1,933 matches
-
nu se exprimă mai mult într-un limbaj uman (Convorbiri duhovnicești IX, 25-27, 31-32). Urmare a episodului evanghelic cu Marta și Maria, Cassian afirmă trei chestiuni de bază: împarte existența umană în activă și contemplativă; schițează un șir continuu de contemplări pornind de la lucrările văzute ale lui Dumnezeu în creație și până la tainele dumnezeiești sesizabile doar cu simțurile duhovnicești; elaborează relația dintre acțiunea prezentă și contemplația prezentă și viitoare. Maestrul lui Cassian a fost Evagrie Ponticul. Mare parte din terminologia folosită
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ar fi: disciplină, viață, mod de viețuire, lucru, angajament, discernământ, experiență, rod, învățătură, desăvârșire și virtute. O viață practică este necesară atât anahoreților cât și chinoviților. Calea contemplației utilizează ca forme de cunoaștere cunoașterea duhovnicească sau adevărată și constă în ,,contemplarea celor dumnezeiești și în cunoașterea înțelesurilor celor mai sfinte” (Convorbiri duhovnicești XIV, 1). La Cassian avem credința că, asemenea Bibliei, întreaga creație oferă posibilități ordonate de a vedea și învăța lucrurile lui Dumnezeu. Monahul, după ce a parcurs etapele călătoriei spre
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
viața și rugăciunea monahului. El definește cererea ca pe o rugăciune pentru iertarea păcatelor, rugăciunea ca pe un vot de dedicare scopului monahal, mijlocirea ca pe o rugăciune pentru alții făcută de cei înaintați duhovnicește, iar mulțumirea ca pe o contemplare a lucrării lui Dumnezeu în trecut, prezent și viitor. Învățătura sa despre rugăciune, are la bază pe Iisus ca un exemplu și un învățător care practica cele patru feluri de rugăciune, pe care le-a cumulat în ,,rugăciunea Sa arhierească
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Convorbirii IX Gherman a cerut o metodă pentru rugăciunea neîncetată și Cassian face cunoscută metoda monologitică a rugăciunii pe care a învățat-o în deșertul Egiptului. De asemeni, Gherman a văzut necesar un ajutor pentru a menține concentrarea inimii pe parcursul contemplării duhovnicești: un suport material, o formulă sau o temă ,,prin care Dumnezeu să poată fi prins în minte și ținut aici necontenit”. Cassian definește ,,starea cea mai înaltă a rugăciunii” ca fiind starea în care trebuie exclusă orice imagine a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
către generațiile viitoare a mijloacelor prin care, printr-o viață ascetică și contemplativă, prin depărtarea de lume și prin disciplină, monahul tinde către unirea cu ziditorul, către desăvârșirea duhovnicească. El a scos în evidență valorile eremiților precum rugăciunea continuă și contemplarea autorizate de Dumnezeu prin unirea cu El, dar și pe cele chinovitice, care pun în centru liniștea și ascultarea neexcluzându-le pe cele menționate mai înainte ci năzuind către ele. Învățătura lui a câștigat pentru totdeauna întâietatea duhovnicească în Apus
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lumesc și pământesc, Sfântul Cassian a pledat prin viața și prin întreaga sa activitate pentru valoarea supremă a vieții pustnicești, ca mijloc de înfrângere a vieții păcătoase, prin depărtarea de lume, și unirea cu Ziditorul a toate prin asceză și contemplare. Așa a reliefat valorile eremiților - ca rugăciune continuă și contemplare, autorizate de Dumnezeu prin unirea cu El - și cele chinovitice, punând în centru liniștea și ascultarea, care nu le exclud pe cele dinainte, ci năzuiesc spre ele. Este fundamentul, simplificat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin întreaga sa activitate pentru valoarea supremă a vieții pustnicești, ca mijloc de înfrângere a vieții păcătoase, prin depărtarea de lume, și unirea cu Ziditorul a toate prin asceză și contemplare. Așa a reliefat valorile eremiților - ca rugăciune continuă și contemplare, autorizate de Dumnezeu prin unirea cu El - și cele chinovitice, punând în centru liniștea și ascultarea, care nu le exclud pe cele dinainte, ci năzuiesc spre ele. Este fundamentul, simplificat într-o oarecare măsură, plecând de la practica virtuților ascetice și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
melancolia peisajelor singuratice și tăcute. Odată depășită bariera căutărilor ezitante, versul câștigă în participare afectivă și propune imagini poetice convingătoare, de o cantabilitate calmă (Noapte la Balcic, Morarul, Noapte de Crăciun). Poezia de dragoste, limitată în faza anterioară la o contemplare lucid-distanțată a sentimentului, se modifică, încercând tonuri noi, nostalgice, interiorizate (Final, Elegie). Unele sonuri și imagini mărturisesc influența discretă a poeziei bacoviene, dar în ansamblu lirica lui J. rămâne una minoră, cantonată în surse și formule uzate prin folosire îndelungată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
de a rămâne pe scenă. Pe cât de amar gustul și intensă drama, pe atât de caraghioasă forma ei în plan concret. E un bufon ca aceia din textele lui Shakespeare, o paiață înțeleaptă care îndărătul fiecărui giumbușluc ascunde singurătate și contemplare a singurătății, dar și dorința nemărturisită de comuniune și de completare. Apariția Sufleorului (Marian Râlea) îl întremează și-l animă. Urmează să-și joace ultima carte, rolul vieții lui, toate rolurile deodată, doar să joace și să fie văzut! Doar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aparține și regizorul Andrei Zviaghințev, cel care îi și dă o expresie adecvată. Întrebat fiind în ce fel a fost influențat de Tarkovski, Zviaghințev insistă asupra atitudinii față de ritm și de curgerea timpului: Spectatorii sunt atrași către un cadru prin contemplare, fără grabă. Sigur, mulți pot spune este o abordare stilistică ce nu mai corespunde sensibilității spectatorului de azi. Eu zic că, indiferent de felul în care ne adaptăm la vârtejul cotidian, structura noastră profundă nu se modifică în decursul câtorva
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
disciplin], st]pânire și dedicare fâț] de profesor; etapă casnic], ce cuprinde c]s]toria, familia și obligațiile corespunz]toare; semi-retragerea, cuprinzând retagerea treptat] din sfera preocup]rilor și pl]cerilor lumești; și renunțarea, care duce la retragere total] și contemplare. Ultima faz] marcheaz] preg]tirea pentru eliberarea final] și lep]darea de toate tendințele egoiste și altruiste, de vreme ce renunțarea trebuie s] antreneze o lips] total] de interes. Etapă aceasta presupune, de asemenea, ruptură de familie și societate și transformarea într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
naturii divine. Dac] Dumnezeu este perceput ca fiind activ, omul își g]sește perfecțiunea în activitate, iar etică devine un element important care însoțește efortul uman; iar dac] Dumnezeu este perceput ca fiind contemplativ, omul își g]sește perfecțiunea în contemplare, iar etică joac] un rol mai puțin important în viața sa, fiind v]zut] că o propedeutic] în vederea atingerii perfecțiunii intelectuale (contemplative). Acest aspect este subliniat în lucrarea celui mai de seam] filosof evreu din perioada medieval], Moise Maimonide (1138-1204
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea ajuta pe individ s] își rezolve problemele specifice pe care le înfrunt] în viat]. Însuși Platon d] semne c] ar recunoaște aceast] sc]pare a sa, dar nu știe cum s] o redreseze. De fapt, oricât de mult] contemplare asupra adev]rului etern sau asupra structurii universului nu îmi poate spune cum ar trebui s] acționez acum. Stoicii îl urmeaz] pe acest drum orb, susținând idealul imposibil al înțeleptului, ale c]rui atitudini și acțiuni vor g]și cumva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate fi definit și c] asta e tot ceea ce am de spus în aceast] privinț]” (Moore, 1903, p. 6). Moore nu vrea s] spun] c] nu poate s] identifice care lucruri sunt bune. (De exemplu, el crede c] prietenia și contemplarea frumuseții sunt bune.) El insist] de fapt asupra unei chestiuni metafizice sau ontologice: caracterul bun al lucrurilor bune const] în faptul c] ele au proprietatea de a fi bune, o tr]s]tur] de bâz] a realit]ții care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de Beaujolais...). Luvru. Sala Giocondei. Nu-i voie de fotografiat, dar blițurile spintecă scurt de sub mîneci, de sub chimonouri, burnuzuri, foiala continentelor e înmărmuritoare, nu se-aude-o vorbă, doar respirația... Te afli într-un cîmp electric. Nu-ți dai seama ce se-ntîmplă. Contemplare? Fie ea și extatică? Nu. E un halucinant fetiș. 28 decembrie Pe un perete al atelierului peretele cu "relicve" -, o fotografie cu Piața Unirii la începutul secolului. Și încă una, cu strada Grigore Ghica V.V. din Dorohoi, părînd a fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tineri, fete și băieți de-o fascinantă eleganță biologică? De unde? Din ce săli de măiestrie i-a adus aici, pe venerata scenă, bunul meu elf? Dauritele loje, stalurile, balcoanele, pasajele. Pline de lumea bună și tînără a orașului. E o contemplare gravă, tensionată. Ce seară purificatoare ne dăruiește inspiratul regizor-balerin! Aștept căderea cortinei, să merg la el, acolo, în loja de unde urmărește cu ochi de erete scena și să-i spun că pe stradă totul e-n regulă. Că cei doi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o dată cu notorietatea "aventurierului". Capodoperă, desigur, dar nu mai puțin expusă interpretărilor neconstrînse de... "imunitatea" piesei de geniu. Ce vede ochiul nostru cîrcotaș în pînza francezului autoexilat? Vede cum formele sînt neîndurător de nete, de nemilos delimitate, decupate chiar, agresînd întrucîtva contemplarea. Mai vede cum, vai, albul văros al bonetelor carmelite, în care își fac loc și reflexe, oroare! de albastru metalic, stă strident lîngă marea pată de roșu pe care se desfășoară lupta lui Iacov cu îngerul. Ce ar fi spus
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Întîlnire cu Baba, la Dalles. Urmăream, la distanță, lucrările unei Bienale din anii '70. Deși aș fi dorit atît de mult să-l salut pe marele pictor, să-l revăd, mi-am dat seama că mă evită, concentrîndu-se, ritos, în contemplarea lucrărilor. Am și găsit brusc explicația animozității: publicasem în "Cronica" un text amuzat, poate prea amuzat, "Taci cu baba!", despre maestru și învățăceii săi, atît de părintește răzgîiați de acesta. Știam că-i ajunsese, prin aceiași răzgîiați discipoli, la atelier
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ar exista convingerea că pictura sa e una de indubitabilă calitate, atunci agresivitatea cu care, periodic, îmi "cere părerea", m-ar indispune. Așa însă, trăind de-o viață în această grădină cu de toate ale Domnului numită suav climat supliciul contemplării la care sînt supus, deși repetîndu-se, mă amuză. Tot așa, cu ani în urmă, la vernisajul unuia din maeștrii sculpturii ieșene, simțindu-mă obligat să emit ocazionalul compliment, am preferat să-mi arăt antuziasmul de altfel sincer pentru piesa aflată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
E frumos!". Bine,veți zice, și ce-i cu asta, ce e rău în ce a povestit Alain? Dacă n-ar fi vorba de spiritualul Alain, atunci relatarea acestui început ne-ar putea produce o impresie penibilă, asemănătoare, să zicem, "contemplării" unei vitrine cu suveniruri. E posibil, oare, de plecat într-o direcție atît de spinoasă de la un astfel de debut? ce garanții de calitate ne poate oferi o exegeză atunci cînd inițierea se consumă atît de precar? Nici una. Să ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
însă cuvântul speculum din titulatura capitolelor acestui volum? Din definiția oglinzii, răzbate aici doar funcția de redare (optică), de preluare a unei informații exterioare și de reproducere a ei prin intermediul unei imagini (obținute fizic). "Teoria", în virtutea etimologiei sale grecești, desemnează contemplarea ideilor sau a unui obiect stimulativ, activitate din care poate emerge o schemă, la rândul ei generatoare de noi idei sau interpretări. Teoria scrutează de la distanță semnificațiile și le integrează într-o nouă viziune asupra lucrului însuși și asupra lumii
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau a unui obiect stimulativ, activitate din care poate emerge o schemă, la rândul ei generatoare de noi idei sau interpretări. Teoria scrutează de la distanță semnificațiile și le integrează într-o nouă viziune asupra lucrului însuși și asupra lumii acestuia. Contemplarea imaginarului este în sine o interpretare a acestui fenomen care transcende realitatea - deși e puternic ancorat în ea -, tocmai datorită gândirii imaginative. Teoria este așadar capabilă a genera "radiografii" și lecturi diferite ale imaginarului, aparent insurgent, oricum dificil de încadrat
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vânătorului, împotrivirea mamei la plecarea fiului, părăsirea comunității tradiționale, animalul gonaci și cel vânat, aventura cinegetică prin labirintul forestier, semnul "lustral" (apa curgătoare cu funcția ei de purificare), muntele "cosmic", sensul descendent al traseului inițiatic, timpul necesar al înstăpânirii (zorile), contemplarea teritoriului ca prim act de luare în posesie a lui. Dacă majoritatea acestora intră într-un plan matricial, organic, orizontal, de dezvoltare treptată a relației cu noua cucerire teritorială, parcursul are și un sens masculin complementar, al verticalității: simbolul ignic
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al ascezei). Între cetate și sat − topoï reprezentativi ai relației urban−rural −, se remarcă zonele de trecere și funcțiile lor: poarta palatului sau a orașului, podul, drumul, hanul (loc de popas, care însă devine primejdios când e situat la răscruce). Contemplarea sau organizarea spectacolului lumii se face din locuri privilegiate, ale privitorului-stăpân sau ale povestitorului (le regăsim neschimbate în literatura secolului XX, în Moromeții lui Marin Preda): tron, foișor, prispă (loc mai înalt) sau chiar marginea drumului. În simbologia domus-ului, ușa
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
diferitelor episoade din viața sfântului fondator al ordinului și ilustrațiile biblice sofisticate). Sunt, totodată, și promotorii uneia dintre puținele teorii medievale ale imaginii: ca și la Ioan Damaschinul, imaginea divinității provoacă spiritul credincios să-i pătrundă esența, prin starea de contemplare; în plus, reprezentarea naturii, a marii creații, reprezintă o altă cale de apropiere de natura Creatorului însuși. Sufletul credincios este capabil, prin intermediul imaginii sacre, să-și reprezinte cu precizie valoarea divină în trei moduri: prin vestigium (orice tip de viziune
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]