2,007 matches
-
cazuri dese ei și-au ucis animalele în loc să le dea la fermele colective. Culacii - țăranii înstăriți - au fost strămutați cu forța în Siberia, unii dintre ei ajungând direct în Gulag. Mai trebuie spus că oricine se opunea în vreun fel colectivizării era etichetat drept "culac" sau "sprijinitor al culacilor". Politica lichidării clasei culacilor, politică formulată de Stalin încă din 1929, a însemnat execuții, strămutări în zone îndepărtate ale Siberiei și condamnarea la ani de detenție în lagărele de muncă forțată. În ciuda
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
drept "culac" sau "sprijinitor al culacilor". Politica lichidării clasei culacilor, politică formulată de Stalin încă din 1929, a însemnat execuții, strămutări în zone îndepărtate ale Siberiei și condamnarea la ani de detenție în lagărele de muncă forțată. În ciuda așteptărilor optimiste, colectivizarea a dus la o prăbușire catastrofală a productivității în agricultură, cifrele realizărilor din epoca NEP-ului ne mai fiind atinse decât în 1940. Schimbarea asociată colectivizării a fost mult mai severă în Ucraina și în zonele învecinate ale regiunii Volgăi
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
și condamnarea la ani de detenție în lagărele de muncă forțată. În ciuda așteptărilor optimiste, colectivizarea a dus la o prăbușire catastrofală a productivității în agricultură, cifrele realizărilor din epoca NEP-ului ne mai fiind atinse decât în 1940. Schimbarea asociată colectivizării a fost mult mai severă în Ucraina și în zonele învecinate ale regiunii Volgăi, ceea ce face ca numeroși istorici să aprecieze că Stalin a dus o politică deliberată de înfometare a ucrainienilor. Numărul de oameni care au murit în timpul foametei
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
așa cum credeau aceștia de cuvință. În ciuda faptului că au fost identificați cu Buharin, OCI sprijinea în mare parte politicile economice staliniste, (cărora Buharin li se opusese), așa cum erau planurile cincinale, concepute pentru industrializarea rapidă a țării, sau cum a fost colectivizarea agriculturii. Mai mult de atât, ei au sprijinit prima fază a proceselor de la Moscova. Principalele diferențe față politica lui Stalin și a Cominternului erau cele care priveau democrația internă din Internaționala Comunistă, rolul conducător pe care și-l aroga Partidul
Opoziția de dreapta () [Corola-website/Science/299514_a_300843]
-
a fost realizată de unii dintre cei mai talentați, onești și neinhibați cercetători și gânditori din România. Documentul acoperă aproape fiecare aspect al comunismului că sistem de viață, analizând momentul instaurării acestui regim, dimensiunea și structura instituțiilor și instrumentelor represiunii, colectivizarea, situația bisericilor, economia, minoritățile naționale, educația ș.a.m.d. [...] Principalele sarcini ale Comisiei Prezidențiale s-au concentrat asupra moralității și puterii, si anume, să îi forțeze pe politicieni și societatea românească să tragă o linie care să separe trecutul de
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
președinte, Traian Băsescu. Romanele sale pe teme țărănești ""Niște țărani"", ""Dragostea și revoluția"" și ""Clipa"", care i-au adus faima înainte de 1989, au fost puternic contestate de criticii literari după 1990, pentru adeziunea implicită la stilul "romanului socialist", pe tema colectivizării. După cum se știe colectivizarea s-a realizat cu "liberul consimțământ forțat" și cu "marele ajutor" dat de "Securitate". Romanul său "Clipa" a fost ecranizat în regia lui Gheorghe Vitanidis. În raportul Tismăneanu, prezentat în fața Parlamentului în 2007 a fost inclus
Dinu Săraru () [Corola-website/Science/299021_a_300350]
-
sale pe teme țărănești ""Niște țărani"", ""Dragostea și revoluția"" și ""Clipa"", care i-au adus faima înainte de 1989, au fost puternic contestate de criticii literari după 1990, pentru adeziunea implicită la stilul "romanului socialist", pe tema colectivizării. După cum se știe colectivizarea s-a realizat cu "liberul consimțământ forțat" și cu "marele ajutor" dat de "Securitate". Romanul său "Clipa" a fost ecranizat în regia lui Gheorghe Vitanidis. În raportul Tismăneanu, prezentat în fața Parlamentului în 2007 a fost inclus în categoria "Exponenți ai
Dinu Săraru () [Corola-website/Science/299021_a_300350]
-
și astfel ocupația sovietică este legiferată. În perioada următoare, are loc "sovietizarea" intensă a Lituaniei. Toată țara este naționalizată, iar pentru a câștiga simpatia micilor proprietari, acestora li se distribuie loturi de pământ rezultate din confiscarea marilor proprietăți. Pentru pregătirea colectivizării de mai târziu, taxele sunt mărite pentru a slăbi puterea tuturor fermierilor. Naționalizarea băncilor, a marilor întreprinderi provoacă o scădere a producției, productivității și a monedei naționale, litas, care este retrasă din circulație în aprilie 1941 și este înlocuită de
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
Uzbece a fost mărit prin absorbția RSSA Karakalpak, pânăîn acel moment parte a RSS Kazahă. Teritorii mai mici au fost schimbate între Kazahstan și Uzbekistan după încheierea celui de-al doilea război mondial. În 1928, a fost declanșat procesul de colectivizare a agriculturii, încheiat pe la mijlocul deceniului al patrulea. În perioada 1937-38, în timpul epurărilor staliniste, mai mulți cetățeni uzbeci au fost executați sau trimiși în lagărele de muncă ale Gulagului. Printre cei care au fost judecați și executați pentru acuzații false de
Republica Sovietică Socialistă Uzbekă () [Corola-website/Science/303796_a_305125]
-
4 februarie 1948 se semnează așa-numitul "Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Populară Română". Printre obiectivele declarate ale acestuia s-ar situa: În 1948, s-a trecut la primele măsuri de colectivizare a agriculturii, care a devenit în scurtă vreme un proces marcat de violențe și abuzuri, de timp ce țăranii înstăriți (chiaburii) nu erau dornici să-și predea în mod voluntar averea. Rezistența țăranilor a fost înfrântă prin bătăi, arestări și
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
investițiilor în industria grea, creșterea producției de bunuri de larg consum, descentralizarea conducerii economice, creșterea veniturilor populației și introducerea unor elemente de autoconducere muncitorească. Autoritățile au renunțat la sistemul cotelor obligatorii impuse producătorilor agricoli privați, dar a accelerat programul de colectivizare a agriculturii pe la mijlocul deceniului al șaselea, folosindu-se totuși de metode mai puțin brutale decât până atunci. În 1962, guvernul a declarat încheiat procesul de colectivizare, în acel moment, 77% din terenul arabil fiind în posesia cooperativelor agricole de producție
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
renunțat la sistemul cotelor obligatorii impuse producătorilor agricoli privați, dar a accelerat programul de colectivizare a agriculturii pe la mijlocul deceniului al șaselea, folosindu-se totuși de metode mai puțin brutale decât până atunci. În 1962, guvernul a declarat încheiat procesul de colectivizare, în acel moment, 77% din terenul arabil fiind în posesia cooperativelor agricole de producție (CAP) și a intreprinderilor agricole de stat (IAS). În ciuda afirmațiilor lui Gheorghiu-Dej cu privire la epurarea partidului de elementele staliniste, el a rămas susceptibil la atacurile din partea dușmanilor
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
pentru a-și strânge bagajele, după care au fost încărcați în vagoane pentru vite și, sub pază militară strictă, au fost „colonizați” pe pământurile înțelenite din estul Bărăganului. Acestă tactică era concepută să intimideze restul țăranilor în vederea desăvârșirii procesului de colectivizare. Mulți deportați s-au reîntors la vetrele lor în următorii 5 ani, până în 1956, dar unii au rămas în satele nou înființate. Rezistența anticomunistă a avut o formă organizată, mulți oameni opunându-se regimului comunist cu arma în mână, formând
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
decembrie 1957, Nicolae Ceaușescu, având gradul de general-locotenent de armată (fiind șeful Direcției Superioare Politice a Armatei și adjunct al Ministrului Forțelor Armate), a condus unitățile militare care au înăbușit răscoala țăranilor din Vadu Roșca (jud. Vrancea) care se împotriveau colectivizării forțate. Cu această ocazie, au fost uciși 9 țărani (Aurel Dimofte, Ionuț Cristea, Ion Arcan, Dumitru Crăciun, Toader Crăciun, Stroie Crăciun, Dumitru Marin, Marin Mihai, Dana Radu), și alți 10 au fost răniți. 18 țărani au fost întemnițați pentru „rebeliune
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
însă ca ambiția de a prinde din urmă standardele de viață din Europa Occidentală să rămână nerealiste. Marea prioritate în economie a guvernului a fost dezvoltarea unei industrii grele care să poată susține armata. S-au impus instituții de stat, colectivizare și cooperative (la ultima categorie s-a renunțat încă din anii 1940 pentru că nu era suficient de capitalistă, întrucât reținea anumite elemente de inițiativă privată, dar apoi a fost reinstaurată), în vreme ce chiar și firmele private mici erau eradicate. Stalinismul a
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
politica de industrializare a lui Stalin și ideologia partidului comunist. Când a discutat represiunile în masă, este de observat absența oricărui comentariu privind arestarea de cetățeni obișnuiți luați la întâmplare. Această absență poate fi considerată intenționată, deoarece evenimente ca brutalitățile colectivizării serviseră intereselor partidului. Hrușciov era încă un comunist convins, și a lăudat leninismul și ideologia comunistă în discursul său la fel de des cât a și condamnat acțiunile lui Stalin. Stalin, spunea Hrușciov, a fost în primul rând victima efectului dăunător al
Despre cultul personalității și consecințele sale () [Corola-website/Science/311593_a_312922]
-
încă nu se stabilise oficial cine era „țăran înstărit”, cine era „mijlocaș” și cine era „chiabur”. Abia ulterior a fost introdus în administrația locală un document administrativ numit „Registru agricol”, care a fost ținut până în 1962, anul încheierii oficiale a colectivizării forțate, pentru că procesul a continuat până în anul 1989. În „Registrul agricol”, populația rurală era înregistrată după următoarele criterii: Primul val de deportare a chiaburilor în "Bărăgan" s-a declanșat pe data de 3 august 1949, acesta vizând satele din județele
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
paraclis), și nu a unei biserici. Cu toate acestea, la intervenția preoților de stil nou din împrejurimi care-i calificau pe călugări drept "elemente antisociale", autorizația le-a fost suspendată, dar temelia casei fusese turnată deja. După finalizarea procesului de colectivizare în anul 1962, s-a obținut pentru a treia oară autorizația de construcție. Atunci, călugării au început să construiască un mic paraclis și câteva chilii, reușind să le termine în numai două luni. Pentru a înșela vigilența autorităților, trapeza era
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
rezolvare la unele situații de viață". Pictarea oamenilor fără chip, cu capetele de formă ovală monocromatică, ca și în alte tablouri (""Cele trei femei"", 1928-1932), este din partea artistului un act de condamnare a strămutărilor în masă a țăranilor și a colectivizării forțate a pământurilor, este o rezistență împotriva distrugerii satului tradițional. Chipurile pustii și plate, adevărate forme moarte, reprezintă un semnal de alarmă în fața pericolului de dezumanizare totală. În anii 1910-1911 realizase un ciclu de tablouri legate de viața satului, acum
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
localități transilvănene sunt: Caracteristici ale agriculturii racovițene: Principalele plante cultivate sunt următoarele: Creșterea animalelor a constituit principala ocupație a racovicenilor din cele mai vechi timpuri și până în prima jumătate a secolului al XX-lea, după care, ca efect direct al "colectivizării agriculturii", până la sfârșitul secolului al XX-lea ea a decăzut simțitor având un ușor reviriment o dată cu căderea comunismului. De-a lungul timpului în gospodăriile satului oamenii s-au ocupat cu: O sinteză a numărului de animale crescut de-a lungul
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
sunt ""Luncile lui Bălan"", ""Luncile Braniștii"", ""La Cărămizi"", ""Su Braniște"", ""Valea Lupului"" și ""Racovicioara"". Deseori unele familii de racoviceni au folosit drept fânețe ogrăzile, mai ales cele dinspre pădure. Peste douăzeci de ogrăzi purtând numele proprietarilor lor, în perioada de după "colectivizare", au fost desființate, urmând ca Legea nr. 18/[[1991]] să le acorde statutul avut anterior anului [[1950]]. [[Pășune|Pășunile]]. În calitatea lor de renumiți crescători de vite, racovicenii s-au îngrijit întotdeauna de asigurarea unor terenuri cât mai întinse și
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
Român și-a legitimat guvernarea „câștigându-le” cu un procentaj de 79,86%. Desfășurarea alegerilor din 19 noiembrie 1946 în Racovița, după relatarea unui martor ocular: Următorii ani au însemnat pentru racoviceni începerea unei campanii de arestări și deportări precum și „colectivizarea agriculturii”. În contextul în care „multe cercuri” înlăturate de la putere se amăgeau (că) „"vin americanii"”, majoritatea racovicenilor au încercat pe toate căile să se împotrivească noii orânduiri comuniste. Americanii n-au venit, dar în schimb în Racovița au început să
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
ajuns în acest fel până în anul 1964 când au fost eliberați cu toții, să nu fie an în care cineva să nu fie arestat și condamnat, ceea ce nu s-a întâmplat în sânul obștii „"de când s-a pomenit ea"”. Zvonurile despre colectivizarea agriculturii au cuprins întreaga țară, ele fiind negate de către Partidul Comunist Român prin mesaje de presă prin care critica „"metodele electorale maniste, care încercau zadarnic să sperie pe țărani cu basmul răsuflat al așa zisei înființări a colhozurilor!!!"”. Adevărul a
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
în 1952, 83 de familii de „individuali” care aveau în proprietate terenurile din „"La Ferestar"” și „"La Bradu"”, au format o „întovărășire agricolă” condusă de Gheorghe Sîn, asociație care după trei ani s-a unit cu "Colectivul", creând astfel premisele „colectivizării totale” a satului, acțiune terminată în 1962 când numărul familiilor „cooperativizate” a ajuns la 803. „Munca de lămurire” a localnicilor pentru înscrierea în "Colectiv" era dusă de echipe de agitatori, venite de la „centru”, ce-și foloseau puterea de convingere verbală
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
fie promovată. Cu desproprietărirea și luarea de drepturi a populației, a luat startul desradanicirea. Iar cu trecera bunurilor private la statul român, au fost înfintate primele întreprinderi agricole de stat (IAS), aici gasindu-si mulți sagani desprioprietati de muncă. Și colectivizarea pământurilor a început să ia contur, așa s-a înfintat în 1949/50 colectivul "Scânteia Șagul". Din 1948 au început să treacă la stat și micile firme private a meseriașilor, iar ca urmare majoritatea șaganilor și-au căutat de muncă
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]