2,825 matches
-
ale Doamnei Neaga, Ileana și Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce fugiseră împreună cu Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mânăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș, iar aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se află în apropierea unor ruine ce poartă denumirea de “Zidul Doamnei Neaga”. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
satul Zamfira și alcătuit din biserica „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Nifon”-Mare (a cărei pictură a fost realizată de Nicolae Grigorescu), și biserica „Sfânta Treime” (1743) din cimitir. Tot în zona mănăstirii, vis-a-vis de biserica „Sfânta Treime”, se află beciul conacului din secolul al XVII-lea, astăzi depozit.
Comuna Lipănești, Prahova () [Corola-website/Science/301688_a_303017]
-
sunt arestați 27”, numai la Sângeru În satul Sângeru există ca monument istoric Biserica cu hramul Sf. Andrei - Sângeru, construită în secolul al XVIII-lea(1793) si restaurată în anii '90, precum și un muzeu de istorie. Acesta se găsește în conacul ridicat în a doua jumătate a secolului secolul al XVIII-lea (1793) de boierul Andrei Bozianu, vistiernic și apoi stolnic în sfatul domnesc. Clădirea, bine conservată, este reprezentativă pentru arhitectura rezidențială rurală de sfârșitul evului mediu românesc. Edificiul cu ziduri
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
reînființarea județelor, a revenit la județul Prahova, și i-a fost arondat și satul Tisa (până atunci, în comuna Apostolache). În comuna Sângeru se află (1793) din satul de reședință, monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu alcătuit din conacul Bozianu, biserica „Sfântul Andrei”, turnul-clopotniță și zidul de incintă. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, ambele aflate în satul Sângeru și clasificate ca monumente memoriale
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
100 hectare de ulmi, stejari și salcii. În aceste locuri s-au luptat în 1917 armata româno-rusă cu nemții. Până în 1920 pădurea s-a defrișat. Ea făcea parte din vestita pădure a Vlasiei. La început aici s-a construit un conac boieresc cu trei -patru locuințe unde se adăposteau logofătul și slugile boierului. Cu timpul s-au adăugat și alte case formând un sat cu aproximativ patruzeci de familii. Numele de "Crâng" și l-a luat de la pădurice, apoi s-a
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
în ruină, dar se începuseră unele lucrări de refacere. A fost un mare colecționar de antichități romane descoperite mai ales în zona Hațegului, la Grădiștea de Munte. În 1866 a fost vizitat la Fărcădin de Aron Densușianu. La intrarea în conacul său din Fărcădin și în salon erau amplasate multe statui, busturi și inscripții din perioada romană. Printre persoanele importante care i-au vizitat colecția se numără împăratul Franz Iosif I și marele istoric german Theodor Mommsen. Legat de colecția sa
General Berthelot, Hunedoara () [Corola-website/Science/300548_a_301877]
-
a fost distrus castelul de la Zam. Pe la 1866 castelul era în ruină, dar se începuseră unele lucrări de refacere. A fost un mare colecționar de antichități române descoperite mai ales în zona Hațegului, la Grădiștea de Munte. La intrarea în conacul sau din Fărcădin și în salon erau amplasate multe statui, busturi și inscripții din perioada română. Printre persoanele importante care i-au vizitat colecția se numără împăratul Franz Iosif I și marele istoric german Theodor Mommsen. Legat de colecția să
Fărcădin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300547_a_301876]
-
a revenit în componența actuală la județul Argeș, reînființat. În comuna Budeasa se află patru monumente istorice de arhitectură de interes național: (dinainte de 1762; ansamblu cuprinzând casa propriu-zisă și zidul de incintă); (secolele al XVI-lea-al XIX-lea), cuprinzând conacul Budișteanu (1762, refăcut la 1870), ruinele conacului vechi (1598), parcul și anexele (ambele din secolul al XIX-lea); (1796), cu biserica propriu-zisă, două porți, zidul de incintă și mormintele Budiștenilor (secolele al XVIII-lea-al XX-lea, clasificat ca monument
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
Argeș, reînființat. În comuna Budeasa se află patru monumente istorice de arhitectură de interes național: (dinainte de 1762; ansamblu cuprinzând casa propriu-zisă și zidul de incintă); (secolele al XVI-lea-al XIX-lea), cuprinzând conacul Budișteanu (1762, refăcut la 1870), ruinele conacului vechi (1598), parcul și anexele (ambele din secolul al XIX-lea); (1796), cu biserica propriu-zisă, două porți, zidul de incintă și mormintele Budiștenilor (secolele al XVIII-lea-al XX-lea, clasificat ca monument memorial sau funerar), ultimele trei aflându-se
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
aflată în incinta bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din același sat. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1819) din satul Calotești; și conacul Tabacovici (1930) din satul Valea Mărului.
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
Patru obiective din comuna Hârtiești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1833) din Hârtiești; biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1852) din Lucieni; ansamblul conacului Jean Vlădescu (1926), cu conacul, parcul, incinta și anexele; și ansamblul conacului C.A. Vlădescu (1936), și el cu conacul, parcul și împrejmuirea cu poartă.
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1833) din Hârtiești; biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1852) din Lucieni; ansamblul conacului Jean Vlădescu (1926), cu conacul, parcul, incinta și anexele; și ansamblul conacului C.A. Vlădescu (1936), și el cu conacul, parcul și împrejmuirea cu poartă.
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1833) din Hârtiești; biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1852) din Lucieni; ansamblul conacului Jean Vlădescu (1926), cu conacul, parcul, incinta și anexele; și ansamblul conacului C.A. Vlădescu (1936), și el cu conacul, parcul și împrejmuirea cu poartă.
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1833) din Hârtiești; biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1852) din Lucieni; ansamblul conacului Jean Vlădescu (1926), cu conacul, parcul, incinta și anexele; și ansamblul conacului C.A. Vlădescu (1936), și el cu conacul, parcul și împrejmuirea cu poartă.
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
sub numele de "Izvoru". În comuna Izvoru se află (1701), monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, singurul obiectiv din comuna Izvoru inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș, clasificat tot ca monument de arhitectură, este ansamblul conacului Perticari-Davila (secolele al XVII-lea-al XX-lea), cuprinzând conacul mare (dinainte de 1919), conacul mic (secolul al XVII-lea, refăcut înainte de 1919) și parcul (amenajat în secolul al XIX-lea).
Izvoru, Argeș () [Corola-website/Science/300626_a_301955]
-
monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, singurul obiectiv din comuna Izvoru inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș, clasificat tot ca monument de arhitectură, este ansamblul conacului Perticari-Davila (secolele al XVII-lea-al XX-lea), cuprinzând conacul mare (dinainte de 1919), conacul mic (secolul al XVII-lea, refăcut înainte de 1919) și parcul (amenajat în secolul al XIX-lea).
Izvoru, Argeș () [Corola-website/Science/300626_a_301955]
-
de interes național. În rest, singurul obiectiv din comuna Izvoru inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș, clasificat tot ca monument de arhitectură, este ansamblul conacului Perticari-Davila (secolele al XVII-lea-al XX-lea), cuprinzând conacul mare (dinainte de 1919), conacul mic (secolul al XVII-lea, refăcut înainte de 1919) și parcul (amenajat în secolul al XIX-lea).
Izvoru, Argeș () [Corola-website/Science/300626_a_301955]
-
În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș. Clasificate ca monumente de arhitectură sunt biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1837) din Budișteni; biserica „Sfinții Mucenici Gheorghe și Ecaterina” (1864) din Leordeni; și ansamblul conacului Gussi-Lahovary (secolele al XVII-lea-al XIX-lea), cuprinzând conacul, parcul, anexele și zidul de incintă. Casa memorială Dinu Lipatti (1938-1942) din Ciolcești este clasificată ca monument memorial sau funerar.
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
lista monumentelor istorice din județul Argeș. Clasificate ca monumente de arhitectură sunt biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1837) din Budișteni; biserica „Sfinții Mucenici Gheorghe și Ecaterina” (1864) din Leordeni; și ansamblul conacului Gussi-Lahovary (secolele al XVII-lea-al XIX-lea), cuprinzând conacul, parcul, anexele și zidul de incintă. Casa memorială Dinu Lipatti (1938-1942) din Ciolcești este clasificată ca monument memorial sau funerar.
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
revenit la județul Argeș, reînființat, având alcătuirea actuală, sub numele de "Merișani". În comuna Merișani se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1753) din Borlești; (1753, refăcut în 1870 și în 1928), tot din Borlești, alcătuit din conac, anexe și parc; și (1653), din satul Vărzaru, cu ruinele caselor și biserica „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva”. Tot de interes național este și monumentul memorial sau funerar reprezentat de crucea de piatră de lângă școala din Borlești. În rest, alte
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Mihail și Gavriil” (1810) din Dobrogostea; gara (1880); curtea boierească (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea), formată din conac, pavilioane, anexă, grajduri, parc și zid de incintă cu poartă; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1808), ultimele trei din satul Merișani; și biserica „Sfântul Nicolae” (1868) din Vâlcelele.
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
așezați ca și clăcași pe moșia boierilor Bălăceni sau moșeneni, ocupația principală fiind cultivarea terenului și creșterea animalelor. Un rol deosebit l-a avut familia Bălăceanu, care de-a lungul timpului a construit în vatra satului biserica, primăria, moara și conacul boieresc. Comuna Stolnici este, în conformitate cu prevederile legii nr. 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, o comună de rangul III și se compune din următoarele sate: Compartiment de prevenire format din șef serviciu pompieri, 6 formații de
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
fiind unul din edificiile cele mai moderne. Un rol deosebit de important în istoria și dezvoltarea comunei l-a avut și îl are în continuare familia Bălăceanu care de-a lungul timpului a construit în vatra satului biserica, primăria, moara și conacul boieresc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stolnici se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,55%), cu o minoritate de romi (3,08%). Pentru
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
aceștia numărându-se , oltenii “, care au venit comuna Butoiești , județul Mehedinți ,, jienii “, ce au venit de pe malurile râului Jiu , din județul Gorj , iar , ungurenii “ sunt păstori , proveniți de prin părțile Sibiului. În vremea domnitorului Brâncoveanu exista la Slobozia și un conac pentru popasul domnesc , ce a fost refăcut de Știrbei Vodă , acesta moștenindu-l împreună cu ținuturile din jur . Mai târziu , acesta a fost moștenit de unul dintre descendenții nobilei familii moldovene Sturdza , pe nume Costache , prin căsătoria sa cu Irina Câmpineanu
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
se află , astăzi secția „Dumitru și Alice Rosetti-Tescanu” a Muzeului Național „George Enescu” din București, monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul cuprinde casa Rosetti-Tescanu (1894), biserica „Sfântul Gheorghe” (1769) și fabrica de spirt Rosetti (1840). Tot în parcul conacului Rosetti-Tescanu se află și statuia lui George Enescu sculptată în 1957 și clasificată și ea ca monument de for public de interes național. În rest, în comuna Berești-Tazlău mai există alte trei obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]