2,265 matches
-
cum ar fi descrierile verbale ale narațiunii vizuale, asocierea imaginii cu textul sau relația între hărți, texte și narațiune. Abordarea unor asemenea aspecte presupune însă o extensie a definiției narațiunii ca expresie a experienței umane de natură temporală, spre un construct mental complex care să implice toate cele patru dimensiuni ale continuumului spațio temporal. Pentru Ryan dimensiunea temporală a narațiunii nu se manifestă în formă pură ci în conexiune cu spațialitatea. Lectorul ar fi incapabil să-și imagineze întâmplările narate fără
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
mai importante, înaintea Goncourt-ului de acum, fiind Grand Prix Poncetton și Prix Roman France Television, ambele pentru romanul Où j'ai laissé mon âme (Unde mi-am lăsat sufletul), 2010. Stilul Ferrari e cu totul particular; avem în mînă un construct romanesc alunecos, pentru că aparent extrem de solid, avînd în vedere parcursul intelectual al autorului, dar în fapt fugace, schimbător, "cuantic", aprinzîndu-se într-o parte pentru a se stinge discret și a țîșni unde te aștepti mai puțin, acoperind aventuros cam tot
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cultul Rațiunii, iar înaintașii lor mai îndepărtați încă, prin cel al Frumosului. Acum, ni se propunea adorarea Omului, în toată superbia sa arogantă de stăpînitor al universului, și a Progresului inevitabil. Dar, treptat, știința și-a băgat coada în toate constructele epistemologice, hazardul s-a impus ca lege și absurdul sau nonsensul existenței a invadat conștiințele. În tot acest timp, Mallarmé trăia retras din lume și străin de aceste dezbateri sau, cel puțin, așa se credea, sculptîndu-și meticulos straniile bibelouri poetice
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de vedere contrar, care la rîndul său îți scapă de vrei să-i pui etichetă, și tot așa. Dar am ajuns, în timp, să nu mai vedem în această derobadă un simplu exercițiu histrionic sau nu în primul rînd -, un construct admirabil formulat, dar artificial. Considerăm că Cioran a fost infinit mai profund și mai structurat decît ne putem imagina, doar că țesătura minții lui se desfășura pe alte coordonate decît cele cu care suntem obișnuiți. Prin urmare, în acest spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
la piață să cumpărăm un ciocan, când intrăm într-un muzeu de artă și când legănăm un nou-născut, noi realizăm scopuri foarte diferite și nu toate aceste scopuri sunt exprimate în mod potrivit în termenii cumpărării și vânzării pe piață. Constructele și instrumentele intelectuale, este adevărat, pot fi folosite pentru a înțelege și ilumina o varietate de tipuri de interacțiuni. Conceptele economiei, de pildă, care sunt folosite pentru a înțelege schimburile pe piață, pot fi folosite de asemenea pentru a înțelege
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nuanțare și specializare a bivalenței și nu cu o trecere la polivalență, cu o completare a raporturilor generice (de tip gen- specie) cu raporturi partitive (întreg-părți) sau vagi. „Adevărul - va spune P. Botezatu - este evaluarea gradului de corespondență dintre mulțimea constructelor și mulțimea obiectelor, corespondență dotată cu capacitate reprezentativă cu forță referențială și cu transport de informație.” (P. Botezatu, 1981:47). Astfel, „gradele de corespondență” vor determina „grade de adevăr” în semantica modernă, cu alte cuvinte „bivalența” adevărat / fals se conservă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
acorduri asupra măsurilor și a modurilor de acțiune, dacă sînt împărtășite pe scară largă, pot recrea diplomatic ceva asemănător presupusei balanțe mecanice a puterii (Kivi 1996). La un al doilea nivel al observației, faptul că balanța puterii există ca un construct social înseamnă că nu-l putem lăsa pur și simplu deoparte pentru că am descoperit că nu există o balanță mecanică. Conceptul acesta nu se referă la ceva din structura obiectivă a sistemului internațional. E greșit să ne gîndim că, din moment ce
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pluralitate și bogăție, precum și suspicioasă față de rigiditățile doctrinare, ar putea fi o cale adecvată de explorare a postmodernismului"23 cale în sine postmodernă, adică plurală sau chiar rizomatică! Aceste minime trimiteri relevă importanța discursului despre istorie în orice "paradigmă" sau construct teoretic ne-am situa cercetarea; lectura proprie asupra trecutului lăsând "urme" (în sensul derridarian al termenului) în articularea specifică a viziunii propuse. De asemenea, implicațiile asupra conceptelor de spațiu și timp24 și schimbările percepute în receptarea lor de la o epocă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
spațiu sau timp, introducând ambiguitatea, lipsa reperelor și chiar denaturarea ideii de istorie. Unul dintre primii teoreticieni care au semnalat trecerea către un alt tip de societate este Daniel Bell prin descrierea a ceea ce el denumește post-industrial society. Din multiplele constructe pe care le trece în revistă la începutul lucrării sale ("societatea postcapitalistă", "era post-modernă", "era post-civilizată"), Bell se oprește asupra acestui "ideal tip" care reprezintă în primul rând o schimbare în interiorul structurii sociale. Această schimbare complexă privește în special trei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
conștiință a pluralității, virtute care poate privi și modernismul, ale cărui trăsături le poate încorpora cu succes și curentul postmodern. Abordările călinesciene au avut drept constantă accentuarea caracterului ipotetic al postmodernismului, atât în sensul că acesta este privit ca un "construct explicativ și operațional"177, a cărui formulare presupune și reconceptualizarea altor termeni, cât și în sensul că acest construct trebuie să fie mereu reinițializat de către fiecare utilizator al postmodernismului. Caracterul "dual" al postmodernismului categorie istorică și concept ideal, sistematic îi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodern. Abordările călinesciene au avut drept constantă accentuarea caracterului ipotetic al postmodernismului, atât în sensul că acesta este privit ca un "construct explicativ și operațional"177, a cărui formulare presupune și reconceptualizarea altor termeni, cât și în sensul că acest construct trebuie să fie mereu reinițializat de către fiecare utilizator al postmodernismului. Caracterul "dual" al postmodernismului categorie istorică și concept ideal, sistematic îi subliniază încă o dată caracterul de construcție provizorie, nefixată și procesuală. Asupra necesității de a privi postmodernismul diacronic, sincronic, dar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
susținătorii, cât și detractorii postmodernismului trebuie să cunoască trăsăturile și strategiile noului fenomen, astfel încât elogierea și ridiculizarea postmodernismului în ansamblu nu mai reprezintă opțiuni valabile. Ca o consecință a criticii reificării postmodernismului se impune și considerarea conceptelor specifice lui drept constructe teoretice, care sunt utilizate pentru a oferi anumite interpretări. În acest sens, ele nu sunt neutre și nu reprezintă nici instrumente descriptive care să explice o stare de lucruri prestabilită. Chiar dacă afirmă că nu există nici un fenomen care să fie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
funcție a asumpțiilor teoretice care denumesc anumite lucruri "postmoderne", iar pe altele nu"195. Această abordare teoretică pare a fi o formă de "nominalism", care vrea să atragă atenția asupra faptului că mulți autori investesc cu realitate anumite concepte și constructe teoretice pe care le-au utilizat cu scop explicativ în cadrul discursului lor. Consider că Kellner și Best, ca să-l parafrazăm pe Russell, doresc să păstreze ceva din robustul simț al nivelurilor: discursul, metadiscursul și toți descendenții lor explicativ-teoretici trebuie să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
astfel de abordare, se amestecă un imaginar propriu sau colectiv, locuri comune, fragmente de discurs, schimburi de senzații și opinii, cadraje reale etc., care se grefează pe acest nume propriu, care ajunge de cele mai multe ori dintr-o referință externă, un construct particular. De aceea cei care au luat ad litteram acest text baudrillardian au omis o parte importantă a semnificației și a caracteristicilor scriiturii sale. Însuși Baudrillard a accentuat această perspectivă într-unul din răspunsurile date la sfârșitul unei conferințe despre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
concepte tari, în pofida dorinței de a le anihila. Acest pericol al deconstrucției ne-a condus la întrebarea sub semnul căreia încheiem acest studiu: este filosofia postmodernă o filosofie autofagă?580 Cu alte cuvinte, se hrănește ea din propriile discursuri și constructe teoretice pe care le alcătuiește, în majoritatea cazurilor, prin critica și deconstruirea altor discursuri, în speță moderne? Reprezintă postmodernismul momentul postfilosofic, în care starea de inaniție este mascată de consumul substanței propriilor constructe? Reflectă filosofia actuală o dispariție a "adevăratei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se hrănește ea din propriile discursuri și constructe teoretice pe care le alcătuiește, în majoritatea cazurilor, prin critica și deconstruirea altor discursuri, în speță moderne? Reprezintă postmodernismul momentul postfilosofic, în care starea de inaniție este mascată de consumul substanței propriilor constructe? Reflectă filosofia actuală o dispariție a "adevăratei" filosofii și o anihilare a câmpului fertil al ideilor (în termeni baudrillardieni, este doar un "simulacru" de discurs filosofic) sau doar o radicalizare ce-i denotă, dimpotrivă, vitalitatea? La prima vedere, discursul postmodern
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Trei, București, 1998, p. 105). 21 John H. Arnold, "Responses to the Postmodern Challenge; or, what Might History Become?", p. 120. 22 M. Călinescu (op. cit., p. 324) consideră că "termenii periodizanți funcționează cel mai bine atunci când sunt folosiți euristic, drept constructe "strategice" sau mijloace prin care articulăm continuumul istoriei în scopul analizei și înțelegerii focalizate". 23 Ibidem, p. 331. 24 De exemplu, David Harvey discută pe larg despre experiența spațiului și timpului în modernism și în postmodernitate în partea a III
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
amenințând la un moment dat să uzurpe statutul cu greu câștigat al acestuia în calitate de critic. Desigur, nu e vorba de o vulgară teorie a ficțiunii ca formă de compensare în imaginar a neîmplinirilor teoreticianului literaturii. Așa cum ideologia lovinesciană este un construct polilateral, cu pliuri obscure și deschideri neașteptate, și opera literară scrisă de critic cuprinde mai mult decât plonjeuri "estetice" în imaginar. Pentru Antonio Patraș, opera literară majoră se caracterizează prin rafinament estetic, dar mai ales prin reflecția morală, perspectivismul ideologic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
De asemenea, în loc să se străduiască să pună în acord literatura lui Lovinescu cu ideologia sa (i s-a reproșat mereu criticului inconsecvența față de propozițiile esteticii sale teoretice în practica literară), Antonio Patraș consideră mai întâi estetica acestuia ca pe un construct ideologic hibrid și friabil, ca toate ideologiile, deci scutit de a alcătui o structură perfectă și cristalină. Literatura va fi citită apoi ca parte a acestui construct, și nu ca o încercare de ilustrare a unei poziții teoretice: iată noutatea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în practica literară), Antonio Patraș consideră mai întâi estetica acestuia ca pe un construct ideologic hibrid și friabil, ca toate ideologiile, deci scutit de a alcătui o structură perfectă și cristalină. Literatura va fi citită apoi ca parte a acestui construct, și nu ca o încercare de ilustrare a unei poziții teoretice: iată noutatea lecturii făcute de Antonio Patraș în Scriitorul și umbra sa. Câștigurile sunt evidente. În afara prospețimii de viziune asupra gândirii criticului, literatura acestuia este scoasă din cadrul de raportare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al lumii, oamenii de îmbracă similar, vorbesc engleza, se raportează la legislația occidentală, preferă gastronomia europeană. Cu toate acestea, locuitorii lumii din secolul XXI sunt diferiți. Uneori sunt chiar profund diferiți. Or, tocmai aceste diferențe profunde sunt date de acele constructe ideatice, subtile și permanente, numite mentalități sociale. Ele nu dispar niciodată. Se camuflează în zonele cele mai obscure ale inconștientului (individual și colectiv), izbucnind surprinzător pentru a ne evidenția singularitatea și specificul în raport cu ceilalți. Această singularitate a mea ca român
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Gheorghiu-Dej și camarila sa au obținut, prin acrobații diplomatice, importante beneficii economice și politice, distanțându-se în acest fel și mai mult de Moscova. "Epoca Ceaușescu" este structurată la fel, pe trei capitole. Primul problematizează conceptul de leninism romantic, un construct ideologic aflat în subsidiarul politicii românești din acea perioadă, internă și externă deopotrivă, concentrându-se apoi pe ascensiunea lui Ceaușescu și pe celebrele gesturi de politică externă ale noi-numitei Republici Socialiste România (RSR) în a doua jumătate a anilor '60
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dar asta se datorează tocmai complexității existenței sociale și imposibilității de a o cuprinde, și mai puțin de a o epuiza în termeni științifici. În ceea ce îi privește, agenții acționează rațional, de unde putem trage concluzia că și raționalitatea este un construct social dependent de cultura, valorile, interesele și obiceiurile societăților în parte, chiar dacă aceste diferite raționalități se pot intersecta și suprapune pe nivele consistente. Regulile și normele nu sunt pur și simplu postulate, ci au în spate o complexă istorie conceptuală
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Acest fapt nu reflectă altceva decât ostilitatea ideologică crescută a unui regim care se consolidase față de realitatea "burgheză" bazată, în termeni onufieni, pe acte de vorbire, reguli și autorități directive și angajante, reprezentând deci, deși la rândul său hegemonic, un construct social mai puțin asimetric. În ciuda retoricii sale egalitare, leninismul are ca efect creșterea asimetriilor (economice, politice, sociale sau culturale) din societatățile asupra cărora se exercită, din simplu motiv că pretinde și primește mai mult de la oameni decât le înapoiază, concept
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de cele două mari nume comunismului internațional, Stalin a avansat o contraofertă: alcătuirea a trei federații în loc de una singură. Acestea ar fi fost, în ordine, federația bulgaro-iugoslavă (care ar fi inclus Albania), federația ungaro-română, respectiv federația cehoslovaco-poloneză. La momentul potrivit, constructele politice mai sus menționate ar fi fost fost integrate în Uniunea Sovietică, probabil datorită disputelor teritoriale existente în interiorul fiecăreia și pe care Moscova le-ar fi exploatat cu siguranță, erijându-se în pacificatoarea Balcanilor (Constantiniu, Pop: 2007, 29-32). Flerul politic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]