5,219 matches
-
dat: lexicul sau vocabularul unei limbi și regulile de utilizare a acestuia în situațiile concrete de comunicare. Regulile gramaticale, adică reguli morfologice de bună formare a cuvintelor și de clasificare a lor în părți de vorbire, și reguli sintactice de combinare, înlănțuire a cuvintelor în propoziții, fraze, discursuri sau a cuvintelor în propoziții, a propozițiilor în fraze și a frazelor în discursuri, texte. În timpul enunțării, noi combinăm, conexăm enunțuri lingvistice mai mici în unități mai mari având o anumită intenție comunicativă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a cuvintelor în propoziții, fraze, discursuri sau a cuvintelor în propoziții, a propozițiilor în fraze și a frazelor în discursuri, texte. În timpul enunțării, noi combinăm, conexăm enunțuri lingvistice mai mici în unități mai mari având o anumită intenție comunicativă. Această combinare sau conexare trebuie să prezinte o anumită adecvare sau compatibilitate între entitățile lingvistice, adică acea “caracteristică de distribuție a unei unități lingvistice de a accepta, în procesul combinării, legarea de una sau de alte unități, unitățile care permit legarea, apărând
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
mai mici în unități mai mari având o anumită intenție comunicativă. Această combinare sau conexare trebuie să prezinte o anumită adecvare sau compatibilitate între entitățile lingvistice, adică acea “caracteristică de distribuție a unei unități lingvistice de a accepta, în procesul combinării, legarea de una sau de alte unități, unitățile care permit legarea, apărând împreună (fiind deci co - ocurente), sunt compatibile.” (Bidu-Vrânceanu, 1997:115). Deși termenul de adecvare este folosit de Searle pentru a desemna relația de potrivire sau ajustare dintre limbaj
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
locutorul vizează interlocutorul, asupra căruia încearcă să acționeze prin actul său de limbaj, cu alte cuvinte intenția locutorului este una acțională sau practică. Pe dimensiunea conectivă, sintactică a intervenției sale discursive, locutorul vizează însăși construcția discursivă, cu alte cuvinte în timpul combinării, înlănțuirii sau conectării entităților lingvistice, acesta este atent la însuși acest proces sintactic, intenția lui fiind aceea de a închega o secvență discursivă adecvată sau compatibilă din punct de vedere sintactic. Fenomen care este surprins prin sintagma “intenționalitate metalingvistică.” Capitolul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
5. Direcția de adecvare a limbajului la lume Ideea unor direcții de adecvare între limbaj și lume este propusă de Searle și Vanderveken. Astfel, pentru ei există patru direcții posibile de adecvare: a limbajului la lume; a lumii la limbaj, combinarea lor și inexistența lor. (cf. Moeschler, 1999:61 și Romedea, 1999:30). Ne interesează, aici, prima variantă, anume direcția de adecvare a limbajului la lume. Aceasta se realizează la nivelul dimensiunii referențiale a limbajului, situație în care limbajul se ajustează
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
enunțul performativ: „Nu fuma, este dăunător!” are și un conținut propozițional: „fumatul este dăunător”. Prin urmare, în opinia lui, enunțând o frază oarecare, locutorul efectuează cel puțin unul din următoarele acte de limbaj: un act locuționar, care presupune articularea și combinarea de sunete, cuvinte cu sens, semnificative, este „actul de a spune ceva”(Sălăvăstru) care poate avea un conținut propozițional; un act ilocuționar, care se săvârșește în spunerea a ceva (influențând asupra raporturilor dintre interlocutori), este „actul de a spune ce
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
acestea implicând imposibilitatea stabilirii unei căi standard de a impune aceeași opinie la mai mulți interlocutori. Eficiența unei argumentări în impunerea unei opinii ține de mai mulți factori: personalitatea și competența interlocutorilor, forța argumentelor puse în scenă, modul “fericit” de combinare a acestora, precum și alți factori contextuali. În general, argumentarea este pusă în relație cu demonstrarea, uneori fiind chiar confundate. Demonstrația operând, mai degrabă, cu noțiuni formalizate, desemnează o operație discursivă care stabilește adevărul / falsul unei propoziții (teze) în mod strict
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
va transforma lumea înconjurătoare, pentru ca aceasta să se potrivească enunțului. Ideea unor direcții de adecvare între limbaj și lume este propusă de Searle și Vanderveken. Astfel, există patru direcții posibile de adecvare: a limbajului la lume, a lumii la limbaj, combinarea lor, inexistența lor. (cf. Moeschler, 1999:61 și Romedea, 1999:30). Adecvarea limbajului la lume este direcția specifică întrebuințării referențiale, asertive a limbajului, rolul acesteia fiind aceea „de a reprezenta modul de a fi a lucrurilor în lume”. Ajustarea lumii
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
proprie întrebuințării performative a instanțelor de discurs, scopul locutorului fiind acela de a transforma lumea, mai întâi „lumea interioară” a interlocutorului, și prin aceasta lumea reală externă. Este cel mai des întâlnită în cazul actelor ilocuționare (cerere, ordin, promisiune, etc.). Combinarea celor două este tot o direcție (o dublă direcție) specifică folosirii performative a discursivității. Avem două cazuri: când un enunț performativ are și un conținut propozițional sau când un enunț referențial e și performativ sau folosit cu un scop performativ
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
reactiv folosit ca indicator în volumetria complexonometrică a ionului de magneziu Mg2+. Complexonul permite, de asemenea, dozarea spectrofotocolorimetrică a aceluiași ion. Ligandul poate forma numeroși compuși coordinativi chelați cu ionul de magneziu, în funcție de pH, combinațiile diferind atât prin raportul de combinare între ionul metalic și ligandul polidentat, cât și prin natura celorlalți liganzi prezenți în sfera de coordinare. În funcție de pH, acest ligand suferă diverse procese de echilibru acido-bazice, cedând unul sau doi protoni, ceea ce-i permite să se coordineze în diferite
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
caracteristică complexului format. Se repetă măsurarea absorbanței (extincției) la o serie de amestecuri pentru care x variază între 0 ÷ 1. Dacă în reacția de echilibru următoare: q M + p L ⇄ MqLp se formează compusul coordinativ MqLp, pentru determinarea raportului de combinare se folosesc serii de soluții reactante în care se utilizează cantități variabile din reactanții M și L, astfel încât raportul de combinare al acestora să difere de la un sistem la altul. Valorile proprietăților măsurate (absorbanță, extincție) ale sistemelor obținute prin amestecarea
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
în reacția de echilibru următoare: q M + p L ⇄ MqLp se formează compusul coordinativ MqLp, pentru determinarea raportului de combinare se folosesc serii de soluții reactante în care se utilizează cantități variabile din reactanții M și L, astfel încât raportul de combinare al acestora să difere de la un sistem la altul. Valorile proprietăților măsurate (absorbanță, extincție) ale sistemelor obținute prin amestecarea soluțiilor reactante vor trece printr-un maxim sau minim pentru o anumită valoare a lui x. Amestecul de soluții de M
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
și L, nu absorb la lungimea de undă la care se fac determinările de absorbanță, iar în soluție se formează un singur compus coordinativ. În diagrama absorbanță (extincție) - compoziția amestecului de soluții, proiecția maximului pe abscisă va indica reportul de combinare M:L. 5.1.1.2.2 Metoda raporturilor molare Se realizează o serie de amestecuri de soluții în care volumul soluției uneia dintre componente se menține constant, iar volumul soluției celeilalte componente variază continuu și se măsoară absorbanța fiecărui
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
ramuri de dreaptă constituie un indiciu privind formarea complexului. Acesta indică, de fapt, cantitatea de component de concentrație variabilă (L) pentru care a fost complexată în întregime cantitatea de reactiv de concentraŃie constantă (M); implicit, acesta va indica raportul de combinare. Metoda s-a dovedit utilă mai ales pentru combinațiile coordinative de tipul MLn (n = 3, 4, 5, 6), la care metoda variațiilor continue nu poate preciza cu exactitate compoziția. 5.1.1.3 Determinarea compoziției compușilor coordinativi formați în sistemul
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
la lungimea de undă λ = 660 nm. 5.1.1.3.2.2 Interpretarea rezultatelor Se reprezintă grafic variația extincției în funcție de compoziția amestecului pentru fiecare set de amestecuri de soluții. Din poziția maximului curbelor obținute, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.1.3.3 Determinarea compoziției compușilor cuprului cu acidul sulfosalicilic prin metoda raporturilor molare 5.1.1.3.3.1 Modul de lucru Se prepară 250 cm3 soluție tampon cu pH = 5 și 250 cm3 soluție
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
1.1.3.3.2 Interpretarea rezultatelor Pentru fiecare serie de amestecuri de soluții se reprezintă grafic variația extincției în funcție de raportul M:L. Din proiecția pe abscisă a punctului de discontinuitate a ramurilor de dreaptă, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.1.4 Determinarea compoziției compușilor coordinativi formați în sistemul FeCl3 - acid sulfosalicilic În sistemul de reacție FeCl3 - acid sulfosalicilic, în soluție apoasă, se formează complecși mononucleari având raporturi molare M:L diferite și cu stabilități diferite
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
la lungimea de undă λ = 560 nm. 5.1.1.4.2.2 Interpretarea rezultatelor Pentru fiecare set de amestecuri de soluții se reprezintă grafic variația extincției în funcție de compoziția amestecului. Din poziția maximului curbelor obținute, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.1.4.3 Determinarea compoziției compușilor ionului feric cu acidul sulfosalicilic prin metoda raporturilor molare 5.1.1.4.3.1 Modul de lucru Se prepară 250 cm3 soluție tampon cu pH = 2 și 250 cm3
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
1.1.4.3.2 Interpretarea rezultatelor Se reprezintă grafic variația extincției în funcție de raportul M:L pentru fiecare serie de amestecuri de soluții. Din proiecția pe abscisă a punctului de discontinuitate a ramurilor de dreaptă, se determină raportul molar de combinare M:L. 5.1.2 Determinarea compoziției compușilor coordinativi prin metoda refractometrică 5.1.2.1 Considerații teoretice Metoda refractometrică se bazează pe determinarea indicelui de refracție al substanței de analizat. Dacă o rază de lumină trece dintr-un mediu
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
cu ajutorul soluțiilor tampon, și nu a apei distilate. Prin urmare, se vor obține două seturi de soluții. Se va studia sistemul de reacție clorură cuprică - acid sulfosalicilic. Întrucât compușii de coordinare care se formează în aceste sisteme prezintă rapoarte de combinare diferite în funcție de pH-ul sistemului, determinările refractometrice se vor realiza atât la pH = 5, cât și la pH = 9. Se prepară serii de soluții care să conțină volume diferite de reactanți, exprimate procentual, considerând volumul total egal cu 4 cm3
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
variației indicelui de refracție în funcției de componența amestecurilor Cu2+ - acid sulfosalicilic. Apariția unui minim sau maxim, a unui punct de inflexiune sau a unei schimbări de pantă pe curbă indică formarea unui nou compus, al cărui raport molar de combinare se determină prin proiecția punctului caracteristic de pe curbă pe axa absciselor. 5.1.3 Determinarea tipului compușilor coordinativi prin metoda conductometrică 5.1.3.1 Considerații teoretice Conductibilitate electrică a unui mediu reprezintă mărimea care exprimă capacitatea acestuia de a
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
transferarea liberalismului intern la o scară mondială. Această perspectivă este cea mai răspândită în comunitatea academică, având o genealogie impresionantă, care-l include, printre alții, și pe Hans Morgenthau pentru care nașterea idealismului în perioada interbelică este marcată de [proiectulț combinării raționalismului și liberalismului din domeniul politicii interne în arena politicii externe. Suganami descria în 1989 același proces ca fiind rodul analogiei domestice prin care autorii liberali din perioada interbelică înțeleg explicarea fenomenelor politice și economice internaționale prin extrapolarea experiențelor politice
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
În Lerecit, după ce pune în paranteză problema mediului reprezențional, Jean-Michel Adam dezvoltă această observație și identifică stratul de semnificație narativă ca pe o categorie textuală paralelă celei descriptive, explicative sau conversaționale. Adam notează faptul că textele pot fi rezultate ale combinării mai multor tipuri textuale, adică descriptiv, explicativ sau conversațional și că într un text, unul dintre aceste tipuri poate uneori să fie, alteori poate să nu fie dominant. În mod similar, Seymour Chatman pledează pentru înțelegerea textului în termenii unei
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ceea ce John Law numește method assemblage, adică o asociere a adevărurilor posibile într-un agencemet (care este traducerea în engleză a conceptului Mille Plateaux din Deleuze și Guattari). În accepția lui Law, asta înseamnă o metodă de aranjare, dispunere, potrivire, combinare, ordonare a secvențelor teoretice și analitice în platouri, adică o derulare ezitantă a cercetării, care se află în foarte mică măsură sub control deliberat. Mai înseamnă o metodă lentă și nesigură, asociată unui proces de cercetare riscant și favorizând descoperirea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de sport sau al altui tip de activitate motrică, rezistența este generală și specifică; * după sursele de energie care se consumă, rezistența este anaerobă și aerobă; * în funcție de durata efortului rezistența este de scurtă, medie și lungă durată; * după modul de combinare cu alte calități motrice, în funcție de solicitările diferite impuse de efortul specific avem: rezistență-forță, rezistență-detentă, rezistență viteză, tipuri în care celelalte calități se suprapun pe fondul de rezistența. Rezistența generală se consideră că se manifestă atunci când în activitate este cuprinsă mai
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
pericolul transferării autorității de statut asupra conținuturilor, sub forma argumentului autorității. Pentru cei care învață apare astfel pericolul ca un lucru să fie considerat adevărat sau fals nu pentru că este demonstrabil, ci pentru că parvine de la o sursă cu „ autoritate”; e. Combinarea, în mod curent, în cadrul comunicării în clasă, a celor două forme verbale: oralul și scrisul. De aici apar o serie de particularități de ritm, de formă sau de conținut; f. Personalizarea comunicării didactice face ca același cadru instituțional, același conținut
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]