7,702 matches
-
Intervenția oricărui nou-venit nu poate aici fi decît traumatizantă. Ca atare, sosirea lui Bartleby creează o tulburare evidentă. Angajat de către avocat pe poziție de copist, el va fi izolat de ceilalți lucrători printr-un glazvant care amplifică simbolic tensiunea microsistemului concurențial pînă la limita imploziei. Atitudinea taciturnă a tînărului copist, volumul uriaș de muncă pe care îl execută, gesturile rupte, mecanice îl fac, pe de o parte, indispensabil avocatului, iar, pe de alta, antipatic colegilor de birou. Treptat, el devine centrul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
aflat dincolo de limita răbdării, se retrage el însuși, deschi-zîndu-și firma într-o zonă diferită de pe Wall Street. Interesant devine faptul că, după un timp, atunci cînd imaginea patologică a lui Bartleby începe să se estompeze în frămîntările uzuale ale sistemului concurențial, un avocat isterizat se prezintă în fața naratorului, arătînd o stare de agitație greu de conceptualizat. El îi adresează un reproș oarecum previzibil, care se va dovedi totuși foarte complex, un veritabil mesaj-cheie al întregii paradigme textuale: Sînteți răspunzător de individul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
doilea, primul înțelege ceva în plus legat de propria sa condiție. Epifania lui reprezintă și mesajul ultim al construcției parabolice, legîndu-se nemijlocit de ideea responsabilității morale. Naratorul a fost, o viață întreagă, "mașinăria" per-fectă, asumîndu-și, comprehensiv și obedient, rigorile siste-mului concurențial. Prudența excesivă arătată de către personaj la început pare doar un eufemism pentru indiferența cinică a capitalistului vorace. Exemplul lui Bartleby răstoarnă tocmai această rețetă a biruinței invariabile. Prin el, avocatul redevine "responsabil", din punct de vedere etic, și, prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
avocatul redevine "responsabil", din punct de vedere etic, și, prin urmare, cuvintele acuzatoare ale succesorului său, în loc să îl intrige, îl dinamizează, oferindu-i premisa unei transformări psihologice și morale. Revelația propriu-zisă poate fi redusă la o axiomă elementară: în interiorul mecanismului concurențial, ridicarea unuia înseamnă, necondiționat, căderea celuilalt. "Celălalt" se revelă, simbolic, prin ființa chinuită a lui Bartleby, victima indirectă a celui care a învins. De aceea, resemnarea avocatului din final, deși patetică, are ceva non-eroic în substanța ei. "Ah, Batleby! Ah
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
este tot atît de semnificativă ca și publicarea (de același autor, în aceeași colecție și în tălmăcirea aceluiași subtil poet și eseist), acum aproape doi ani, a povestirii Bartleby, parabola new-yorkeză despre alienarea învingătorului și învinsului (deopotrivă) în interiorul ferocelor sisteme concurențiale. În mod similar, Benito Cereno rămîne un text (alegoric) al opozițiilor fundamentale, unde Melville explorează, ultimativ, sugestia interferenței extremelor absolute, zona suprapunerii dualităților majore, intrate, prin însuși caracterul lor radical, într-o sferă a ambiguității morale și a indistincției semiotice
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Pip, cea a adevărului propriu-zis, cînd el își cunoaște binefăcătorul real. Personajul în chestiune, Magwitch (Provis), e chiar evadatul pe care, cu ani în urmă, Pip îl ajutase în cimitir. Devenit bogat în Australia, fostul infractor vrea să demonstreze principiul concurențial, al Angliei industrializate, că "banii lui sînt la fel de buni ca și banii celorlalți" și îl ia, în consecință, pe micul orfan de la marginea sistemului, pentru a-l "preschimba" într-un gentleman autentic. Acțiunea nu ar fi avut cum să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
simpatizat de toată lumea, datorită unei civilități înnăscute. Henry își întemeiază triumful social pe o îndelung practicată diplo mație mondenă, instrument de ascensiune și protecție, privit ca o condiție sine qua non a apartenenței la upper middle class, în orice societate concurențială. Rafinamentul necesar în uzitarea sa îndelungată îi conferă, indiscutabil, rang de virtute. Sîmbăta în discuție nu este o zi obișnuită, încă de la bun început. Perowne se ridică din pat, după o noapte de insomnie, cu o priveliște apocaliptică sub ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
adesea să-și asume și responsabilități civice sau comunitare (de pildă, În cazul guvernărilor tehnocrateă. „Societatea are Încredere În cei care și-au probat onestitatea, devotamentul, moralitatea, dar și statutul de Învingător - succesul, afirmarea - În condițiile competiției generate de economia concurențială de piață, acordându-le prezumția de competență și În conducerea afacerilor publice. Este semnalul decisiv ce evidențiază valoarea componentelor morale de personalitate pentru fixarea imaginii managerului de succes În conștiința cotidiană a societății.” Părerile cele mai avizate ale celor ce
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
punerea la punct a unor sisteme suplimentare antifraudă sau de control al calității. În egală măsură, teoretizarea morală a valorii spiritului de echipă - idee morală atât de dragă oricărui manager - poate fi șansa suplimentară de a supraviețui Într-un mediu concurențial, În care trădările sau „defectările” sunt fapte comune. Evident, nu punem În discuție valoarea reală a demersului teoretic moral cu privire la mediul de afaceri ci doar atenționăm asupra posibilității - deloc nerealiste - ca, sub acoperire etică să se ascundă interese sau tendințe
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
distorsiuni create pe piață, dintre care amintim: existența marilor grupări monopoliste, intervenția statului în viața economică, fenomenele de integrare economică etc. Drept urmare, economia de piață, așa cum există ea în realitate în prezent, nu mai prezintă trăsăturile economiei de piață perfect concurențiale din gîndirea clasică și neoclasică, ea se caracterizează printr-o "concurență imperfectă". Totodată, din punctul de vedere al mecanismului de funcționare, economiile de piață sînt economii mixte. Statul, în economiile moderne de piață, joacă un rol de catalizator economic, conservînd
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
comportamentul agenților economici. Prin mecanismele sale, piața reprezintă condiția generală a funcționării acestui tip de economie, avînd un rol hotărîtor în alocarea și utilizarea resurselor, ca și în organizarea, gestiunea și reglarea economiilor naționale. Economia de schimb presupune existența mecanismului concurențial, ce se caracterizează prin formarea liberă a prețurilor, care reprezintă principalul factor de echilibrare a ofertei cu cererea și, în același timp, una din premisele maximizării rezultatelor activității economice, în condițiile unui volum limitat al resurselor. 3.3.3. Caracteristici
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în funcție de numărul de ofertanți, respectiv de solicitanți, după cum urmează: Solicitant Ofertant O multitudine Cîțiva Unul singur O multitudine Concurență perfectă Oligopol Monopol Cîțiva Oligopson Oligopol bilateral Monopol contrariat Unul singur Monopson Monopson contrariat Monopol bilateral Cu cît piața este mai concurențială, cu atît prețurile fixate vor fi mai reduse. Invers, cu cît piața este mai monopolizată, cu atît prețurile fixate riscă să fie mai ridicate, oferta mai puțin abundentă, iar profitul producătorului cu atît mai mare. Cum spuneam, realitatea este cea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
egalitatea tuturor agenților privind accesul la întreaga informație disponibilă). 7.1.2.3. Piața monopolistică Monopolul pur este o situație în care cererea totală pentru un produs se adresează unui singur ofertant. El va adopta un comportament diferit de întreprinderea concurențială. Aceasta din urmă își adaptează producția în funcție de prețul pe care i-l comunică piața, cu scopul de a-și maximiza profitul, ceea ce o determină să producă pînă cînd costul său marginal (sau costul ultimei unități produse) devine egal cu prețul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
oferta în maniera egalizării prețului nu cu costul său marginal, ci cu venitul său marginal (venitul adus de ultima cantitate vîndută). Acest comportament se traduce printr-o ofertă mai redusă și un preț mai ridicat decît în situația de echilibru concurențial. 7.1.2.4. Formarea prețurilor în regim de concurență imperfectă Într-o economie de piață, modul în care resursele rare sînt folosite în cel mai bun mod cu putință se datorează sistemului prețurilor, care ghidează eficient comportamentele actorilor economici
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pure și perfecte și se caracterizează, în primul rînd, prin numărul mare de întreprinderi pe piață, care împiedică orice concentrare a puterii de fixare a prețurilor în mîinile producătorilor individuali. De îndată ce numărul de întreprinderi se reduce, se îndepărtează și optimul concurențial. Cazul extrem este, bineînțeles, cel în care nu rămîne decît un singur producător, monopolul. Dar în toate celelalte cazuri (oligopol, cartel, concurență monopolistă) se obține, aproape întotdeauna, un rezultat de aceeași natură ca în situația de monopol: puterea economică de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cu titlul Contestable Markets and the Theory of Industry Structure. Această teorie nu contrazice majoritatea rezultatelor opticii tradiționale, ci permite, mai curînd, o mai bună utilizare a acestor rezultate, propunînd o concepție mai largă și mai convingătoare a naturii procesului concurențial. Teoria piețelor contestabile se bazează pe o idee simplă. Ceea ce determină gradul de concurență și comportamentul firmei sau firmelor prezente pe piață este mai puțin numărul concurenților, cît posibilitatea, mai mare sau mai mică, pe care o au firmele din afara
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ca și firmele aflate în situația de concurență perfectă, cu scopul de a scăpa de amenințarea permanentă a concurenței potențiale. De asemenea, un monopol sau o firmă aflată în concurență monopolistică nu poate realiza în mod durabil superprofituri în raport cu firmele concurențiale, decît dacă nu se află sub amenințarea noilor întreprinderi de a intra pe piață. Dar dacă piața este contestabilă (liberă intrare, absența costurilor de ieșire), oricare întreprindere poate intra pe piață pentru a vinde același bun sau serviciu la preț
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pe piață. Astfel, oferta totală crește, întreprinderile mai vechi vor trebui finalmente să reacționeze scăzînd prețurile proprii, ceea ce le va diminua profiturile, iar mișcarea va dura atîta timp cît subzistă profituri superioare celor ce s-ar putea obține în sectoarele concurențiale. Atunci cînd costurile de ieșire sînt nule sau neglijabile, noua întreprindere poate acționa de îndată ce reacția firmelor vechi va fi antrenat căderea prețurilor și profiturilor: ea operează astfel un "raid" pe o piață pe care o poate părăsi de îndată ce aceasta încetează
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și efectele lor destabilizante asupra întreprinderilor prezente, acestea din urmă pot fi constrînse să practice prețuri care să descurajeze intrările pe piață, adică prețuri care nu permit decît un profit normal pe termen scurt, ca și pe o piață perfect concurențială. Astfel, dacă piața este perfect contestabilă, un oligopol, un monopol sau o piață cu concurență monopolistică pot la fel de bine să practice o tarifare la nivelul costului marginal. Oricare ar fi structura pieței, toată lumea poate obține doar un profit normal de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dacă piața este perfect contestabilă, un oligopol, un monopol sau o piață cu concurență monopolistică pot la fel de bine să practice o tarifare la nivelul costului marginal. Oricare ar fi structura pieței, toată lumea poate obține doar un profit normal de tip concurențial. De altfel, se poate verifica empiric cum ratele profiturilor realizate în diferite sectoare sînt, în mare măsură, independente de gradul de concentrare al întreprinderilor. Bineînțeles, anumite piețe rămîn, prin natură, dificil contestabile datorită costurilor fixe, considerabile și irecuperabile în caz
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
perioade de inactivitate, de activitate parțială (contracte pe perioadă determinată, timp redus de lucru) și perioade de strategii diverse. Aceasta și ca urmare a schimbării strategiei de gestionare a locurilor de muncă de către întreprinderi: apelul sporit către piața exterioară întreprinderii, concurențială, în dorința reducerii costurilor salariale și reflexibilizării costului muncii, în detrimentul pieței interne (promovări din interior pe bază de vechime, fidelitate etc.). Piața muncii a cunoscut, astfel, multiple segmentări. 8.1.2. Politici de ocupare a mîinii de lucru 8.1
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ceea ce se întîmpla în întreprinderea tayloriană. Noul mod de gestiune a resurselor umane trebuie să permită inserția și participarea personalului, motivarea sa, formarea sa, dezvoltarea capacităților de inovare, ameliorarea condițiilor de muncă și calitatea vieții. Ne îndreptăm spre o reglare concurențială (piața muncii) sau spre un nou compromis social între capital și muncă? Ieșirea din criză și adaptarea la noua organizare a muncii se pot realiza, într-adevăr, în jurul acestor două scenarii amintite: a) scenariul concurențial ar presupune o reîntoarcere la
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Ne îndreptăm spre o reglare concurențială (piața muncii) sau spre un nou compromis social între capital și muncă? Ieșirea din criză și adaptarea la noua organizare a muncii se pot realiza, într-adevăr, în jurul acestor două scenarii amintite: a) scenariul concurențial ar presupune o reîntoarcere la mecanismele pieței, cu următoarele caracteristici: * dereglementarea, în special a dreptului de muncă și a dreptului social; * flexibilitatea cantitativă; * dualizarea muncii (integrați/excluși); * desindicalizarea; * individualizarea salariilor. Se regăsește, în această ipoteză, modelul liberal britanic. b) scenariul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
șomajului? * Cum se prezintă șomajul contemporan? * În ce constau politicile macroeconomice de ocupare a mîinii de lucru? * În ce constau politicile specifice de absorbție a șomajului? * Ce evoluții se înregistrează în materie de organizare a muncii? În ce constau scenariul concurențial și scenariul unui nou compromis social? * Ce reprezintă salariul? * Ce criterii determină dimensiunea salariului? * Care sînt funcțiile salariului? * Care sînt formele salariului? * Ce factori determină dinamica salariului real? * Care sînt formele de salarizare? * Ce legătură trebuie să se stabilească între
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
își vede calculele și estimările afectate de procesul inflaționist, drept pentru care încearcă să-l anticipeze, ceea ce nu face decît să-l întrețină și să-l accelereze; d) Creșterea șomajului și disputele între salariați, sindicate și patronat. Într-un univers concurențial în care competitivitatea provine din calitatea produselor și din prețuri, o inflație internă superioară celei a partenerilor comerciali handicapează produsele naționale, ceea ce înseamnă mai puține exporturi și mai multe importuri. Această pierdere de competitivitate antrenează o scădere a producției și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]