8,042 matches
-
constituit, devine el însuși valoare, iar trăsăturile de personalitate pozitive s-au consacrat ca valori: harnic, prietenos. Suntem aici cu totul pe teritoriul a ceea ce s-ar putea numi echivalențe enunțiale (Iluț, 1984), adică prin expresii deosebite se vizează conținuturi conceptuale identice, cum ar fi „valori interiorizate”, „scară personală de valori”, „orientarea axiologică”, „sistem de valori” (vezi și în continuare, secțiunea 1.6.). Fără a subaprecia necesitatea clarificărilor conceptuale, e profitabil de recunoscut deci că deosebirile dintre diferite expresii sunt mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
numi echivalențe enunțiale (Iluț, 1984), adică prin expresii deosebite se vizează conținuturi conceptuale identice, cum ar fi „valori interiorizate”, „scară personală de valori”, „orientarea axiologică”, „sistem de valori” (vezi și în continuare, secțiunea 1.6.). Fără a subaprecia necesitatea clarificărilor conceptuale, e profitabil de recunoscut deci că deosebirile dintre diferite expresii sunt mai mult de accent și perspectivă: în ceea ce pentru observatorul din exterior, de exemplu, apare ca trăsături, interese, nevoi, subiecții umani în cauză pot vedea valori, convingeri, scopuri de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
interferează și uneori se includ. Astfel, compararea socială presupune învățarea cognitiv-complexă și autoanaliza. E important apoi de reținut că formarea atitudinilor este intim asociată cu procesul de schimbare a acestora, și deci nu poate fi deplin înțeleasă fără un cadru conceptual ce cuprinde persuasiunea, credibilul, sugestibilitatea, influența socială, raporturile intergrupale și multe altele. 2.4. Schimbarea atitudinalătc "2.4. Schimbarea atitudinală" 2.4.1. Persuasiunea și efectele eitc "2.4.1. Persuasiunea și efectele ei" De mic, individul trăiește într-un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dar neîndoielnic ea va fi marcată prin intermediul acestora de un context sociocultural, de tradițiile și obiceiurile din comunitatea respectivă, de povestioarele care circulă în acel mediu, de experiențele anterioare. Consider însă, ca o a doua majoră observație, că în sfera conceptuală a contextului trebuie să intre și factori de natură obiectivă, structurală, în speță cei socioeconomici și politici, și nu doar cei mentalitari. (Pe această linie aș remarca totuși că, în ciuda diferențelor de nuanță dintre „situație” și „context”, în multe conjuncturi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
considerându-l pe acesta din urmă ca fiind „acel comportament intenționat, realizat în afara obligațiilor de serviciu și orientat spre susținerea, conservarea și promovarea valorilor sociale” (p. 181). Personal, cred că apelul la valori sociale în abstract dilată prea mult sfera conceptuală. Mai ales dacă e vorba despre altruism, și nu despre comportament prosocial în general. Cineva se poate zbate toată viața în afara obligațiilor de serviciu pentru ceea ce el crede că e patriotism, fără să producă acte de ajutorare concrete. Mai mult
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ca ipoteza altruismului empatic. Ea afirmă că „emoțiile empatice produc o motivație al cărei ultim scop este beneficiul persoanei față de care este resimțită empatia, adică o motivație altruistă” (Batson, 1998, p. 300). Termenului „empatie” i s-au acordat multe nuanțe conceptuale, unii autori - inclusiv C.D. Batson, figura proeminentă în domeniu - folosindu-l interșanjabil cu cel de „simpatie” (a se nota că, în literatura de specialitate, „simpatie” nu înseamnă doar că cineva este „simpatic”, ci ar desemna o nuanță în sensul românescului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care indivizii sunt interesați în scopurile grupurilor (sarcină) sau în relațiile din interiorul lor (social), în timp ce a doua vizează măsura în care membrii sunt atașați de grup ca atare sau de unii dintre componenții acestuia. Această dimensiune este strâns legată conceptual de ceea ce s-ar putea numi atracție depersonalizată. Prin respectivul concept se înțelege faptul că nu atât atracțiile afective bazate pe caracteristici de personalitate sunt responsabile pentru coeziunea grupului, cât nevoia de a face parte dintr-un grup. Ceilalți din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
group" A fi in-group înseamnă „noi”, a fi out-group înseamnă „alții”. Mereu invocate, in-group-ul și out-group-ul reprezintă o problemă de apartenență reală, dar mai ales una de categorizare socială, de autoidentificare și heteroidentificare. De aceea, de la începutul lansării acestui binom conceptual de către W. Summer (în 1906), s-a pus accent pe analiza mecanismelor și efectelor drasticei categorizări în „noi” și „alții”, autorul american afirmând, printre altele, că ostilitatea față de out-group este proporțională cu intensitatea coeziunii în in-group. Chiar dacă nu ajunge în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
distribuite în jurul unor probleme controversate. Pentru sinteza opiniilor fluctuante - consens valoric sau, în terminologia lui McIver, sistemul opiniei publice - mai potrivită ar fi expresia, folosită mult de istorici, de climat de opinie (Lazarsfeld, 1957), care, la rândul ei, este subsumabilă conceptual unei categorii sociosemantice și mai largi, cea de mentalitate. Mentalitatea individuală și colectivă se structurează în jurul unor valori, care reprezintă principii fundamentale despre dezirabil, despre ceea ce e bine și demn de urmat, iar ele sunt prescrise cultural. În combinație cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1. Preliminarii tc " 1.1. Preliminarii " Când intenționăm să vorbim despre comunicare, fie și doar din rațiuni tangențiale la o altă temă propusă spre dezbatere, observăm aproape imediat un fenomen interesant: termenul de comunicare se prezintă sub forma unei aglomerări conceptuale cu multiple (și deseori neașteptate) ramificații, fiind văzut drept parte integrantă și, în același timp, cuprinzând procedural un mare număr de științe. În acest mod, cercetătorul se află în fața unui câmp extrem de generos de posibilități, dar, în aceeași măsură, dificil
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în fapt, așa cum am putut observa mai devreme, chiar și unele definiții mai extinse ale fenomenului comunicării pot intra sub incidența instrumentală a dezvoltării unor modele. Pe de altă parte, prin analiza pe care am întreprins-o în aceste delimitări conceptuale, am putut identifica anumite segmente/componente specifice, care îndeplinesc roluri distincte sau conjugate în cadrul procesului comunicațional ca atare: este vorba despre funcțiile de emisie/recepție, despre canalul prin care are loc comunicarea, despre mesajul propriu-zis cu specificitățile sale (incluzând fenomenele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mitul este un limbaj, dar un limbaj care lucrează la un nivel foarte ridicat și la care „sensul reușește să decoleze, dacă se poate spune așa, de pe fundamentul lingvistic de la care a pornit” (Lévi-Strauss, 1978, p. 252). Atât în analiza conceptuală, cât și în exemplele cu impact instrumental, Claude Lévi-Strauss ne oferă argumente sensibile pentru imaginarea unui posibil model al comunicării. Chiar dacă aceste coordonate se desfășoară mai degrabă la un nivel implicit decât explicit, regăsim un model al sistemului de atitudini
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în ceea ce privește planificarea nu este planul (produsul activității vorbitorului), ci planificarea însăși. O astfel de sentință oferă o viziune care depășește eroarea frecventă pe care o fac tinerii vorbitori atunci când consideră construcția unui proiect al discursului propriu ca ducând la rigiditate conceptuală și la imposibilitatea luării în calcul a factorilor întâmplători/neplanificați; iată că, dacă proiectul discursului realizat este vulnerabil - pe drept cuvânt - în fața unei asemenea critici, nu el ar trebui să fie ținta proiectării, ci activitatea de reflecție la multitudinea de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
îmbrace forme extrem de numeroase; mai mulți autori, printre care și R. Schmuck și P. Schmuck (Schmuck, Schmuck, 1992, pp. 278-282), vorbesc despre: - conflictul procedural - caracterizat de dezacord în ceea ce privește cursul acțiunii care trebuie aplicat pentru a se îndeplini obiectivele; - conflictul-scop; - conflictul conceptual - caracterizat de dezacorduri în ceea ce privește ideile, teoriile, opiniile etc.; - modelul S-T-P (situație-țintă-propunere), un conflict care se află mai degrabă la interacțiunea dintre condițiile activității, obiectivele propuse și modalitățile de îndeplinire a acestora; modelul S-T-P ni se pare un concept util, apropiat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
echipă didactică practica școlară înregistrează un exercițiu cotidian destul de bogat, în cel de-al doilea segment de cercetare activitățile se află într-o arie insuficientă de dezvoltare - atât la nivel cantitativ, cât și la nivel calitativ. Operând în segmentul delimitărilor conceptuale, un important instrument de lucru regăsim la Donelson R. Forsyth, care ne oferă o listă de definiții ale grupului, dintre care preluăm, la rândul nostru, două; astfel, în viziunea lui Hare, „pentru ca o colectivitate de indivizi să fie considerați un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dificilă și trecerea de la una la alta poate fi greu de remarcat și utilizat de către cadrul didactic, optimizarea tehnicilor de lucru în echipă înfuncție de obiectivele de relaționare propuse poate fi extrem de utilă în activitatea acestuia. De altfel, în delimitarea conceptuală a grupului, observam că acesta, văzut ca sistem, devine generator de energie, pe care trebuie să o concepem în plan didactic drept folositoare activității de învățare-dezvoltare (vezi și „Dezvoltarea grupului” de Yves Saint-Arnaud, în De Visscher, Neculau, coord., 2001). Un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a acestuia. Deviantul pare că părăsește pentru moment centrul principal al atenției grupului; 3) faza de respingere relativă. În această etapă, grupul a emis destule contraargumente, lărgind sfera topicii; se resimte acum nevoia de rezumare și de integrare a dezvoltării conceptuale de până acum într-un sistem coerent și comprehensiv. De aceea, toți membrii grupului încep să respingă argumentele și maniera neconformă cu grupul a membrului deviant; 4) faza de respingere profundă se referă la momentele care, dacă nu duc la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
uniformitate” (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 86). Desigur că vom lărgi și nuanța, în contextul didactic la care facem referire, a conceptului de uniformitate; într-un grup integrat unei unități didactice, putem vorbi despre: - o presiune spre uniformitate conceptuală (consolidată ca o bază de pornire în activitatea propriu-zisă); - o presiune spre uniformitate privind modalitățile de abordare și tratare a informației; - o uniformitate văzută în sensul depășirii granițelor didactice propuse de către grupul școlar (persoanele care acționează împreună un timp mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este descrierea unui proces. Un rezultat nu poate fi decât admirat, însă un proces poate fi învățat pentru a fi apoi folosit... Gândirea laterală se ocupă cu generarea de idei noi.... Gândirea laterală se ocupă de asemenea cu spargerea barierelor conceptuale ale vechilor idei. Aceasta duce la o schimbare de atitudine și de abordare; ne face să privim cu totul altfel lucruri pe care le-am privit întotdeauna în același fel... Gândirea laterală este diferită de gândirea verticală- care reprezintă modul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Ficțiune și dicțiune. Găsesc foarte interesant acest fenomen al imersiunii unor teoreticieni francezi în tradiția analiticismului anglo-saxon: el apare nu numai în cazul lui Genette, ci și acela al lui Paul Ricoeur, de fiecare dată provocînd o tensiune metodologică și conceptuală primenitoare. Ceea ce îl plasează pe Genette de la bun început pe picior de dezacord cu Goodman este însăși noțiunea de transcendență, respinsă de nominalistul anglo-saxon. Pentru Goodman, a citi Don Quijote al lui Cervantes sau a-l citi pe cel al lui
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
care să dea satisfacție cititorului predispus la introspecție și de angajament personal. Nu poți să nu te întrebi, la finalul cărții, de ce psihologia și psihoterapiile, atât de pasionante, de implicate și de eficiente (pentru a nu mai vorbi despre provocările conceptuale pe care le ridică) rămân pe mai departe un lux local, nu atât ca efort financiar (deloc de ignorat, totuși) - cât un lux de gândire. Dan Goglează, Psihoterapia ca relație a schimbării individuale. Strategii, cazuri, soluții, comentarii, prefață de Adrian
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
este sfârșitul veacului al XVIII-lea, epocă de mare efervescență intelectuală. Odată cu romantismul și, îndeosebi, cu idealismul german, apar semnificative mutații valorice. Autorul își definește și metoda de lucru, numind-o interpretativ-configurativă. Se oferă, așadar, altceva decât istoria unor universalii conceptuale sau arhiconcepte, al căror destin a marcat inconfundabil cultura occidentală, fixându-i semnalmentele. Și anume, o analiză a sistemelor de termeni constituite prin asemănări de familie (cu o formulă împrumutată de la Ludwig Wittgenstein) și gravitând în jurul unor termeni-pivot: puterea, jocul
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
cu punctări ironice, cartea transmițând pulsația emotivă a unei inteligențe distinse. Virtuțile discursului critic cultivat de Ș. își dau măsura în Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga. Debutând cu aserțiunea că, indiferent de natura limbajelor, poetic sau conceptual, opera cercetată exprimă o gândire care „e în esență viziune”, demersul interpretativ își propune să lumineze substratul comun poeziei, dramaturgiei și filosofiei. Găsind neproductiv studiul poeziei pe traiectul evolutiv, Ș. are în vedere invariantele acesteia (parcurgând doar volumele editate înainte de
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
o autentică „epistemologie a umanului” și care, ca orice domeniu al științelor umane, vizând subiectivul, va suferi variații În raport cu sensibilitatea, gustul, inteligența și conținutul experienței istorice. Trebuie să acceptăm faptul că „omul real”, ca ființă naturală, este diferit de „omul conceptual”, care tinde permanent să i se suprapună, până la a-l Înlocui complet. Pentru a nu deveni o ficțiune, „omul conceptual” este definit prin câteva dimensiuni, și anume: ideea de om, imaginea omului, valoarea umanului, acțiunea umană. Le vom analiza În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
gustul, inteligența și conținutul experienței istorice. Trebuie să acceptăm faptul că „omul real”, ca ființă naturală, este diferit de „omul conceptual”, care tinde permanent să i se suprapună, până la a-l Înlocui complet. Pentru a nu deveni o ficțiune, „omul conceptual” este definit prin câteva dimensiuni, și anume: ideea de om, imaginea omului, valoarea umanului, acțiunea umană. Le vom analiza În continuare. a. Ideea de om Ideea de om cuprinde totalitatea concepțiilor pe care le avem despre ființa umană. Nu este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]