9,604 matches
-
Pitești: cronica unei sinucideri asistate Cuprinstc " Cuprins" Lecția de anatomie (Ruxandra Cesereanu) 11 Cuvânt înainte 13 Introducere 17 Capitolul I - Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și colonii 21 1. Suceava 21 Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovici 21 O.D.C.C. și rivalitatea Bogdanovici - Țurcanu 24 2. Târgșor 27 Protagoniștii și condițiile din închisoare 27 Încercările grupului de la Suceava 30 Evadarea. Evacuarea penitenciarului 34 3. Pitești 35 Pregătirea terenului
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dar și constituirea de rețele de informatori în cadrul închisorilor - practică ce avea să fie extinsă la nivelul întregii societăți odată cu desființarea oficială a detenției pe motive politice. Capitolul Itc "Capitolul I" Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și coloniitc "Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și colonii" 1. Suceavatc "1. Suceava" Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovicitc "Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovici" În noaptea de 14 spre 15 mai 1948 s-a desfășurat o acțiune de proporții, în urma căreia au fost arestate câteva mii de persoane în toată
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
întrebați de colonelul Zeller și Augustin Albon (comandantul pazei la Canal) cum au ajuns în brigadă, dacă au fost maltratați și de către cine. Efectele acestei atitudini s-au văzut în scurt timp, când Bogdănescu și Grama au fost mutați din colonie 2. Și la Canal, implicați în acțiune au fost atât comandantul, care era la curent cu bătăile, cât și ofițerul politic Chirion. Una dintre victime spune că Chirion și brigadierul Pompiliu Lie (fost student la Medicină în Cluj) hotărau cine
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
că motivul mutării lor se aflase deja, întrucât brigadierul Andrei Balla l-a ironizat pe Voin atunci când acesta i-a spus că a fost sincer în acțiunile sale4. Acțiunea de la Canal nu s-a putut intensifica prea mult din cauza specificului coloniilor de muncă, unde primordială era îndeplinirea normei. Bătăile aveau loc seara, iar agresorii încercau să le mascheze atât vizual, cât și sonor. Dar pentru că deținuții lucrau în aer liber, comunicarea era mult înlesnită iar torturile nu au putut fi tăinuite
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fi fost sabotată prin rapoarte false de producție, mărirea timpului de lucru și întreținerea unei atmosfere ostile producției. În final se arată că acțiunea începută la Suceava, continuată la Pitești și Gherla și extinsă la Târgșor, Târgu Ocna și în coloniile de muncă Peninsula și Poarta Albă, urma să fie extinsă și în alte penitenciare, dacă vigilența organelor de stat nu ar fi descoperit-o. În ceea ce privește activitatea individuală a acuzaților, despre Eugen Țurcanu se spune că s-a încadrat în mișcarea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la indicațiile lui Itul, și se pare că a încercat să oprească bătăile transmițând informații în afara țării. A mai trecut prin închisorile din Caransebeș și Codlea, iar după expirarea pedepsei de 10 ani a fost internat alți 5 într-o colonie de muncă. Nici după eliberarea din 1964 nu a scăpat cu totul de șicanele Securității, fiind presat până prin 1972. A reușit totuși să termine Facultatea de Studii Economice și să își întemeieze o familie. A lucrat, după absolvirea facultății, ca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
vorbitor; veți face numai voi doi corvezile brigăzii; dacă nu faceți norma veți primi rația de mâncare redusă etc3. A scăpat de brigada 13 în octombrie 1951 din cauza unui flegmon la mâna dreaptă în stare septicemică, fiind internat în infirmeria coloniei. A mai trecut pe la Gherla și Oradea înainte de eliberarea din 5 aprilie 1955. După eliberare, s-a reînscris în anul IV la Medicină în Cluj, dar a fost exmatriculat în toamna lui 1958 și trimis în Deltă ca felcer. A
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
strânsul recoltei, la cărat și împrăștiat bălegarul pe câmp și ca paznic. Perioada de libertate a fost foarte scurtă, pentru că, înainte de a se căsători religios, pe 19-20 septembrie 1958, a fost rearestat, iar soția, supusă presiunilor, a divorțat. Dus la colonia Culmea, apoi la Periprava, va fi eliberat doar pe 6 mai 1964. Afirmă că a avut coșmaruri timp de 20 de ani după Pitești, iar maxilarul nu și-l poate închide normal nici astăzi. Aristotel („Aligo”) Popescutc "Aristotel („Aligo”) Popescu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
violentă la Pitești (1949-1950) și Canal (1950-1951). A făcut parte din lotul condus de Petru Cojocaru, anchetat în vara și toamna lui 1949. Condamnat la 2 ani de închisoare corecțională, a trecut prin arestul Securității Timișoara, penitenciarele Timișoara și Pitești, coloniile Cernavodă și Valea Neagră. După o perioadă la una din camerele de carantină, Răitaru a fost dus în camera 4-spital, unde a trecut prin torturile conduse de Țurcanu. În primăvara lui 1950 a fost mutat la Cernavodă, iar apoi la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
transferat la Canal, dar returnat pentru că erau prea slăbiți și nu puteau munci. Printre deținuți s-a zvonit însă că Sebeșan a deconspirat acțiunea din Pitești și că acesta ar fi motivul real pentru care lotul nu a rămas în colonie, astfel că a fost torturat și la Gherla, unde a ajuns la începutul lui iunie. A fost bătut până i s-a fracturat mâna de către un „comitet” condus de Alexandru Popa. La Gherla a trecut prin mai multe camere, iar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prinși. Un coleg deținut l-a văzut cum mânca coji de ceapă din gunoi cu câteva zile înainte de a fi ucis3. Trecut de prima tinerețe, Simionescu nu a rezistat torturilor fizice la care era supus noaptea, după ce ziua muncea în colonie, și s-a îndreptat hotărât spre gard, conștient de faptul că santinela îl va împușca. A fost ucis pe 12 iulie 1951, iar corpul său a fost lăsat câteva zile în colonie. Printre deținuți s-a zvonit că santinela care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care era supus noaptea, după ce ziua muncea în colonie, și s-a îndreptat hotărât spre gard, conștient de faptul că santinela îl va împușca. A fost ucis pe 12 iulie 1951, iar corpul său a fost lăsat câteva zile în colonie. Printre deținuți s-a zvonit că santinela care l-a împușcat a fost avansată în grad și a primit permisie două săptămâni. După ce vestea morții sale s-a răspândit, au început să se audă voci care strigau înspre barăcile de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
numit pontator la brigada 23 B, la sugestia lui Bogdănescu. Din această funcție a fost obligat să participe la marile bătăi din luna iulie 1951, alături de toți ceilalți brigadieri și pontatori. Afirmă că pe 4 septembrie 1951 a plecat din colonie spre Poarta Albă, iar mai târziu a fost mutat disciplinar la Aiud. Implicat și condamnat în procesul deținuților, executarea sa poate avea ca motiv real cunoștințele temeinice despre implicarea lui Nemeș și a administrației în exportarea sistemului criminal de la Pitești
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Ciclova Montană 156 Cluj-Napoca 29, 35, 80, 87, 90, 103, 110, 125, 127, 131, 133, 141-143, 145, 156-159, 161, 171, 189, 199, 209 Codlea 126, 140 Constanța 120, 127, 133, 141, 145, 166 Craiova 28, 120, 122, 137, 142 Culmea (colonie de muncă) 181 Curtea de Argeș 129 D Dârmoxa 200 Deva 29 Doclin 187 Dofteana 145 Domașnea 142 Dragomirești 179, 188 Drobeta Turnu Severin 115-116, 141 Dudești 111 E Ezeriș 209 F Făgăraș 29 Feliceni 159 Focșani 145 G Galata 112, 146
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Botez Biroului Internațional al Muncii, au fost apreciate ca deosebit de relevante pentru situația femeii în România.2 Calypso Botez s-a ocupat de fiecare insituție de asistență socială, introducând metode noi, necesare funcționării lor normale. Cu ajutorul ei, au fost reorganizate coloniile de vacanță și cantinele pentru elevii nevoiași, azilurile și dispensarele, iar școlile orfelinatelor au fost transformate în școli profesionale, dând posibilitate atât băieților, cât și fetelor să obțină o meserie, pe lângă cunoștințe de cultură generală 1. Ortansa Satmary, aleasă și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
câteva luni de la constituirea Uniunii a peste 200 de filiale ale sale în 58 de orașe, organizarea a peste 700 de întruniri publice, a 3.000 de conferințe, inaugurarea unor cursuri de alfabetizare și profesionale, construirea de maternități, cămine, orfelinate, colonii de vacanță etc.2 Documentele istorice dovedesc că femeile au venit realmente în sprijinul frontului antihitlerist și au luat parte la efortul general de refacere a țării de după război. Dar toate aceste contribuții nu puteau fi considerate drept consecințe ale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în vedere înmulțirea grădinilor de copii și a leagănelor de micuți, în care mama muncitoare să depună dimineața pruncul și seara să vie să-l ia, după ce toată ziua a fost îngrijit și alăptat. 5) Răspândirea instrucției primare și profesionale: coloniile de vară și cantinele școlare vor fi intensificate. 6) Înființarea de locuri de joc pe sectoare pentru copii, unde fiii muncitorilor să se întărească fizicește prin sporturi raționale, conduse de maeștrii desemnați de comună dintre absolvenții școlii de educație fizică
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
însă, atât de inteligent, că nu au putut releva îndestul spiritul lor practic, felul lor metodic de a lucra, devotamentul cu care au muncit pentru ajutorarea cetățenilor în suferință. Peste tot doamnele consiliere s-au ocupat de reorganizarea orfelinatelor, azilurilor, coloniilor de vară, a cantinelor pentru școlari și cele pentru săraci, de plasarea șomerilor și de acordarea ajutoarelor. În special acordarea ajutoarelor populației nevoiașe, a format obiectul unei atențiuni speciale, căutându-se a se ajuta numai persoanele cu nevoi reale. Femeile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
d-na Botez a găsit pe copii în zdrențe, desculți, dar cu profesori de muzică și dans. Astăzi, copiii sunt complet echipați, urmează la școlile statului, iar vacanța de vară și-au petrecut-o la mare, în preventoriul de la Agigea. Coloniile școlare au fost de asemeni reorganizate, împreună cu cantinele pentru școlari și pentru săraci, azilurile și dispensarele. O inovație, care dă rezultate foarte bune, sunt cantinele ambulante. Pentru copiii de școală săraci, a fost o adevărată binefacere distribuirea în fiecare zi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mai largi, cu secțiuni pentru cercetări psihopatologice, cu ateliere de muncă potrivită aptitudinilor fiecăreia și cerințelor vieții noastre sociale, cu secțiuni pentru activitatea de gospodărie casnică, cu ferme complete pentru refacerea fizică sau morală în viața de țară. c) Organizarea coloniilor de vară pentru elementele accidentate, debile și a unui preventoriu la munte. d) Clădirea unui pavilion de boli venerice pentru bolnavele oneste și copilele între 11-18 ani pentru a le izola într-adevăr de influența nefastă a clientelor obișnuite ale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a ridicat la 4.693 mese și 2.900 ceaiuri și gustări. C. Bazate pe activitatea din trecut am putut continua prin echipe bine organizate în câteva fabrici activitatea A.C.F. Programul a fost ca și cel de la centru. D. Colonia de vară a anului 1940 din Bran, jud. Brașov, a fost prilej de adunare, întărire sufletească și trupească, precum și o bună recreație în vremuri destul de grele. A funcționat numai o lună de la 2 august-1 septembrie și a numărat 150 de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
aleasă scriitoarea Elena Văcărescu. Activitatea acestei organizații patriotice s-a împletit cu aceea a celorlalte organizații grupate în F.N.R. Româncele au desfășurat o susținută activitate de solidaritate și propagandă atât în cadrul Uniunii femeilor franceze (președintă Eugénie Cotton), cât și în colonia română. Luam parte activă și la difuzarea ziarului „La Roumanie Libre”. La insurecția din Paris din august 1944, întregul grup de medici români a făcut parte din Miliția patriotică a Cartierului Latin. Ei au luat parte la luptele de eliberare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
acțiuni în jurul întreținerii unor maternități orfelinate, reclădiri ale unor biserici, școli etc... Domeniul în care femeile au fost deosebit de active este acela al protecției mamei și a copilului. Aici cu toate numeroasele piedici, au realizat 35 cămine de zi, 17 colonii sezoniere, 15 cantine proprii, sprijinind aproape peste tot inițiativa cantinelor școlare, prin intermediul învățătoarelor noastre, 4 maternități mari (cu concursul Ministerului Sănătății), 4 grădinițe, 2 leagăne, 1 cămin de croitorie și un azil de bătrâne. În afară de aceste realizări, femeile noastre colaborează
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
membrelor F.D.F.R. la acțiunile C.A.R.S. În același domeniu al asistenței înregistrăm azi și înfăptuirile organizațiilor noastre: 207 creșe, 239 cămine de zi, 188 centre sezoniere pentru copiii populației rurale, 2 maternități (orașe), 26 case de nașteri (sate), 100 colonii de vacanță cu un efectiv de 952.321 persoane, 634 școli de adulți. În cursul anului 1947, secția de asistență centrală a F.D.F.R., a înscris la activul ei, primirea, trierea și distribuirea corespondenței prizonierilor care se mai aflau încă în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
căi și oportunități de creștere și diversificare a acesteia, teză de doctorat, conducător științific prof. univ. dr. Alexandru Puiu, ASE, București, p. 137. footnote>. Conceptul de guvernanță (corporativă) a fost utilizat în instituțiile naționale, organizații comerciale, dar și în administrarea coloniilor și teritoriilor ocupate. Ulterior, conceptul de guvernanță corporativă s-a dezvoltat în sectorul privat și a fost preluat și aplicat în majoritatea domeniilor de activitate. În ultimii ani s-a extins rapid, în mod special la organizațiile din sectorul public
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]