umane, economice și sociale. Ergonomiștii utilizează informațiile despre oameni: de exemplu, abilitățile lor cognitive și motrice precum și limitele lor, dimensiunile antropometrice, abilitățile de prelucrare a informațiilor și decizie, particularitățile proceselor senzoriale și perceptive, precum și condițiile optime de temperatură, presiune, etc. (Bogathy, 1999a; Bogathy, Molnar, Turcu, 1975). Aceste informații sunt apoi utilizate împreună cu proiectanții de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ele constau în pilotarea aeroplanului sau în folosirea periuței de dinți. Specialistul în ergonomie este interesat de elementele principale ale mașinii (vezi figura 8.1.): panourile de comandă și de afișare; iar elementele umane de interes sunt funcțiile motrice și cognitive. Cercetările ergonomice au scos în evidență modificarea parametrilor importanți ai muncii și aspectele structurale ale muncii (motric, senzorial, informațional, etc.). Astfel, s-au constatat următoarele (Manolescu, 1999): Simplificarea și reducerea ponderii verigii executiv-motorii, a funcțiilor fizico-mecanice și energetice; Componenta motorie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Manolescu, 1999): Simplificarea și reducerea ponderii verigii executiv-motorii, a funcțiilor fizico-mecanice și energetice; Componenta motorie își pierde treptat caracterul de continuitate, devenind o înlănțuire de răspunsuri intermitente care solicită o atenție concentrată și distributivă; Cresc exigențele din sfera senzorială, perceptuală, cognitivă; Crește ponderea factorilor de personalitate (motivații, aspirații, interese, atitudini, afectivitate, etc.); Crește ponderea muncii complexe, superior calificate concomitent cu restrângerea muncii simple, monotone, lipsite de interes; Concentrarea tehnologică crescută poate genera un sindrom de izolare, afectând calitatea și frecvența relațiilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de acțiune cuplată simultan cu absența unei direcții clare de acțiune. Noile concepte sau metafore propuse de Weick sunt cele de „înțelegere retrospectivă”, instituire sau construcție a mediului prin acțiune, evoluție, experimentare. Analiza lui Weick se focalizează pe examinarea proceselor cognitive responsabile de crearea și susținerea organizațiilor, respectiv pe acțiunile sau activitățile prin care membrii organizației instituie sau construiesc lumea (mediul) ce-i înconjoară. Prin teoria sa cu privire la rolul și importanța proceselor cognitive în instituirea și modelarea activităților și mediului organizațional
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Analiza lui Weick se focalizează pe examinarea proceselor cognitive responsabile de crearea și susținerea organizațiilor, respectiv pe acțiunile sau activitățile prin care membrii organizației instituie sau construiesc lumea (mediul) ce-i înconjoară. Prin teoria sa cu privire la rolul și importanța proceselor cognitive în instituirea și modelarea activităților și mediului organizațional, și mai ales prin accentuarea caracteristicilor evolutive ale acestor procese, Weick se situează printre teoreticienii care văd organizațiile ca sisteme naturale și nu raționale, combinând totodată această perspectivă de abordare cu cea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la locul de muncă, fără a mai primi stimulente externe (salariu, recunoaștere, laudă, etc.). 12.5. Teorii motivaționale procesuale Teoriile procesuale pun accentul pe procesele sau factorii psihologici care influențează motivația, încercând să explice cum apare motivația. Se mai numesc cognitive, deoarece sunt interesate de percepțiile oamenilor asupra mediului în care își desfășoară activitatea și de modul în care aceștia îl înțeleg și interpretează. Teorii motivaționale procesuale au fost elaborate de: Victor Vroom (1964): teoria așteptărilor - își are rădăcinile mult înaintea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
intensitatea efortului depus de individ într-o activitate depinde de valoare recompensei pe care se așteaptă să o primească în schimb. În orice situație, omul este interesat de maximizarea câștigului și minimalizarea pierderilor (de efort, timp, etc.). Este o teorie cognitivă, bazată pe o concepție raționalist-economică asupra omului, care susține că oamenii iau decizii prin selectarea și evaluarea alternativelor dinainte cunoscute care le oferă cele mai mari avantaje (Lafaye, 1998; Nicholson, 1998). Teoria așteptării este construită în jurul a trei elemente de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1988): modifică efortul depus (de exemplu: depun mai puțin/mult efort, realizează mai puține/multe produse, absenteism/ore suplimentare); modifică recompensele obținute (pretenții de schimbare la nivelul salariului, a condițiilor de muncă, statut, recunoaștere) fără a modifica efortul depus; distorsiune cognitivă asupra efortului și recompenselor. Persoana își distorsionează percepția asupra propriilor eforturi și recompense - „Credeam că lucrez în ritm normal, dar realizez că muncesc mai mult decât toți.”); părăsește relația de schimb (de exemplu: absenteism, transfer, demisie). acționează asupra altora, se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ca și elemente vizând stabilirea obiectivelor, resursele materiale disponibile descriu acest construct. Figura 12.10. Modelul integrativ al lui Katzell și Thompson (1990) Stimulentele constituie stimuli ai locului de muncă care sunt relevanți pentru satisfacerea nevoilor personale sau, în termeni cognitivi au o valență pentru angajat așa cum o prezintă teoria așteptărilor a lui Vroom. De asemenea, elemente ca expectanțele și instrumentalitatea provin din cadrul aceleași teorii. Atitudinile angajaților au o funcție activatoare pentru că determină un comportament prin care se răspunde pozitiv sau
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Forțele orientate în direcția ralierii la un sistem împărtășit de credințe și atitudini nu vin numai din partea grupului. Indivizii înșiși caută uneori și permit influența normativă. În mod tradițional, influența în grup a fost explicată în cadrul psihologiei sociale prin dependența cognitivă, emoțională și socială a indivizilor de ceilalți (Gilbert și colab., 1998). Grupul de lucru dispune de resurse care sunt importante pentru fiecare membru în parte: informații și recompense. Astfel, dependența indivizilor în grupul de lucru poate fi descrisă ca: dependența
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
subordonații sunt de cele mai multe ori femei, ajutând bărbatul să se concentreze în totalitate sarcinilor de conducere. În studiu, „grupurile” nu au apărut frecvent dar ilustrează relația de susținere între lider și un grup mai mult sau mai puțin coeziv. Capacitățile cognitive ale liderului. Pe măsură ce sporește complexitatea și diversitatea în cadrul organizațiilor noastre, se acordă tot mai puțină atenție capacităților cognitive ale liderului. Totuși, este suficient ca liderul să-și consolideze și să se bazeze pe propria experiență în organizații pentru a conduce
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
grupurile” nu au apărut frecvent dar ilustrează relația de susținere între lider și un grup mai mult sau mai puțin coeziv. Capacitățile cognitive ale liderului. Pe măsură ce sporește complexitatea și diversitatea în cadrul organizațiilor noastre, se acordă tot mai puțină atenție capacităților cognitive ale liderului. Totuși, este suficient ca liderul să-și consolideze și să se bazeze pe propria experiență în organizații pentru a conduce eficient? Jaques (1976) susține că, pe măsură ce individul accede în nivelurile sistemice ale ierarhiei, abilitățile mentale necesare pentru a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
emoțiilor în procesul schimbării. S-au folosit interviuri calitative semi-standardizate cu care s-au interviavat câte 9 angajați de la Departamentul de Resurse Umane, de la fiecare bancă implicată în fuziune. Rezultatele sugerează că în timpul procesului de schimbare intervin procese emoționale și cognitive diferite, uneori chiar contradictorii. În Journal of Occupational and Organisational Psychology, 2000, vol 73, part 3, 265-285 autorii Axtell, C.M. Holman, D.J. Unsworth, K.L. Wall, T.D. Waterson, P.E. Harrington, E. publică studiul intitulat Shopfloor innovation: Facilitating the suggestion and implementation
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
categoriile nu se exclud reciproc, există riscul unor interpretări greșite privind sursele efectelor diversității. 2. Perspectiva organizațională și economică se focalizează pe studiul efectelor diversității asupra produselor activității (cum ar fi relația dintre valoarea diversității și situațiile conflictuale, dintre omogenitatea cognitivă și capacitatea de rezolvare a problemelor) și oferă argumente în favoarea necesității luării în considerare de către organizație a acestui fenomen (Milliken și Martins, 1996, apud. Janssens și Steyaert, 2003). Cercetările derulate din această perspectivă, au condus la alte trei tipuri de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]