8,354 matches
-
VI-lea, apoi episcopiile din Scythia Minor aflate pe malul drept al Dunării, care aveau sub control și viața bisericească din partea de nord a fluviului. Caracterul creștin al credinței comunităților vechi din secolele VII-X, menținut și întărit prin intermediul Bizanțului, se concretizează prin existența (ființarea) unor edificii și centre ierarhice pe linia Dunării din Banat până la vărsarea în mare, centre de iradiere ale creștinismului în nordul regiunii. Izvoarele menționează existența a trei episcopate: Cenad-Morisena, Biharea și Bălgrad (Alba Iulia, localități ce erau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în cultul bisericilor din nordul Dunării. Introdusă ca limbă de cult în secolul al X-lea (cf. Panaitescu), slavona a rămas în biserica românească și după asimilarea completă a acestora de către autohtoni. Dominația bulgară în nordul Dunării, în secolele IX-X, concretizată în înființarea episcopiilor pe linia fluviului, precum cea de la Dârstor-Dristra și Bodinis-Vidin, a contribuit și mai mult la întărirea legăturilor între cele două maluri. Acestea au fost împrejurările în care s-a introdus la români ritul bizantino-slav (a se vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și Prut. În sfârșit, în zona Sucevei și Vrancei, așezările erau mai rare, fiind risipite datorită reliefului din cele două regiuni. În Basarabia, între Prut și Nistru, situația demografică era asemănătoare, aici se observă o creștere a locuitorilor față de trecut, concretizată în concentrările de populație din sud (160 de așezări), apoi cele de pe cursul inferior al Răutului-zona Orheii Vechi și cea din nord-estul provinciei.3 Pe teritoriul Dobrogei, între Dunăre și Mare, se constată o aglomerare de așezări, distribuite de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în atenția conducerii politice a Imperiului. Flota bizantină a fost activă pe Dunăre, în secolul al IX-lea, în timpul expediției lui Constantin V împotriva bulgarilor, când reședința flotei de pe Dunăre se afla la Lykostomion. Economia expansivă a Bizanțului s-a concretizat în prezența negustorilor săi și activul comerț promovat la Dunărea de Jos. Mai concret, revenirea Imperiului în această zonă a avut loc în condițiile complexe ale situației de-aici: bizantinii aflați în plină ofensivă, existența bulgarilor primului țarat (679-971), pecenegii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și relațiile cu mongolii (Hoarda de Aur). 3. Tradiția istorică a întemeierii (descălecatului) aduce, în ceea ce privește Moldova, o mărturie certă a creațiunii politice românești, pe care o reprezintă existența acestei țări. Aici sunt originile acelei "ordini constituționale", ce n-a fost concretizată în nici o "chartă" de privilegii sau libertăți, dar constituie o latură esențială a obiceiului pământului (cutumei) și un aspect specific al istoriei politice românești. În Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Gh. Brătianu spunea cu referire la Moldova: "...tradiția, păstrată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
economiști din anii terminali. Latura pragmatică a tratării domeniului a apărut destul de repede în cadrul cursurilor universitare de profil, astfel că în anul 1999 a apărut Strategia organizației în abordări practice, pentru ca, apoi, din experiența dobândită în această direcție, să se concretizeze lucrarea Practici de management strategic, apărută în 2006 la Editura Polirom. De la prezentarea în 1977 a unei teorii a managementului strategic, structurată într-un stil american pe direcțiile cele mai clare și necontroversate ale momentului, am trecut la abordări mai
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
chiar de lucruri de bază ce par a fi „bătute în cuie” pentru un anumit tip de cost, spațiul de discuție ar necesita alte zeci de pagini. În abordarea noastră, considerăm că un manager este interesat de o tratare pragmatică, concretizată într-un volum redus de explicații centrat pe esența fenomenului. Acest pragmatism implică și oferirea unor perspective bibliografice utile unui practician ce se confruntă cu situații care impun un raționament mai sofisticat sau unui manager interesat de o aprofundare teoretică
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
frecvent de abordări strategice care vizează apariția unor sinergii între afaceri, produse sau competențe diferite. Într-o manieră clasică, resursele erau percepute ca fiind „nemiscibile”, ceea ce se traducea într-o specializare îngustă. Astfel apărea așa-zisul fenomen al „miopiei strategice”, concretizat în faptul că nu se „vedeau” avantajele sau implicațiile pe termen lung ale unui fenomen. Noua orientare strategică, indusă de utilizarea efectului economiei de scop, a impulsionat diferite strategii de creștere, nu numai diversificarea de tip conglomerat, specifică marilor corporații
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
bazează pe elemente convenționale, mai degrabă decât pe elemente ce creează diferențieri obiective și semnificative. Drept urmare, acest efect a accentuat și tendința organizațiilor de a realiza combinații externe, de tipul alianțelor sau fuziunilor. În practică, formele în care s-a concretizat mișcarea de fructificare a economiei de scop au fost deosebit de variate și ingenioase, cu efecte de diminuare a costurilor asociate. Ilustrarea schematică (figura 1.2) a modului de utilizare comună a unor resurse se găsește în Băcanu (1997), iar cea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
lungă, pentru că orice relație specifică dintre entitățile organizației se poate dovedi potențial conflictuală. Dat fiind mecanismul de generare a costurilor de complexitate, managementul lor strategic poate însemna: - o abordare proactivă, care se bazează pe cunoașterea surselor lor posibile și se concretizează într-o serie de acțiuni concertate pentru a simplifica organizația și funcționarea sa, astfel încât apariția costurilor să fie evitată; - o abordare reactivă, care se traduce în contabilizarea lor cât mai fidelă, concomitent cu eliminarea sau contracararea acestora. 1.1.2
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
constând în promovare, publicitate, cercetări etc. Pe de altă parte, crește și numărul afacerilor în care produsului i se asociază o imagine, care, treptat, devine mai valoroasă decât partea materială asociată realizării produsului. Aceste tendințe, caracteristice unor structuri monopolistice, se concretizează în strategii de diferențiere pe baza imaginii de marcă (brand). Consecința este că imaginea devine o barieră de intrare importantă, iar investiția în imagine apare ca un cost irecuperabil. Pentru organizațiile care operează deja într-o industrie sau pe o
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cu un „numitor” comun la nivelul proprietarului, chiar dacă nu există o formalizare a interdependenței sau integrării. Pe lângă aranjamentele ce pot fi considerate permanente, în sensul că pot fi păstrate pe o durată nedeterminată, există în practică și numeroase combinații temporare concretizate în așa-zisele alianțe. Trebuie recunoscut că tipologia acestora este mai dinamică în practică, decât în teorie. Durata limitată a integrării prin aceste aranjamente nu afectează performanța ansamblului în intervalul pentru care s-a creat. În acest context dinamic al
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cost marginal (deși acest element este fundamental în managementul firmei), contându-se pe faptul că o astfel de analiză se realizează în cadrul cursurilor de microeconomie. Deși interesează aspectele practice ale conceptelor discutate, aplicațiile nu vor lua forma unor exemple numerice concretizate în pagini de calcule. În cazul unui exemplu numeric există probabilitatea de a scăpa din atenție esențialul, pentru că sunt urmărite mai degrabă operațiile, decât implicațiile unei situații practice. În plus, oferirea unor exemple numerice detaliate ar putea crea impresia falsă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
manifestării acestor costuri și evaluați mărimea acestora pe baza unor indicii externe asociate firmelor respective. 5. Realizați o listă de forme concrete de manifestare a costului de transfer (substituție) pentru cazul în care cumpărătorul unui produs casnic schimbă furnizorul anterior. Concretizați situația pentru un produs dat și concepeți un „element de obstrucționare” pe care producătorul ar putea să-l creeze pentru a împiedica transferul. 6. Folosind modelul analizei realizat pentru firma PANEM, realizați o analiză similară pentru o firmă ce operează
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Analiza obiectivelor" Discuția despre obiectivele organizației este legată indisolubil de cea privind misiunea și viziunea strategică. Abordarea strategiei ca plan presupune că misiunea organizației, odată stabilită, va fi transpusă în practică prin intermediul unui set de obiective. Logica acestui set este concretizată într-o construcție coerentă în timp, asociată activităților sau funcțiunilor organizației. Rolul principal al obiectivelor este de a detalia acțiunea preconizată într-o manieră care să asigure coerența desfășurării sale. În același timp, fixarea obiectivelor obligă la acțiune, primul pas
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
sale. În același timp, fixarea obiectivelor obligă la acțiune, primul pas însemnând procesul decizional prin care se aleg aceste obiective. Dacă viziunea și misiunea definesc direcția de „deplasare” a unei organizații, obiectivele vor defini „pașii” care trebuie urmați și care concretizează devenirea organizației. Utilizarea obiectivelor reprezintă o trecere subtilă de la întâmplare la regulă, marcând profesionalizarea și tehnologizarea unui domeniu. Modul de utilizare a obiectivelor în managementul actual este marcat de contribuția semnificativă a lucrărilor lui Peter Drucker, în special de celebra
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
efect o întârziere a maturizării managementului. Simptomele cele mai frecvente au fost și sunt încă lipsa de claritate a proiecțiilor și posibilitatea scăzută de control a activității. 2.1. Obiective și scopuritc "2.1. Obiective și scopuri" Obiectivele și scopurile concretizează exprimarea misiunii unei organizații, prin realizarea unor proiecții ale viitorului acesteia. Deși multe manuale de management tratează nediferențiat cele două concepte, majoritatea autorilor recunosc totuși, explicit sau implicit, că există o serie de deosebiri. Ele sunt subliniate, de regulă, în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
asociat unei date precise sau unui interval de timp bine determinat. Scopul poate să fie permanent, oferind o direcționare sau marcând o aspirație ce va caracteriza organizația pe toată durata existenței sale, chiar dacă este posibil ca aceasta să nu se concretizeze. Literatura de specialitate exemplifică această diferență între scop și obiectiv cu un caz celebru: în anul 1960, președintele american Kennedy a fixat drept scop al SUA câștigarea poziției de lider mondial în competiția privind spațiul cosmic, iar ca obiectiv, trimiterea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
trecere în revistă a privatizărilor prin metoda MEBO din România ultimului deceniu ar fi de natură a da dreptate lui Reder și Clark. Mai târziu, apariția teoriei raționalității limitate a lui Simon (1957) fragilizează și mai mult ideea unui „superscop” concretizat în maximizarea profitului, argumentând că este mulțumitor și un profit oarecare. Înlocuirea „superscopului” cu un set de alte scopuri, cu o exprimare ce arată o claritate în scădere, de la problema proprietății la cea a satisfacției asociate întreprinderii, sugerează și că
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Ca și caracteristicile obiectivelor, și clasificările au rolul de a ordona domeniul și de a genera posibilitatea operaționalizării instrumentului reprezentat de ele. Indiferent care ar fi „forma tehnică” de exprimare, nu trebuie scăpat din vedere faptul că obiectivele trebuie să concretizeze misiunea organizației. 2.3. Ariile de adresare ale obiectivelortc "2.3. Ariile de adresare ale obiectivelor" Preocuparea pentru găsirea unui obiectiv, care să sintetizeze cel mai bine misiunea organizației se pare că a existat în mintea multor manageri și teoreticieni
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
realizeze două noi produse brevetabile în următorii trei ani. 3. Productivitatea. Este un obiectiv de eficiență, cu referire la modul de alocare a resurselor pentru obținerea unor ieșiri date. Interesează productivitatea muncii, dar exprimările sale pot fi foarte variate și concretizate în indicatori de industrie deosebit de elaborați. Spre exemplu, firma X dorește să deservească de două ori mai mulți clienți decât în prezent, utilizând același număr de salariați. 4. Resursele fizice și financiare. Obiectivul de acest tip indică modul în care
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
au în vedere intervale operaționale de până la 12 luni, ceea ce oferă posibilitatea ajustării lor nu numai în funcție de rezultatele de ansamblu ale firmei, ci și în funcție de elementele specifice legate de post. Lista de obiective la nivel individual prezintă o perspectivă „mecanicistă”, concretizată în sarcini de producție care nu antrenează sub nici o formă inițiativa sau creativitatea muncitorului. Motivația este de tip taylorian, fiind asociată unei scheme ce presupune un proces de producție invariabil. 2.5.2. Analiza sistemului de obiective strategice al firmei
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
descendenții fondatorului și purtătorului numelui Michelin. Toate elementele menționate concurează la conferirea credibilității și generează motivabilitate. Din „manifest” interesează partea dedicată obiectivelor, însă este interesantă și partea dedicată misiunii, iar citirea celor două secțiuni permite observarea manierei în care obiectivele concretizează formulările generale și atemporale din misiune. Analiza obiectivelor economice și financiare relevă o preocupare clară pentru păstrarea poziției de lider și gestionarea ansamblului segmentelor de piață, în special a celor cu potențial de dezvoltare. Atât pentru performanța financiară, cât și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
investițiilor, nivelul stocurilor, suma creanțelor clienți, free cash flow (excedent de autofinanțare). „Obiectivele de excelență” fixează trei arii-cheie de interes: resursele umane, calitatea și inovația, cu sugestii legate de direcțiile în care va fi concentrat efortul de îmbunătățire. Ele se concretizează în activitățile serviciului personal și cele comerciale și de servicii, cu o disipare până la nivelurile ierarhice inferioare: „să dăm sens activității fiecăruia”. Obiective de excelență Punerea în practică a strategiei noastre trebuie să se sprijine pe exigență în cele trei
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a considerat întotdeauna esențiale pentru obținerea perfecțiunii. - Practicarea unui management al resurselor umane motivant și eficace. Să știm să dăm sens activității fiecăruia. Să știm să utilizăm din plin rezultatele anchetei asupra personalului, realizată în 2001, pentru a identifica și concretiza progresul necesar în domeniul managementului. De asemenea, este necesară o muncă strânsă între structurile de activitate și serviciul personal. - Monitorizarea desfășurării și aplicării sistemului nostru de calitate. Mulțumită acestui sistem, am progresat remarcabil. În mod special, este necesar să monitorizăm
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]