15,474 matches
-
de competența exclusivă a instanțelor judecătorești să soluționeze probleme care țin de interpretarea și aplicarea legii. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea legii în cauza dedusă controlului, aceasta fiind de resortul
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea legii în cauza dedusă controlului, aceasta fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. ... 24. O altă critică a autoarei vizează
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
a procedurii insolvenței să se judece împreună, în cadrul aceluiași dosar de către un singur complet de judecată. ... 29. Curtea reține că prevederile art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 85/2006 au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva încălcării dreptului la un proces echitabil. Astfel, prin Decizia nr. 525 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 14 noiembrie 2016, paragraful 22, Curtea a reținut că procedura insolvenței este
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
constituțională reține că atât timp cât nu s-a reținut îngrădirea exercițiului vreunui drept sau vreunei libertăți fundamentale, aceste dispoziții constituționale nu sunt incidente în cauză. ... 31. Având în vedere cele mai sus prezentate, Curtea constată că pretinsele vicii de constituționalitate invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate reprezintă, în realitate, o critică a unei opțiuni care aparține în exclusivitate legiuitorului și care nu este în contradicție cu Legea fundamentală sau cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 32
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 21 alin. (2) din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind dreptul de acces egal la funcțiile publice. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate instituie o condiție în privința dreptului de a candida pentru funcțiile publice elective la nivelul autorităților administrației publice locale, stabilind obligația candidaților de a avea domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie aleși. Cadrul constituțional al dreptului
DECIZIA nr. 580 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266058]
-
24 noiembrie 2010, și Decizia nr. 1.479 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 25 ianuarie 2012, că, de principiu, prevederile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene sunt aplicabile în controlul de constituționalitate în măsura în care asigură, garantează și dezvoltă prevederile constituționale în materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte, în măsura în care nivelul lor de protecție este cel puțin la nivelul normelor constituționale în domeniul drepturilor omului. Ținând cont că dispozițiile
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor). ... 15. De asemenea, într-un context parțial diferit, dar relevant pentru soluționarea prezentei cauze, în care s-a pus în discuție constituționalitatea opțiunii legiuitorului de a exclude din baza de calcul primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă, Curtea a statuat că dobândirea unui drept salarial în
DECIZIA nr. 77 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264003]
-
pensie, inclusiv sub aspectul modului de stabilire a bazei de calcul, fiind opțiunea liberă a legiuitorului de a dispune cu privire la veniturile realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în această bază de calcul, iar în analiza constituționalității dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015 s-a apreciat că, prin conținutul său, această normă legală reprezintă „o simplă și legitimă exercitare de către stat a prerogativei“ enunțate (Decizia nr. 760 din 9 noiembrie 2021
DECIZIA nr. 77 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264003]
-
511 din 12 decembrie 2013 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 30 ianuarie 2014) și nr. 341 din 17 iunie 2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 din 8 august 2014) constituționalitatea dispozițiilor art. 125 alin. (3) din Codul penal adoptat prin Legea nr. 15/1968 privind adoptarea Codului penal al României, dispoziții introduse prin Legea nr. 27/2012 pentru modificarea și completarea Codului penal al României și a Legii nr. 286/2009 privind Codul
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
Constituționale, aceasta nu este legiuitor pozitiv, nu creează norme, legi penale. Mai mult, prin Decizia nr. 650 din 25 octombrie 2018 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 7 februarie 2019 - paragraful 441), analizând a priori constituționalitatea Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea articolului I pct. 29 prin care se introducea la art. 173 din Codul penal mențiunea explicită conform căreia deciziile Curții Constituționale care au caracter general obligatoriu
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
26 mai 2022 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022). Din conținutul celor două decizii ale instanței de contencios constituțional se desprind următoarele: – art. 155 alin. (1) din Codul penal, supus controlului de constituționalitate, a avut următorul conținut: „Cursul termenului prescripției penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză. “ ; ... – prin Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 s-a constatat neconstituționalitatea soluției legislative circumscrise sintagmei „oricărui act de procedură
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
întrerupe prin îndeplinirea“ (Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, paragraful 76); ... – prin Decizia Curții Constituționale nr. 358 din 26 mai 2022 sa constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, reținându-se că norma supusă controlului de constituționalitate nu este susceptibilă de o aplicare clară și previzibilă în absența intervenției legiuitorului (paragrafele 60 și 75); ... – prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (publicată în
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, textul art. 155 alin. (1) din Codul penal a avut conținutul: „Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză“ și s-a bucurat de prezumția de constituționalitate; ... – între data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 (a cărei natură a fost lămurită prin Decizia Curții Constituționale nr. 358 din 26 mai 2022) și până la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
altă parte, că într-o serie de decizii de respingere a excepțiilor de neconstituționalitate invocate și în legătură cu dispoziții ce vizează ocrotirea unei valori fundamentale (dreptul la viață), instanța de contencios constituțional a analizat dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate strict din perspectiva principiului legalității incriminării și pedepsei consacrat de art. 7 din C.E.D.O. și a considerat că nu intră în domeniul de aplicare al interdicției retroactivității legii penale dispozițiile unei legi prin care se declară ca imprescriptibile anumite infracțiuni
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
a greșitei nedispuneri a încetării procesului penal. Reglementarea acestei din urmă soluții ar putea constitui obiectul unei viitoare intervenții legislative a Parlamentului asupra prevederilor art. 438 din Codul de procedură penală sau ar putea face obiectul unei viitoare analize de constituționalitate a dispozițiilor legale anterior menționate (paragraful 33). Prin urmare, Curtea reține că omisiunea instanței de a se pronunța asupra unei cauze de încetare a procesului penal poate face obiectul căii extraordinare de atac a contestației în anulare, prevăzută la art.
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
excepției de neconstituționalitate în principal ca inadmisibilă, arătând că ceea ce se solicită, în realitate, este completarea textului criticat. În subsidiar, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că textul criticat a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 476 din 17 septembrie 2019. ... 8. În replică, avocatul autorului excepției arată că ar fi util să depună la dosar încheierea de cameră preliminară. Arată că nu se pot transforma atribuțiile unui
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
modalitatea de interpretare și aplicare a legii și succesiunea de acte din dosar, cu raportare la situația de fapt supusă judecății. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a distins, în jurisprudența sa, între competența care îi revine, în realizarea controlului de constituționalitate, și cea a instanțelor de judecată, care realizează interpretarea și aplicarea legii în cauzele pe care le soluționează. Astfel, Curtea a reținut în numeroase cauze că interpretarea legilor este operațiunea rațională, indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 19). În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aspectele referitoare la aplicarea și interpretarea legii în spețele deduse
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aspectele referitoare la aplicarea și interpretarea legii în spețele deduse spre judecată instanțelor judecătorești (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 334 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
se vedea, de exemplu, Decizia nr. 334 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 1 septembrie 2022, paragrafele 36 și 37). ... 20. Întrucât aspectele invocate în cauză nu reprezintă veritabile critici de constituționalitate, ci aspecte ce țin de modul de interpretare și aplicare a normelor ce fac obiectul excepției, competența de analiză a acestora revine instanței de judecată învestite cu soluționarea dosarului, care poate stabili chestiunile de fapt din speță, în funcție de
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
a fost considerată admisibilă atât pentru demersuri de reechilibrare, cât și pentru cele de dare în plată. Elementul faptic particular al prezentului litigiu a ridicat însă problema ambiguității noțiunilor utilizate de Curtea Constituțională prin raportare la care s-a recunoscut constituționalitatea prevederilor Legii nr. 77/2016. În esență, Curtea Constituțională vorbește despre menținerea utilității sociale a contractului ca fundament al prioritizării soluției de adaptare a acestuia, însă nu oferă niciun criteriu abstract cu privire la conținutul noțiunii de „utilitate socială“. Așadar, în
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
sociale a contractului ca fundament al prioritizării soluției de adaptare a acestuia, însă nu oferă niciun criteriu abstract cu privire la conținutul noțiunii de „utilitate socială“. Așadar, în abordarea pe care Curtea Constituțională a adoptat-o cu privire la determinarea constituționalității Legii nr. 77/2016, se impun clarificarea conținutului noțiunilor juridice prin intermediul cărora s-au fixat criteriile în raport cu care se poate sau nu dispune adaptarea contractului și, implicit, delimitarea subcategoriilor de situații care intră sau nu în domeniul de
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
silit, imobilul ipotecat nu a fost încă valorificat, iar creditorul este altul decât cel inițial. Aceste situații nu pot fi încadrate în funcție de criteriile clare stabilite expres sau deduse dincolo de echivoc din cuprinsul legii, respectiv al deciziilor de constituționalitate. ... 26. Mai mult, dacă singura sursă de inspirație normativă ar fi fost cea legală, pe cale de interpretare, s-ar fi putut susține în mod judicios o soluție în sensul în care opțiunea adaptării este destinată doar în cazul primei
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
are natura juridică a unei excepții față de regulă și nu mai vine însoțită de un text similar celui din art. 4 alin. (4) din același act normativ. ... 27. Întrucât dispozițiile normative exprese se interpretează în lumina considerentelor deciziilor de constituționalitate relevante, instanța de sesizare a remarcat faptul că instanța de contencios constituțional a ridicat la rang de principiu soluția adaptării cu prioritate a contractului de credit, acceptând că încetarea sa intervine numai în situația imposibilității vădite a continuării acestuia. ... 28
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 727 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 5 iulie 2022, Decizia nr. 199 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 539 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264437]